7,862 matches
-
care nu dovedește aproape nimic. Vecinii mei se plâng de nevroze. Prea puțini dispun de fonduri pentru termopane și aer condiționat. Storuri spălăcite, uși și ferestre închise mai tot timpul în calea smogului. O brumă de răcoare intră noaptea în adâncul lucrurilor a căror suprafață primește peste zi praful citadin amestecat cu arșița caniculei și zgomotul complex. Anul trecut, în Domenii, ca aproape peste tot pe arterele Bucureștiului, asfaltările în campanii intense, degajând duhoare de bitum încins, au ras încă de
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
cineast, și nici cuvîntul cinema! Detest cuvîntul Ťrealizatorť; la limită, accept metteur en scčne, dar asta se potrivește mai bine teatrului. Ziceți c-aș fi poet? N-aș spune; nu există cuvînt care să exprime ce sînt. Asta e. în adîncul meu, sînt un palestinian, sau un evreu, cineva care caută altceva". Ce caută la Cannes? Iubește Cannes-ul? "Sper doar că prezența mea aici o să-i facă un pic mai multă publicitate filmului meu". Pentru că, se știe, lumea nu se
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
pînă și în japoneză sau finlandeză. în română au fost traduse cîteva dintre romanele sale: Soțul meu Michael, Să nu pronunți: noapte, Pantera din pivniță. Sunt scrieri de o foarte subtilă pătrundere psihologică, de o finețe și o scormonire de adîncuri care-ți evocă ecouri din Proust și din Virginia Woolf, de o mare plasticitate descriptivă, de un umor amar și o ironie care te duce cu gîndul la Bellow. Să poți cunoaște o femeie este drama lui Yoel, un agent
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
decît cu aura de poet boem, vag suprarealist, vag oniric, vag textualist etc. La receptarea sa în acest fel aureolat a contribuit și faptul că n-a publicat foarte mult. "și după ce am inventat poezia într-o încăpere clandestină din adîncul pămînturilor sterpe - curajul și puterea (omenească) s-au topit ca aburul".Editura Muzeului Literaturii Române pune la dispoziția cititorilor interesați de scrierile lui Virgil Mzilescu un volum intitulat Opere (ediție alcătuită de Alexandru Condeescu, prefață de Mariana Marin), cuprinzînd opera
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
considerat de mai toți criticii "un eveniment editorial de excepție". Despre V. Voiculescu s-a scris mult, chiar foarte mult, dar parcă nu îndestul. Rămîne - imbold spre o nouă înțelegere sau lapidară ars poetica - întrebarea din Psihanaliză: "Ce dragoste-n adîncuri mocnește surghiunită/ Și-ascunsă în simboluri potrivnice se zbate?".
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
portretului se adună în jurul unei "faculté maîtresse", cheia originalității lui Geo Dumitrescu, aceasta fiind, după Radu Cosașu, "potența whitmaniană" unită cu bucureștenismul: "Geo Dumitrescu pornește ca un flăcău whitmanian, aselenizează pe Dâmbovița și absoarbe tot ce fertilizează apele ei în adâncul mâlului și pe maluri: ironie cruntă, autoironie până la autobagatelizare, vigoare a derizoriului, neseriozitate, dezabuzare, bosumflare și iar patetism, iar generozitate, iar romanță, iar revoltă și iar fleoșc în deziluzie. De la oda adusă jocului de biliard ("sub al păcii stindard!") până la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
să sistematizeze o știință a originilor, un alfabet al secretelor pierdute. Așa cum scrie Monique Borie, nu de puține ori intuiția poetică se întâlnește cu adevărul antropologic. "Să regăsești originile nu înseamnă doar să răscolești pământul vechilor culturi, ci să răscolești adâncurile din om" și intensitatea cu care Artaud s-a dedicat cercetării profunzimilor din om explică, probabil, multe dintre "ciudățeniile" individului (în adâncurile din om se găsesc zăcăminte destul de fetide), dar și fertilitatea operei sale preluate în sistemele de creație ale
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
întâlnește cu adevărul antropologic. "Să regăsești originile nu înseamnă doar să răscolești pământul vechilor culturi, ci să răscolești adâncurile din om" și intensitatea cu care Artaud s-a dedicat cercetării profunzimilor din om explică, probabil, multe dintre "ciudățeniile" individului (în adâncurile din om se găsesc zăcăminte destul de fetide), dar și fertilitatea operei sale preluate în sistemele de creație ale teatrului modern. Artaud respinge și psihanaliza: acolo se "măsoară doar suprafețele sentimentelor și gândirii", el nu va vedea niciodată în psihanaliză calea
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
greu de înfăptuit, bineînțeles nu în felul propagandei cunoscute... Forța, expresivitatea Cărții Sfinte fiind copleșitoare. Exemple?... Deschidem Biblia Cap. 1 lumii. 1. ...La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul 2. Și pământul era netocmit și gol. Întuneric era deasupra adâncului și Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor. 3. Și a zis Dumnezeu: Să fie lumină! Și a fost lumină. (scurt). 4. Și a văzut Dumnezeu că e bună lumina, și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric. 5. Lumina a
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
se întâlnește cu marea tragediană Eleonora Cărăuțeanu, proaspăt întoarsă din Italia, după decembrie 1989, și când ea începe să-și recapete moșiile încet, încet, ajutată și de Jurubiță acesta, marele ei amorez... Citez: ... Apoi ea lăsă să-i scape din adâncul pieptului un suspin înfocat și se aruncă în brațele lui Jurubiță strângându-l la sânul ei aproape centenar. Gurile lor se lipiră. (Propoziție, sigur, manglită) Ochii lor pe jumătate închiși de delirul pasiunii, clipeau din când în când cu scântei
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
un vis pe deasupra văii. La nedumerirea bărbaților, ea a explicat că în nenumărate nopți a stat să asculte cîntecul Dînselor, al Sfintelor femei zburătoare, care venea de undeva din deal, trecea peste creasta pădurii și se stingea mai apoi în adîncurile văioagei și ale nopții. Nu îmi aduc aminte dacă au mai fost și alte comentarii, dacă bărbații au luat sau nu în seamă această mărturisire făcută în treacăt, dar în ceea ce mă privește ea m-a urmărit peste ani cu
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
peste ani cu vigoarea marilor evenimente ale copilăriei. Am tot încercat să dezleg taina acestei dizlocări, să-mi lămuresc mecanismul prin care o invenție, un adaos artificial, a fost în măsură să alunge aburul reveriei, proiecția unei credințe venite din adîncurile firii sau chiar o realitate ascunsă a lumii virgine pe care nu mulți au avut privilegiul de a o simți. Dar poate că lumea însăși este în așa fel alcătuită încît să nu poată suporta, în același registru, mai multe
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
privit pe sub un zâmbet. - Sigur că m-am răzvrătit: n-am spus niciodată cele o sută de avemaria. - Vrei să te odihnești puțin, unchiule? - Nu. La douăzeci și doi de ani m-am îndrăgostit. Au rămas o clipă tăcuți. Din adâncul amintirii, a țâșnit o nouă mărturisire: - Îl chema Miquel, ca pe tine, Miquel. - Câteva secunde a rămas pierdut în amintirile lui. - Miquel Rossell. N-am spus nimănui. - Nici mie nu-i nevoie să-mi spui. - Ba e nevoie. Ai să
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
duceam dorul lui Miquel al meu și visam că-n câteva luni o să ne putem regăsi. Nu-mi închipuiam c-o să intre în grupurile de partizani. - Și-a suflat iar nasul. - Clar că știindu-l cum e... - A oftat din adâncul amintirii. - Miquel al meu putea muri doar dacă-l trăda cineva, ca eroii mei clasici. Au tăcut, o tăcere lungă. Până când Miquel, care nu plânsese, n-a mai putut. - Știi cine i-a trădat? - Da. - Cine? - Cineva care, eliminându-l
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
vorbit de ambiguitate, există în povestea vieții Dvs. două lucruri care mi se par derutante, dacă nu chiar contradictorii. Primul: sunteți un scriitor de mare sensibilitate, nu sînteți un cronicar al vieții active, dinamice și imprevizibile, ci un explorator de adîncuri. Cum a fost posibil ca un scriitor cu structura Dvs. contemplativă să trăiască 30 de ani într-un kibuț? Cu toată admirația mea pentru activitatea kibuțurilor, nu vă pot localiza în gregaritatea lor. A pornit cumva dintr-un ideal fourierist
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
frate de-al nostru în numele Mântuitorului (Mt. 10, 42), capătă o sempiternă valoare. Dragostea, care este temelia legilor dumnezeiești și maica virtuților, se face tuturor toate. Ea îmbrățișează pe prieten și ridică pe cel căzut în abisurile patimilor sau în adâncul deznădejdii, mângâie și îmbărbătează pe cel disprețuit, insuflă bărbăție, tărie, curaj și duh stăpânitor celui copleșit de sfiiciune, întinde o mână celui gata să se înece, oblojește rănile celui căzut între tâlhari, slujește la patul bolnavului cu devotament, sfială, prețuire
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
scrierile mele de critică, și anume: Anatole France, Modernitatea clasicului Caragiale, Teatrul și interogația tragică, precum și antologia Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, am fost profund nemulțumit de celelalte pagini de critică pe care le-am scris. Undeva, în adâncul meu, am simțit nevoia să rup cu ceea ce era eroare, compromis, limbă de lemn în aceste file. Atunci am trecut spre literatura propriu-zisă. M.I.: Romanele dumneavoastră sunt, însă, extrem de interiorizate. Și ar fi fost poate de presupus că va fi
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
noi destul teren, ca urmare a faptului că oamenii constatau mereu nepotriviri, discordanțe între ceea ce se întâmpla pe scena publică și ceea ce ei, pornind de la premise cunoscute, așteptau să se întâmple. Au început să fie bănuitori, să creadă că din adâncuri acționează (conspiră) forțe malefice, care abat evenimentele de la cursul lor normal, le deturnează în vederea atingerii unor scopuri nelămurite. Pe acest fond de incertitudine și suspiciuni au apărut analiștii, scormonitorii dedesbuturilor, despicătorii firului de păr în patru, alcătuitorii ingenioși de scenarii
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
considerare fapte care mi se ascundeau vederii, chiar dacă le presupuneam existența. Aceasta se întâmpla însă mai demult. Azi nu mai sunt atât de sigur că ceea ce văd chiar așa și este și nici nu mai resping ideea existenței ,forțelor din adâncuri", apte să manevreze evenimentele după plac și să le dea alt sens și alt înțeles decât cele proprii, să prefacă albul în negru și ziua în noapte. Dar să nu zăbovesc în generalități. S-a pus la noi, încă din
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
misiuni pentru acesta mai importante? Nu știm, dar iată-ne speculând în jurul cazului Doinaș, iată-ne punând sub semnul întrebării comportamentul unui scriitor care a trecut în ochii contemporanilor drept un reper moral. Dar poate asta și urmăresc ,forțele din adâncuri", cine știe? A mai fost aruncat pe piață cazul Eugen Uricaru, țintindu-se și compromiterea instituției pe care o reprezenta, Uniunea Scriitorilor, taxată în necunoștință de cauză drept ,fosilă a comunismului". în cazul lui Doinaș cel puțin exista acel angajament
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
p. 395. chip paradoxal, într-o fericitoare durere. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește despre o „dulce rănire”3 și despre „o bucurie de nuntă”4, care dau prilej miresei „să se laude cu rana când primește în adâncul inimii acul dorului imaterial”5. Extazul, sub greutatea acestei prezențe, face ca sufletul să iasă din sine însuși. „Beția trează” sau „somnul treaz” scoate sufletul din visările iluzorii și prezența lui Dumnezeu îl cuprinde în întregime. Iubirea este extatică, „erosul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
solemn al unei opere ce nu s-a încheiat încă, și care stau, în strădania artei și conștiinței lor, pe același raft înalt cu cei mai buni colegi ai lor șaptezeciști, optzeciști ș.a.m.d. Cei mai buni, veniți din adâncul tuturor generațiilor, aparțin împreună, după umila mea părere și ferma mea credință, direct literaturii române, în întregimea ei nepărtinitoare. l Dar să intrăm puțin în detaliile semnificative ale demonstrației pe care o face tânărul critic Bogdan Crețu, luând în finalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
numeroase domenii, cu o dispoziție a varietății menită a asigura augustului apetit textual un meniu pe măsură. Iată o elegie compusă din materii eteroclite, cu o seducătoare înfățișare babilonică: "îmi lipesc urechea de palma ta ascultînd, ca dintr-un ghioc/ adînc, cum se ivesc din lut pretexte ca, nervură cu nervură să/ mă invoci pe mine, copacul meu gînditor// acest stetoscop le știe pe toate/ cum mă respiri pînă la intoxicare și vomiți/ cum oasele tale de imagolog străpung pînza de
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
niște vibrații slabe. Așa își dădea seama că sînt în viață, deși departe, înfometat și, probabil, nu tocmai bine. Toate acestea veneau ca un fel de cîntec pe coarda ei invizibilă, cam așa cum cîntă balenele, strigînd una la alta prin adîncuri. Timp de aproape o săptămînă după ce am dispărut părinții mei au rămas la hotelul Lochmoor, sperînd că o să mă întorc. Pînă la urmă, detectivul de la poliția din New York căruia îi fusese încredințat cazul le-a spus că era mai bine
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
bună dreptate, că poetul "echinoxist" reușește o uimitoare captare a tremurului primordial al ființelor și lucrurilor, a palpitului de la începuturile nebuloase ale lumii, când făptura crapă coaja de ou a increatului. Dar o esențială adăugire trebuie făcută. Această rumoare din adâncurile ființei n-ar exista fără căldura vie a Celui în care Ion Mircea crede cu toată fibra lui de om și poet religios. O ultimă mostră, primind și radiind lumină divină: "Nu te mâhni dacă am să te învălui în
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]