631 matches
-
personaje cu dublă sau chiar triplă memorie.“ „Un fel de avatari cerebrali?“, am observat. „Cam așa ceva. Niște holograme vii, rulând programe mentale în mai multe spații. Fantome tridimensionale, pe care le simți prin preajmă, dar nu le vezi. Gândurile lor adâncite sau supraetajate declanșează acțiunea, generând fapte, mișcare, dinamică. În termenii tăi, Robane, e ca și cum ai suprapune Rebreanu peste Hortensia peste Camil. Apropo de Camil, el e cheia poveștii.“ „Cum așa?“, m-am interesat. Mihnea a mai dat o tură în jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu cele practice, constituiesc adevărata cultură a unei nații, că după produsele sale științifice și literare se cântărește valoarea vieții unui popor pe pământ. Dar, deși aceasta e adevărat, imensa majoritate a oamenilor n-are nici răbdarea, nici gustul unei adâncite cercetări științifice și se mulțumește cu apropriarea rezultatelor ultime, cu esența științei. Iată dar adevărata menire a burselor: a crea specialiști {EminescuOpXI 197} în ramuri de știință care n-aduc mare câștig bănesc, a crește pe învățătorii nației - și breasla
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Într-adevăr, m-am uitat la omul de pe scenă. Avea o față pământie, nerasă, țepoasă, care-l făcea și mai bătrân decât era. Ochii mari și negri, ca două mărgele de păcură aveau un licăr aparte, aruncând scântei din găvanele adâncite ale orbitelor. Păru-i era însă alb, rar și încâlcit. Era așezat în șezut pe un pat improvizat din pături groase, iar monturile picioarelor îi erau învelite în obiele de pănură. Când se mișca, se sprijinea în palme, în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și de după debutul său, făcându-se mereu raportări la cadrul general cultural și politic din țară, în care această operă s-a desăvârșit, subliniind în mod special rezonanța în poezie sa a "tragismului condiției românilor, punând fierul înroșit pe rana adâncită a Cancerului istoriei moderne". Partea a doua a eseului monografic este axată pe cele două cărți de dezvăluiri (nu știu în ce măsură pot fi acestea asimilate istoriei literare dar, în orice caz mărturie de istorie în mers a scrisului românesc din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vechi, dar pe care le-a auzit „din mers”, de la țăranii ce munceau pe câmp, culegeau viile sau se pregăteau cu mare știință să supraviețuiască iernilor grele. De aceea îmi place să-i privesc pe cei preocupați de munca lor, adânciți, concentrați, să-i desenez, să-i descriu în cărți, așa cum făceau pictorii de tipul lui Van Gogh și Hokusai. Soarele se arată din ce în ce mai rar, și dimineața, când îl salut cu figura cea mai frumoasă a yogăi, cu poziția cocostârcului, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
na Stavrescu. D-nia ei a vrut să deie relief acestui nonsens dramatic, să iasă din cadru afară prin jocul său de scenă, au jucat deci cu atâta barbară cruditate, mai ales ca oarbă, cu grimarea de om mort, cu ochii adânciți și vineți în cap, încît nu inima - stomahul ni s-a întors la această priveliște. Pentru D-zeu! Nu tot ce e natural e frumos. Aceasta trebuie să fie regula de aur a tuturor artiștilor, fie ei poeți, fie pictori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cerințe economice, pădurile s-au restrâns, făcând loc așezărilor umane și suprafețelor agricole, fenomenul reflectându-se sugestiv în toponimie. Semnalăm, mai întâi, localitățile Buda din comuna Oșești, Alexandru Vlahuță, Bogdănești. Inițial s-a crezut că semnifică o groapă, o așezare adâncită. Profesorul Mircea Ciubotaru (5, 6) a demonstrat, însă, o altă origine. în Europa medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului de stejar și prelucrarea cenușei acestuia. Locurile de ardere se numeau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
infraorbital... 6A) sunt slab conturate ridurile "labă ciorii", și tot ușor ridicați obrajii; 6B) mișcările menționate la 6A sunt ceva mai marcate: daca ridurile "labă ciorii" sunt per-manente, se vor accentua SAU: triunghiul infraorbital este ridicat (obrajii ridicați, ridul naso-labial adâncit, și tot astfel pungile sau ridurile de sub ochi); 6C) ridurile "labă ciorii" și ridicarea triunghiu-lui infraorbital sunt prezente și cel putin marcate; 6D) ridurile "labă ciorii" și ridicarea triunghiu-lui infraorbital sunt prezente și cel putin severe; 6E) ridurile "labă ciorii
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
domol ca-n fiecare an/ se-ntorc duete albe, migratoare...// Nepământești iviri pe-acest liman -/ tărâm de cuiburi adăstând pe casă/ în revărsări de verde-eolian!”), ale „madrigalului” („Ai dat deoparte tot ce ne dezbină./ Prin flori te-am căutat mai adâncit:/ privirea ta mă sărută senină,/ iar fruntea, ca o cută de lumină,/ se auri de farmecu-nflorit.”) sau ale sapiențialului („Adâncu-și schimbă apa, mereu mai frământată,/ Și prin aceeași undă voi trece doar o dată”). Într-un Sonet cu ambiții de artă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
unele cunoștințe de psihosociologie, de tehnica comportamentului interpersonal: „Felul de a te purta cu săteanul e o problemă din cele mai delicate, e însușirea de a atrage la colaborare... e un talent ce trebuie câștigat sau în tot cazul trebuie adâncit și în așa fel pus la punct ca să poată da rezultatele cele mai bune”. Ideea ce-i domina cu deosebire pe animatorii acestei Școli era însă aceea că „teoreticul predat trebuie legat și completat cu practicul”. Altă idee dominantă era
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se subliniată suficient că fiecare naționalitate este datoarea să combată propriul șovinism, și arată că la unele adunări de partid, tovarășii unguri combăteau pe legionari și pe maniști, dar nu și pe salasiști. Este de părere că problema germană trebuie adâncită și cere să se sublinieze mai mult mobilizarea maselor muncitoare germane, împotriva fasciștilor germani. Tov. Chivu cere, de asemenea, ca problema germană să fie mai documentată. Arată, apoi, că problema evreiască este tratată numai în linii mari, că în organizațiile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
neam, derivate din familii-lăstar. În unele cazuri, ca în așezările de la Dodești, Comana de Jos sau Fundu Herței o parte din case erau situate în jurul unei piețe centrale. Locuințele erau construite simplu sub formă de bordeie cu o singură încăpere, adâncite mai mult sau mai puțin în pământ, având forme patrulatere sau dreptunghiulare cu colțurile laturilor drepte sau rotunjite. În unul din colțuri, de obicei spre zona nordică, locuințele erau prevăzute cu câte o vatră din lut sau cu câte un
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
sondaje sau săpături sistematice) au demonstrat că așezările erau situate pe platforme (Drăgești, Gura Idrici), sau pe terase (Negrești, Dodești, Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei-Vaslui), fapt ce a permis răspândirea în majoritatea siturilor a aceluiași tip predominant de adăpost, locuința parțial adâncită și adâncită, cu toate „amenajările” cunoscute perioadei secolelor V/VI-VII (vetre sau cuptoare, gropi de provizii sau menajere etc.). Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic al Bârladului, deoarece apa este un element vital pentru existența și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
săpături sistematice) au demonstrat că așezările erau situate pe platforme (Drăgești, Gura Idrici), sau pe terase (Negrești, Dodești, Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei-Vaslui), fapt ce a permis răspândirea în majoritatea siturilor a aceluiași tip predominant de adăpost, locuința parțial adâncită și adâncită, cu toate „amenajările” cunoscute perioadei secolelor V/VI-VII (vetre sau cuptoare, gropi de provizii sau menajere etc.). Majoritatea așezărilor erau plasate pe văile din apropierea bazinului hidrografic al Bârladului, deoarece apa este un element vital pentru existența și ocupațiile locuitorilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dar și în afara ei, ceea ce sugerează o generalizare a modului de realizare și dispunere a locuințelor, indiferent de zona geografică. Plecând de la aceste considerente, tipul dominant de casă utilizat de autohtoni era locuința cu cele două variante ale sale: parțial adâncită (până la 0,40-0,50 m adâncime) și adâncită (peste 0,50/0,60 m adâncime). Urmează, într-o proporție mai mică, locuința de suprafață, realizată sub forma unei colibe (adâncă de doar 0,10-0,20 m), utilizată sezonier, de cele mai multe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a modului de realizare și dispunere a locuințelor, indiferent de zona geografică. Plecând de la aceste considerente, tipul dominant de casă utilizat de autohtoni era locuința cu cele două variante ale sale: parțial adâncită (până la 0,40-0,50 m adâncime) și adâncită (peste 0,50/0,60 m adâncime). Urmează, într-o proporție mai mică, locuința de suprafață, realizată sub forma unei colibe (adâncă de doar 0,10-0,20 m), utilizată sezonier, de cele mai multe ori într-un anotimp călduros (vara). Raritatea acestui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de locuință, sistemul de construcție, dotările acestora, precum și inventarul ceramic se regăsesc nu doar în Moldova, ci și în Muntenia sau în Transilvania. 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc În așezările cercetate s-au dezvelit doar locuințe, parțial adâncite și adâncite (adâncimea fiind cuprinsă între 0,40/0,45m - 1,30/1,95m), de forme diferite (pl. I-II): patrulateră (L7-Negrești; B2-Gura Idrici; L2, L4, L6-Dodești), dreptunghiulară (L3, L5-Dodești), cu colțurile rotunjite și laturile drepte sau trapezoidale (L1-Dodești, B12-Drăgești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sistemul de construcție, dotările acestora, precum și inventarul ceramic se regăsesc nu doar în Moldova, ci și în Muntenia sau în Transilvania. 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc În așezările cercetate s-au dezvelit doar locuințe, parțial adâncite și adâncite (adâncimea fiind cuprinsă între 0,40/0,45m - 1,30/1,95m), de forme diferite (pl. I-II): patrulateră (L7-Negrești; B2-Gura Idrici; L2, L4, L6-Dodești), dreptunghiulară (L3, L5-Dodești), cu colțurile rotunjite și laturile drepte sau trapezoidale (L1-Dodești, B12-Drăgești) ori cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de anumite evenimente politice. În privința numărului locuințelor, cercetările au demonstrat că așezările din Moldova includeau în general 40-50 de locuințe, similar etapei anterioare, uneori dispuse grupat (câte cinci-șase), probabil după unele criterii familiale, iar tipul de adăpost predominant era locuința adâncită. Aceste caracteristici, în majoritatea lor, se regăsesc și la așezările descoperite în aria bazinului, o situație firească dacă ținem cont că este o componentă a spațiului est-carpatic. În raport cu etapa precedentă (300 de situri semnalate pe teren/98 fiind din bazin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
horodiști”. Indiferent de rolul lor, trebuie să remarcăm prezența elementelor de fortificație care le diferențiază de celelalte așezări medievale timpurii și ne indică rezistența la pericole. Așezările deschise aveau ca tip preponderent de adăpost locuința, cu cele două variante: parțial adâncită și adâncită. Atât în perioada precedentă, cât și în cea premergătoare culturii Dridu, cea mai folosită era locuința parțial adâncită, descoperită la Drăgești, Dodești, Gura Idrici (jud. Vaslui), Oncești (jud. Bacău) și mai rar locuința de suprafață, atestată doar la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de rolul lor, trebuie să remarcăm prezența elementelor de fortificație care le diferențiază de celelalte așezări medievale timpurii și ne indică rezistența la pericole. Așezările deschise aveau ca tip preponderent de adăpost locuința, cu cele două variante: parțial adâncită și adâncită. Atât în perioada precedentă, cât și în cea premergătoare culturii Dridu, cea mai folosită era locuința parțial adâncită, descoperită la Drăgești, Dodești, Gura Idrici (jud. Vaslui), Oncești (jud. Bacău) și mai rar locuința de suprafață, atestată doar la Dodești (L10
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ne indică rezistența la pericole. Așezările deschise aveau ca tip preponderent de adăpost locuința, cu cele două variante: parțial adâncită și adâncită. Atât în perioada precedentă, cât și în cea premergătoare culturii Dridu, cea mai folosită era locuința parțial adâncită, descoperită la Drăgești, Dodești, Gura Idrici (jud. Vaslui), Oncești (jud. Bacău) și mai rar locuința de suprafață, atestată doar la Dodești (L10). Acest ultim tip de locuință se generalizează abia în secolele X-XI, datorită încălzirii climatice. Din cele 92 așezări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locuințele aceleeași așezări găsite în două puncte, Șipot și Călugăreasca), Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Gura Idrici (punctele La Coșare sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau Islaz), Tanacu (punctul Chiscul Ulucilor) și Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc). Cele mai multe complexe de locuințe s-au dezvelit la Dodești (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]