362 matches
-
predare-primire se fac pe bază de protocol încheiat între actualul primar al comunei Adâncata și delegatul desemnat prin ordin al prefectului, cu atribuții de primar al comunei Hănțești. ... Articolul 5 Până la noile alegeri locale, autoritățile administrației publice locale din comuna Adâncata funcționează în componența avută la data intrării în vigoare a prezentei legi. Articolul 6 Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153887_a_155216]
-
Conachi Județul Galați: Fundeni(6%) 72.ROSCI 0073 Dunele marine de la Agigea Județul Constantă: Agigea( 73.ROSCI 0074 Făgetul Clujului - Valea Morii Județul Cluj: Ciurila(2%), Cluj-Napoca(6%), Feleacu(5%), Florești(1%), Tureni( 74.ROSCI 0075 Pădurea Pătrăuți Județul Suceava: Adâncata(15%), Calafindești(3%), Dărmănești(7%), Grămești( 75.ROSCI 0076 Dealul Mare - Hârlău Județul Iași: Deleni(47%), Hârlău(5%), Lespezi( Județul Suceava: Dolhasca(15%) Județul Botoșani: Copălău( 76.ROSCI 0077 Fanatele Barcă Județul Iași: Miroslava( 77.ROSCI 0079 Fanatele de pe Dealul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Berezeni(3%), Găgești(4%), Vutcani(2%) 277.ROSCI 0287 Comloșu Mare Județul Timiș: Comloșu Mare(28%) 278.ROSCI 0289 Coridorul Drocea - Codru Moma Județul Arad: Buteni(3%), Dezna(16%), Dieci(11%), Sebiș(9%) 279.ROSCI 0290 Coridorul Ialomiței Județul Ialomița: Adâncata(8%), Albești(5%), Alexeni(20%), Andrășești(24%), Axintele(20%), Balaciu(6%), Borănești(11%), Brazii(12%), Bucu(16%), Buești(4%), Bărbulești(3%), Bărcănești(12%), Ciochina(2%), Ciulnița(5%), Cosâmbești( Județul Ilfov: Ciolpani( Județul Prahova: Baltă Doamnei(39%), Berceni( 280.ROSCI 0291
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
7. La anexa nr. 9 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al orașului Solca" se abrogă poziția 106, prin trecerea imobilului din domeniul public în domeniul privat. 8. La anexa nr. 10 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Adâncata": a) următoarele poziții se modifică după cum urmează: ... - poziția 1 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Construită din cărămidă, acoperită cu tablă, N = clădire ocol silvic, S = Atanasoaie Ioan, E = lot școlar, V = DN 29A, suprafață construită = 1.271,24 mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
19 coloana 6 va avea următorul cuprins: "32.895 lei"; - poziția 22 coloana 6 va avea următorul cuprins: "158.000 lei"; - poziția 26 coloana 6 va avea următorul cuprins: "29.070 lei"; - poziția 64 coloana 4 va avea următorul cuprins: "Adâncata, S = 7.100 mp , vecini: drum comunal, teren Corhan Vasile, Turtu"; b) se completează cu pozițiile 249-253, conform anexei nr. 5 la prezenta hotărâre. ... 9. La anexa nr. 11 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Arbore": a) se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160408_a_161737]
-
Iordănești, întâlnit și sub forma Ardănești (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, pe malul râului Siretul Mare. În perioada 1946-1995 localitatea a purtat denumirea rusă "Podlesnoe" (în ) și cea ucraineană "Pidlisne" (în ). Localitatea Iordănești
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
Iordănești, întâlnit și sub forma Ardănești (în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat în partea de vest a raionului Adâncata, pe malul râului Siretul Mare. În perioada 1946-1995 localitatea a purtat denumirea rusă "Podlesnoe" (în ) și cea ucraineană "Pidlisne" (în ). Localitatea Iordănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, în continuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din Adâncata și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Iordănești au existat
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În anul 1946, autoritățile sovietice au schimbat denumirea satului în cea de Pidlisne. Începând din anul 1991, satul Iordănești face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.925 (1.915+10), reprezentând 95,58% din populația localității . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995
Iordănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316125_a_317454]
-
circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Pătrăuții de Sus
Pătrăuții de Sus, Storojineț () [Corola-website/Science/309340_a_310669]
-
este împărțit în 32 capitole, care nu au titluri. Romanul Olgăi Kobyleanska se bazează pe fapte reale. Părinții scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska au locuit între anii 1889-1891 în satul Dimca din Ducatul Bucovinei aflat sub stăpânire austro-ungară (astăzi în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți a Ucrainei). În toamna anului 1894, în acest sat a avut loc un caz real de fratricid: un fiu de țăran și-a ucis fratele mai mare pentru a moșteni partea cuvenită lui din pământul părinților. În
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
în Moldova pe la 1766, încurajați de agenții boierilor moldoveni, care duceau nevoie de brațe de muncă, pe numeroasele și întinsele moșii. În număr mare s-au stabilit în regiunea Burdujenilor ca și în unele sate din apropiere precum Siminicea sau Adâncata. Rând pe rând, alături de țăranii ruteni, s-a mai adăugat și populația românească de prin satele vecine. Astfel așezarea a sporit și în felul acesta a luat naștere satul lui Burduja: Burdujenii de astăzi. Când cronicarul Miron Costin s-a
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
al Primăriei Burdujeni, acum aparținând societății Electroconstrucția „Elco”, și clădirea vechiului dispensar medical, devenită acum sediu al poliției. Burdujeni-Sat a rămas singura zonă veche a Burdujeniului. Se întinde în partea de nord a sa, de la fostul cinematograf până la pădurea de la Adâncata. Cuprinde peste 800 de case și 33% teren arabil, are un peisaj tipic rural, cu terenuri agricole și forestiere. Locuitorii din Burdujeni-Sat, care sunt de fapt cei mai vechi locuitori de pe aceste meleaguri, împărțeau cândva acest teritoriu în: După Revoluția
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
județul Suceava, România, fiul lui Hreniuc Gheorghe și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 7053 Hornstein, Graben 37, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Milisauti nr. 1147, județul Suceava, 74. Altenhofer Ana-Maria, născută la 13 februarie 1975 în localitatea Adâncata, județul Suceava, România, fiica lui Rusu Silivestru și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 7053 Hornstein, Graben 37, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suceava, Str. Luceafărului nr. 2, bl. E55, sc. C, ap. 16, județul Suceava. 75. Rus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142114_a_143443]
-
care o leagă spre vest de Niculești și Butimanu (ambele în județul Dâmbovița; unde se termină în DN1A) și spre est de Snagov (unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. La Periș, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg (unde se termină în DN72). Prin comună trece și calea ferata București-Ploiești, pe care este
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
nivelul întregului teritoriu are valoarea de 0,20 km/km² ceea ce demonstrează odată în plus extensia mare a suprafețelor plane. Numai în părțile de sud și de vest spre lacul Suhaia și lunca Călmățuiului, datorită existenței câtorva văi scurte (Siliștea, Adâncata Cazanului și Marcului), valorile fragmentării ajung la 3,4-4 km/km². Panta este un indicator ce reflectă marea uniformitate altitudinală și orizontalitatea reliefului pentru teritoriul comunei Viișoara. Din acest punct de vedere situația se prezintă astfel: Din punct de vedere
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
o mărginesc: valea Găuriciului și valea Călmățuiului. Are o orientare generală NE-SV cu o dezvoltare mai mare în partea de sud și sud-vest unde aspectul general se modifică, interfluviul fiind străpuns de câteva văi scurte: Cazanului, Marcului Siliștei și Adâncata. Interfluviul are altitudinile cuprinse în general între 80 și 90 m.Unele sectoare ale interfluviului poartă diferite denumiri provenite de la poziția geografică fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum ar fi:platoul “Viișorii”, câmpul “ la Suhaia”, câmpul “ la plop”, câmpul
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
s-au făcut plantări cu salcâmi dar care ulterior au fost distruși de localnici, lucrările fiind reluate în anul 2008. Versantul sudic, către lacul Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei, 6-11 grade, fiind străpuns de văile scurte, Siliștea și Adâncata. Acest versant a fost amenajat în anii 1960 cu terase ce au fost plantate cu viță de vie nobilă, zona fiind cunoscută de localnici sub numele de “terasări”. Către lacul Suhaia, în anumite locuri sunt prezente rupturi de pantă (maluri
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Cotul Bainschi, întâlnit și sub forma Cutul Bainschi (în , transliterat Kut, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Lucovița. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 258 metri, în partea de nord-est a raionului Adâncata. Localitatea Cotul Bainschi a făcut parte încă de la înființare din
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
transliterat Kut, în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Lucovița. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 258 metri, în partea de nord-est a raionului Adâncata. Localitatea Cotul Bainschi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Cotul Bainschi face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 13 (9+4), reprezentând 3,06% din populație . În prezent, satul are 439 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
(n. 26 octombrie 1894, Adâncata, Suceava - d. 31 martie 1952, București) a fost o femeie-matematician român. A fost prima femeie din România care și-a dat doctoratul în matematici. A fost mai activă ca profesoară decât ca cercetătoare. A urmat școala primară la Piatra Neamț, apoi
Silvia Creangă () [Corola-website/Science/326425_a_327754]
-
jurnalist și profesor de limba și literatura română. După o scurtă perioadă în care a lucrat în calitate de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1972-1973), a activat ca profesor de limba și literatura română la școala medie din comuna Cupca, raionul Adâncata (1973-1978) și ca director adjunct la școala medie din comuna Molnița (1978-1985). Începând din 1985 revine la activitatea gazetărească mai întâi pe post de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1985-1992), iar apoi ca redactor-șef al ziarului raional „Gazeta
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
Volcinețul Nou (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Cerepcăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 316 metri, în partea de centru-sud a raionului Adâncata, în apropiere de frontieră Ucrainei cu România. Aici se află
Volcinețul Nou, Adâncata () [Corola-website/Science/316151_a_317480]
-
Nou (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comună Cerepcăuți. Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 316 metri, în partea de centru-sud a raionului Adâncata, în apropiere de frontieră Ucrainei cu România. Aici se află punctul de trecere simplificată cu specific rutier Volcinețul Nou - Vășcăuți. Localitatea Volcinețul Nou a fost înființată după anexarea Bucovinei de Nord în anul 1944 și a fost integrată în componență
Volcinețul Nou, Adâncata () [Corola-website/Science/316151_a_317480]