14,708 matches
-
la o prefigurată Uniune Mondială ce ne-ar integra Moldova din stânga Nistrului. Interval în care baronii vor deveni lorzi, marile lor feude nu vor mai purta modestul nume de județe. Mărețe castrele de granit, ferestruite termopan, înconjurate de late și adânci șanțuri colcăind de crocodili, meniți a-i ține departe pe băștinași, vor înlocui arhaicele vile de câte douăzeci și patru de încăperi recuperând evuri istorice, nutrind, prin pitoresc și logistică, un înfloritor turism internațional. Voi locui în preajma pieței centrale Adrian Păunescu, colț
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
pîinea cu unt, sarea,pîinea metafizică și sarea metafizică,/ guma de mestecat metafizic, cîrnațul metafizic” (Vizitele himerelor). Chiar căderea spiritului în concret, stigmat al damnării, e însoțită de mișcarea inversă, a proiectării concretului în spirit, ca și de un regret adînc, de-o suferință care dublează buna dispoziție a teluricului asumat. Spiritul își reia revanșa față de ostentația materialistă, de promiscuitatea concretului ce se silea a ocupa tot ecranul: „Utopie! iată, lovită/ îți dezvălui și tu o carne suferindă! te credeam/ doar
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
poetului s-ar putea cumpăni cu „forma” lui Dumnezeu. Totodată în concepția bardului nostru formele sînt înterșanjabile: „iubitule/ mi-ai spus cîndva că soarele/ e întunericul lui Dumnezeu/ dar soarele vai nu e/ cel mai din urmă și cel mai adînc întuneric/ iată eu sunt odaia cu ferestre în locul ușilor/ vino și locuiește-mă/ ia-mi forma dîndu-mi forma ta și orbind/ luminează întunecîndu-mă” (Terra ballerina). Maleabilitatea formelor, necurmatele lor metamorfoze sugerează viața universului răsfrîntă în verb, potențată prin substanța lui
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
nimic, unde e problema?! A doua: nu numai că n-a făcut nimic, dar acuzatorul său public nici nu-l bănuie capabil de așa ceva (textual: „Chiar îl cred de bună credință”). Citesc și recitesc, însă nu pot accede la rădăcinile adâncii aserțiuni. Împart frazele în propoziții, le analizez gramatical și stilistic, le compar, le reordonez grafic. Nimic. Sensul continuă să-mi scape. Ardeleanul bănățenizat din mine mai primește o palmă de la ardeleanul bucureștenizat: știam eu că munca intelectuală e grea, trebuia
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
Drăghici sau Postelnicu. Țin prea mult la Cornel Nistorescu pentru a-i trece cu vederea această rătăcire ce îmbracă aparențele unei profesiuni de credință. Și dacă tot am dat-o pe ardelenește, îl rog să mediteze la una din vorbele adânci ale strămoșilor noștri comuni: „Unde e minte multă, e și prostie cu carul!” Nici o aluzie la remarcabila sa operă de reporter. Dar toate aluziile la regretabilul articol „Dublul Dinescu”.
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
absurdă, tragi-comică în care o tînără părăsită de iubit își caută echilibrul moral într-un curs de karate și în citirea unui roman de Nicolae Breban. Cursul de karate e cum e, dar cartea lui Breban are pentru ea înțelesurile adînci pe care le găsește Jupîn Dumitrache în articolele lui Rică Venturiano din „Vocea patriotului naționale”: „«Era modul lui prezent de a fi. Erau casa lui, locul lui. Era cochilia care îl proteja». Brusc, corpul ei e cuprins de un frison
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
fost o adevărată conștiință a modernității în spațiul românesc, nu doar prin una sau prin alta dintre activitățile sale, ci prin comportamentul lui global, printr-o anumită viziune integratoare care-i animă toate compartimentele creației, creație la temelia căreia stă adînca sa vocație de desenator, de observator lucid și de constructor rațional. Indiferent dacă desenul își conține propria-i finalitate sau este numai o simplă etapă, el încorporează aceleași tensiuni, același efort de înțelegere și aceeași exprimare decisă. Și dinlăuntrul lui
Destine europene by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13577_a_14902]
-
se contrapun altele, alternative, după cum și locurile de acțiune își schimbă radical plasamentul și configurația. Poiana simpozionului tradițional devine acum hală industrială, măgura se transformă în depozit și nobilul meșteșug al cioplirii în manoperă de fierar-betonist. Numai că această mutație adîncă în practica artistică și această deplasare a interesului din cadrul cosmic și esențial în acela, aparent derizoriu, al produsului industrial și al gesticii umane cotidiene nu sînt nicidecum o abandonare a preocupărilor majore și cu atît mai puțin un act degradat
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
nenea Iancu, confundat adesea cu Mircea Ionescu Quintus, după cum singur mărturisește, Ștefan Cazimir, a apărut în viața politică românească de după decembrie 1989 - întîi în glumă, apoi din ce în ce mai în serios - odată cu fondarea Partidului Liber Schimbist, formațiune politică plină de haz și adînci subînțelesuri la dinamica, adesea contradictorie, a unei vieți politice autohtone care tocmai redescoperise farmecul pluripartidismului. În climatul foarte încrîncenat, total lipsit de umor, al vieții politice de la începutul anilor ’90, Partidul Liber Schimbist (identificat cu persoana lui Ștefan Cazimir; eu
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
mirare pentru Bollack că Celan a crezut că-și poate rosti adevărul propriu dincolo de „vîrtejul de metafore”, în cuvinte ce nu mai trimit decît la ele însele; abia după mulți ani, prietenul și-a dat seama că a înțeles sensul adînc al unei propoziții ce i-a fost dat s-o audă de la Celan într-o seară, pe la mijlocul anilor ’60: „eu sînt poezia”, a spus atunci poetul, ceea ce îndeamnă la meditația dacă o viață „poate fi căutată printre literele unui cuvînt
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
au așezat în fruntea bucatelor, el ridică vioi scutul de fiecare dată când interesele acestora sunt amenințate. Că ieșirile sale - mult prea frecvente pentru a fi tolerate chiar de către o etnie care a dovedit adesea înțelegere pentru comunism - lasă amprente adânci în ce privește destinul țării nu pare să-l afecteze prea mult pe omul de la Cotroceni. Într-o încercare disperată de-a drege busuiocul, el a dat iarăși vina pe ziariști. Pe cei evrei, de data aceasta, care au „răstălmăcit” blândele sale
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
Telefil I. Nu am autorizație de traducător și de-aceea convertesc cum pot câte-o spusă de pe la televiziune. Așa s-a întâmplat și zilele trecute, când domnul ministru de Finanțe, semiblajinul Mihai Tănăsescu, anunța cu adâncă durere cum că nu putem intra în UE dacă prețul unui litru de benzină nu ajunge măcar la un EURO. Bravo, am exclamat, iacătă, încă un pas mic pentru Guvern, dar uriaș pentru contribuabil! (Scuze, domnule Neil Armstrong, pentru plagiere
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
de armonizare lăuntrică a oceanului de cuvinte, a lichidului lingvistic care vuiește și care se zbate pe dedesubt. Acum, într-un tîrziu, mi-am amintit de ce am luat Opera somnia și de ce am căzut în lectură ca într-un vis adînc. Pentru că lui Șerban Foarță nu-i poți spune nici La mulți ani! fără să te faci de rîs dacă nu te gîndești la fiecare cuvînt ca și cum l-ai folosi pentru prima dată. Așadar, La mulți ani, Șerban Foarță!
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
de la cele tradiționale și pînă la cele de ultimă oră. Această neliniște permanentă, această nevoie imperativă de a fi pretutindeni, nu sînt, însă, semnul vreunei vanități ascunse sau al cine știe cărei abilități de a face turism printre codurile artistice, ci expresia adîncă a unei nevoi irepresibile de a construi. Pentru că el este, prin natura sa profundă, o fire eminamente creatoare. Atît în pictură, cît și în scultură și în celelate forme de exprimare, el se manifestă energic și rafinat în același timp
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
a materiei stihiale, de a se coagula modular, de a-și crea diversitatea pe suportul unor structuri elementare și, pe de altă parte, capacitatea naturii umane, în speță a gîndirii artistice, de a crea conexiuni și de a stabili rațiuni adînci între diversele componente ale realului. Deși lucrările de astăzi pornesc din aceeași realitate, ele nefiind, la origine, decît felii ample din trunchiuri de copac, intervenția asupra lor, fie aceea cromatică, fie asocierea cu metalul, desubstanțializează forma sau o transferă dintr-
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
sanii, de pildă. Nu cumva sănii? Nu cumva sânii? Înțelesul dedus din context, săracul, ce ne mai descurcă, dacă greșelile clasice de literă nu ne aruncă ele în mici coșmare precum mi-e frice de uitare, și minuni de gândire adâncă precum Totul cânta si tace/ Ca-n vis/ Dang, dang, dang sau Cuvintele mele au "încetsat" sa mai fie, sau m-am uitat spre in jos/ ajunsesem prea sus? Dar să nu dăm impresia că textele sunt un dezastru total
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
s-a făcut mare, copilului trebuie să-i fii frate. Or, Preludiu e frate de sânge cu Voicu Enăchescu, pentru care nici o bucurie nu este egală cu cea pe care o simte atunci când este împreună cu frați și nici o tristețe mai adâncă decât aceea pe care o acuză când este departe de ei. Între Preludiu și Voicu Enăchescu s-a instituit acea fraternitate capabilă să pună în funcțune partajul reciproc al inimii, al muncii și al talentului. Să plămădești o orchestră din
Fraternitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13802_a_15127]
-
Îmi reamintise de o altă plută, din preajma lăculețului, încă mai falnică, de soiul celor ce pot fi înconjurate doar de o horă de oameni lungi în brațe, răsturnată și ea, dar mult mai departe de locul rădăcinilor, unde rămăsese o adâncă groapă. Era în amiaza zilei de 4 aprilie 1944, ar fi de povestit acea dimineață, amiaza mai cu seamă, petrecute acolo, de la poartă în fundul Grădinii și de acolo la poartă, printre explozii, fum și cadavre. Ar fi de povestit, cu
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
să lăuntrica și fervoarea exprimării spontane, fără precauții și fără menajamente, puteau constitui o lecție exemplara pentru un privitor atent, avizat și insațiabil cum era Luchian în mod aproape natural. Schimbînd cadrele temperamentale și pe acelea care țin de natură adîncă a sensibilității, în respirația cromatică a lui Luchian, în grija lui pentru puritatea tonului și pentru strălucirea tusei, se poate găsi o rîma subtilă cu mecanismele intime ale picturii lui Van Gogh. Numai că aici, în lumea carpato-danubiană apăsata de
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
pe mare/ Soare, apa, sare/ Avem fiecare/ Măsură și mișcare/ Minune e oricare/ Ochiul, ochi de are. Cel de-al doilea, o idee mai izbutit, crucificat, după modelul celui dintâi, între Mulți văd lumea/ Mare, mare mare (sus), Puțini pricep/ Adânca ghicitoare (jos), Ascuțimea minții/ Ne dă mângâiere și Prin răbdare/ Căpătăm putere (de-a stânga și de-a dreapta). La mijloc, poemul: Din el iese ori se ascunde/ N-are frunze are rude/ De vorbim nu ne aude/ Cântă dacă nu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
cerc format de alți copii, întreabă: ?Es aquí el Paraíso? (Aici este Paradisul?) iar răspunsul vine invariabil: „Nu, nu este aici. Du-te și întreabă în altă parte" Autorul nu crede că acesta e un simplu „joc", ci o nevoie adâncă, dureroasă de a descoperi o lume ideală, poate cea a raiului pierdut și niciodată regăsit aici, pe Pământ. În aproape 500 de pagini, Llosa construiește două planuri narative, ce dezvoltă în 22 de capitole alternative derularea a două vieți: cea
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
lui Bizet, palpită de senzualitate în Habanera, Chimène din Le Cid (Massenet) bulversează prin tragism în aria Pleurez mes yeux, în timp ce Rosalinde ( Die Fledermaus de Johann Strauss) cântă ceardașul Klänge der Heimat cu autentică pulsație ritmică și nerv. Toată această adâncă implicare, evidentă în sala de concert, are rara virtute de a se menține în audiția pur sonoră. Minuțiozitatea construcției înaripează, personajele capătă viață, vocea plutește suveran. Cu o abordare repertorială atât de largă la un asemenea înalt voltaj dramaturgic, Mariana
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
nici literatura nu este lăsată la o parte Robinson Crusoe, romanul lui Defoe, e un reper ce apare constant în carte, apoi jurnalele ori relatările de călătorie sau articolele din enciclopediile iluministe. Documentația folosită e impresionantă, ea înseamnă informație de adînc detaliu ce dă impresia epuizării tuturor surselor. O componentă importantă a studiului o formează imaginea; sînt numeroase reproducerile din interiorul cărții, ochiul nu poate rămîne indiferent la acestea, la atrocitățile zugrăvite în gravurile și picturile cu canibali în secolele XVI
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
a gîndi omul, al cărui personaj central fusese canibalul. Înseamnă dispariția dreptului natural. Dar canibalul nu lasă scena goală. Fundalul este cel al criticii civilizației moderne, din moment ce formarea statului modern, evenimentul dominant al istoriei europene în secolele XVII XVIII, stîrnește adînci anxietăți. Paragraful final al cărții trimite la Kant și formulează, scurt, miezul întregii demonstrații: În analiza kantiană, puterea suveranului modern crește conform unei logici ascendente și implacabile, care duce la un deznodămînt devastator și cu semnificație universală. Acesta este momentul
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
felurite expresii și limbaje. Ceremonia, muzica, acțiunea solitară și happeningul colectiv, artele plastice și ale spectacolului au devenit parte constitutivă a zonei care cuprinde piața propriu-zisă, platoul Academiei de Arhitectură și platoul Teatrului Național. Această reconstrucție morală a determinat schimbări adînci și în configurația și în expresia locului. Zidurile Universității și ale Arhitecturii au căpătat o altă cromatică, densitatea afișelor de tot felul a creat, dincolo de mesajul imediat, un imens colaj, iar inscripțiile, indiferent de conținutul lor, au spart opacitatea pietrei
Big BrOtherși goana după vînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13933_a_15258]