159 matches
-
pentru cultura cerealelor, dar și pentru pășunatul vitelor. Numele vine probabil de la mieii și berbecii țurcani care se creșteau aici pentru export. Ursoaia-pădure de foioase de esență tare, situată la nord de satul Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care se întinde în lungul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fântâni în trecut nu exista nici un fel de ornamente. Fântânile, de altfel puține, erau pietruite de maiștrii fântânari de pe la Cristinești. La nivelul solului erau ghizdele (grilaj de scândură). Nu exista capac, iar vrăbiile își făceau cuiburi printre pietre în interiorul fântânii. Adăpatul animalelor se făcea direct la fântână deoarece nu existau treuci. Așa că ne putem da seama de condițiile de igienă la aceste fântâni. Mai recent fântânile se construiesc din tuburi de beton și li se face și un acoperiș tăbluit, ornamentat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
colț. Te uiți și tu la sticlă, Ionuț? Lasă să mai crești! Acu ești prea crud pentru rachiu. Îl certă din priviri gospodarul și mai dădu pe gât un ciocănel. Când boii terminară și ei fânul, Ionuț Îi ducea la adăpat la pârâu, cam la vreo cinci sute de metri. Până să se Întoarcă Ionuț cu boii de la adăpat, badea Vasile Își mai drăgosti puțin tânăra nevastă, Nastasia. Palinca Îi pusese sângele În mișcare. Stai cuminte că Îndată se Întoarce Ionuț
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îl certă din priviri gospodarul și mai dădu pe gât un ciocănel. Când boii terminară și ei fânul, Ionuț Îi ducea la adăpat la pârâu, cam la vreo cinci sute de metri. Până să se Întoarcă Ionuț cu boii de la adăpat, badea Vasile Își mai drăgosti puțin tânăra nevastă, Nastasia. Palinca Îi pusese sângele În mișcare. Stai cuminte că Îndată se Întoarce Ionuț cu boii! se prefăcu a-l certa tânăra nevastă. Lasă, că n-o fi foc, Îi răspunse bărbatul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un dinte, cît mai ai, pălărie, coatele au împuns aerul, vin de la muncă, de la oraș! termină sticla, ai băut mai mult decît etnologia, vie cît ruralitatea Dunării, ai băut etiologia, se bea la cîmp cu bota, cu botul, cotloane de adăpat ținea orice făptură a lui Dumnezeu! arată țuica la tren, he, he, he! mai aveam și jos un tovarăș, băltește în culturi carbonizate, lumina palidă de ploi fără vreme, imaș, măgarul trage de funie acasă, îi vine stăpîna, derularea explicativă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
căror utilizare este imposibil de atestat pe cale arheologică (MONAH 2001, MABEY 1972). Din punctul de vedere al vânătorii, cursurile de apă atrag vânatul, practicarea acestei ocupații fiind în acest caz facilitată prin identificarea și pregătirea de ambuscade în locurile de adăpat. Pentru a rezuma, observăm faptul că din punctul de vedere al situării geografice, așezările situate în lunca râurilor, sau în imediata apropiere a acestora, este marcată prin expunerea la riscurile inerente fenomenelor de inundație, acest fapt fiind totuși compensat de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prin rădăcină din pământ, floarea cu ghilimele atârnă de un „lujer“, de un corp, privind spre pământ, dar adăpându-se, prin cap/creștet, din cer. O altă fațetă, În fond a aceleiași complementarități: inversiunea spațială, dar și esența diferită a adăpatului: substanță la plantă, respectiv duh la femeie. Femeia și floarea: o metaforă cu doi „F“, care abia așteaptă să fie speculată la sânge sau la sevă... ceea ce și Încerc. Dacă, „sărutând“ o floare, insecta cară polen, adică substanță, atunci bărbatul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care îți odihnea sufletul zbuciumat prin vastitatea și liniștea binefăcătoare. Albia pârâului era situată la vreo 3-4 metri mai jos decât cota izlazului. Așa se face că, pe vreme de ploaie, cireada, care, la amiază, era, de regulă, dusă la adăpat, urca cu greu înapoi pe izlaz din cauza lutului cleios și a pantei abrupte. Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește Iar deșteptată de pe prund Cireada satului pornește..." (Duiliu Zamfirescu) A fost o săptămână de ploaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
strachina cu mâncare și calupul de mămăligă rece, după care fetele se apucau de treburile casnice: tors, cusut, dereticat, spălat (și ce dacă aveau opt, nouă sau zece ani?), iar băieții erau antrenați în treburile gospodărești de afară: hrănitul și adăpatul animalelor, rânitul și căratul gunoiului din grajd și așezarea lui într-o grămadă special clădită pentru a putrezi și a se transforma în îngrășământ pentru ogoare. Tot băieții măturau curtea, ocolul oilor, greblau nutrețul din jurul girezilor de paie, fân sau
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
deoarece prin Înviere Jertfa Sa devine „Euharistie” ainimii în plinătate: „Noi care L-am cunoscut pe Hristos după Trup,acum nu-L mai cunoaștem așa” (2 Corinteni 5, 16), deoarece Îl aupe Hristos în inimi, mișcat de Duhul Sfânt, fiind „adăpați” de Duhul Sfânt. Simbolul niceo-constantinopolitan în viața și spiritualitatea Bisericii Diac. prof. dr. Ioan CARAZA Ca operă a primelor două Sinoade Ecumenice de la care își trageși numele, Simbolul niceo constantinopolitan este cea mai importantă mărturisire de credință a Bisericii.În
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ploioasă, timpul ni-l petreceam mai mult la straturi, la plivit. Nu puteam permite ca buruienele să crească peste legumele fragede și să acopere stratul, să-l înăbușească. Rămânând toată ziua acasă trebuia să ne mai ocupăm de vite (mâncare, adăpat, muls), de porci (fiert bostani cu cartofi pe pirostrii în ogradă) și de păsări. Pentru cină, trebuia pregătită mâncare multă, pentru lucrătorii care se întorceau din câmp. Deci, aveam ocupată toată ziua. Plivitul, ne intrase în obișnuința noastră. Ni se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cedat forței, căutându-și cale prin beciurile și casele din vale. Atunci, sătenii au intervenit și au redeschis calea apei, prin conductă metalică de astă dată. Cândva, până după al doilea război mondial, în fața cișmelei se afla un jgheab pentru adăpatul vitelor... De aici și până la Holboca avem ceva cale de călcat. Pe când noi umblam pe aceste locuri, satul Dancu nu avea biserică. Toate referirile din documente la biserica Dancu o au în vedere pe cea din Iași, zidită de Iurie
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
s-au luminat ferestre. Am ajuns acasă la Feodor Andreev, gospodărie frumoasă și cu felinar în curte. Bătrâna, mama lui sau a ei, nu știu, ne-a așezat masa iar cineva din familie a luat caii și i-a buciumat, adăpat, și i-a dus în grajd. Frumoși oameni, frumoasă gospodărie. Pe masă, conform obiceiului rusesc sau ucrainian, fiindcă satul era de ucrainieni, diferite bucate plus ceai. Erau acolo vestiții cartofi rusești la cuptor, telemea, batog, scrumbii și din nou ceai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
flori de fete mari. Când la joc el mi a sositu, De pe cal s-o coborâtu Ș-încă-n horă mi-o intratu Și-ncepură a juca, A juca și a striga. Murgu afară râncheza, El din gur-așa grăia : - «Rabdă murgu, ne-adăpat, Ne-adăpat și nemâncat, Cum rabd eu neînsurat. Că dacă m-oi însurară, Eu mai bine te-oi țineară, De mâncare că ți-oi dară Tot grâu roșu vânturatu, Cu ferdela-amăsuratu, De-adăpat te-oi adăpa Cu vin roșu strecuratu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
El din gur-așa grăia : - «Rabdă murgu, ne-adăpat, Ne-adăpat și nemâncat, Cum rabd eu neînsurat. Că dacă m-oi însurară, Eu mai bine te-oi țineară, De mâncare că ți-oi dară Tot grâu roșu vânturatu, Cu ferdela-amăsuratu, De-adăpat te-oi adăpa Cu vin roșu strecuratu Cu veadra amăsuratu. Să fii june sănătosu, Să crești mare și frumosu. În înscrisurile feciorilor din Oprea găsim încă alte multe colinde, adevărate bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sâmbăta după amiază, se formau cozi cu cei care erau veniți să se aprovizioneze cu apă de la acea fântână. Deși se consuma foarte multă apă, n-am pomenit niciodată să se fi terminat, sau tulburat apa din acea fântână. Pentru adăpatul vitelor și al păsările din gospodărie se folosea apa de la râu. Oile, caprele, vacile, boii și caii se duceau la gârlă și beau apă din râu până-și potoleau setea. Când apa râului era limpede se folosea și pentru spălatul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lui C. Vrabie, intendentul depozitelor militare din Craiova”. La 20 iulie, prefectul județului Fălciu, Ion Mârza, a raportat Ministerului de Interne că s-au trimis 100 de căruțe cu toate cele trebuitoare, câte o osie de rezervă, 10 căldări pentru adăpatul cailor. Armata avea mare nevoie de grâu. La sfârșitul lunii iulie (31 iulie), în județul Fălciu nu începuse treieratul, de aceea autoritățile erau îngrijorate pentru că nu pot colecta pentru armată cele 500 kg de grâu. Prefectul județului arăta greutățile întâmpinate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile). Numele nu vine de la cineva numit Dugheanu, nici de la dugheană, fiindcă nu are sens, vine, mai sigur, de la „a dughi”, a înghiți apă cu lăcomie. Locul a fost amenajat de Bănuț Mitruș, un mic lac de acumulare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe unde, apoi, au avut pământurile de cumpărătură și de la reformele agrare. Dacă pornim cu ochii roată de la casa părintească a lui Ilie Vraciu, vedem în dreapta pârâului Dunavăț, Sub Margine, Hălmaciu (cohalm, corhană?), pe sub margine de pădure, Budăi (loc de adăpat vitele), Rânza (țarină), Valea lui Pește (unul Pește, familie de Fruntești, a „închiriat” această vale de la boierii Rosetti sau de la Sterian). Ar putea fi și Valea cu pește, dar nu avem cunoștință de iazuri amenajate pe valea micului Pârâu Dobreana
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înregistrat de recensământul din anul 1772-1773-1774. Deși se afla pe moșia Filipeni a răzeșilor, a fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-ar veni de la niște budăie pentru colectat apa, scobite în trunchiuri de copac și folosite la adăpatul vitelor. Pe locul unde a fost cătunul Buduioasa s-au găsit resturi ceramice, cărămizi, vetre de foc, dovezi certe a unei locuiri vechi. Nu știm nimic de soarta acestor oameni, ce soartă au avut după spargerea satului, unde s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
debitul lor redus, n-ar putea purta o moară, dar tot documentele ne lămurescă în legătură cu „vad de moară” și iazul morii. Grupurile de rude ocupânăd părți de sat, partea de susă și de josă aveau accesă la apă, atât pentru adăpatul animalelor, pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât, îndeosebi, pentru colectarea apei în iazuri pentru a purta o moară. Documentul din 1 septembrie 1616, de la Radu Vodă arată că Petrea și faemeia lui Mălina au cumpărat de la Pavăl și Tiron din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
străbate Și-n lume-armonic să răsune toate. Ah, ce spectacol! Doar spectacol, vai! Natură infinită, unde-mi dai Tu sînii să-ți cuprind? Izvoare De viață, care țin cer și pămînt, Spre care tinde-un piept flămînd - Voi curgeți și-adăpați, și-n van tînjesc eu oare? (Nemulțumit, întoarce filele cărții și zărește semnul Duhului Pămîntului.) Mă mișcă altfel acest semn, din plin! Duh al Pămîntului, mi-ești mai aproape; Simt forțe-n mine dînd să scape, Ard, parcă-aș fi
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
la Răsuceni, în grajdul lui nenea Iacovache. Și mi-l aduceau după masă, sau a doua zi, iar." Micul stăpîn încă nu știa că trebuie să-i dea ovăz și să-i scoată zăbala din gură la hrănit și la adăpat. Mai tîrziu, "opoziția dintre mine și cal s-a înrăutățit. Fluturaș nu mai voia să mă asculte, nu mai pornea cu mine. Ar fi trebuit să înțeleg, dar el era cu șase ani mai deștept decît mine. Și voia acasă
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
la lumină plin de tina neagră și grasă și-aducînd în mîna lui stîngă o găleată vișinie de tablă cu nămoluri dospite cu putori și dohoturi Gata - spunea - de-acuma apa o să izvorască iarăși curată și pînă pe seară cînd e adăpatul fîntîna e plină și apa e bună și-o să ne stîmpere setea Gata. Am făcut-o și pe-asta Dimineața noi nu ne trezim laolaltă deodată bolborosesc eu uitîndu-mă înspre mine dimineața creierul meu stă în ceață pe vale iar
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
de vânătoare, animalelor li se asigură hrana pentru iarnă, sarea atât de necesară sau apa, elocvent în acest sens fiind fondul Hodoș, unde recent s-au desfășurat lucrări de foraj ale unor fântâni arteziene, în vederea asigurării unor condiții optime de adăpat. Să nu uităm populările periodice, chiar în această săptămână derulându-se timp de trei zile o asemenea activitate pe raza județului, în cadrul căreia au fost populați 3 500 de pui de fazan, în vârstă de o săptămână. Străinii, o importantă
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]