430 matches
-
în tavan de biserică” (fresca gândirii). Către finalul volumului autorul a introdus un grupaj de poeme în ritm clasic care atrag prin eufonii cu adevărat încântătoare. În întregul ei, poezia lui Petre Rău este un spațiu de liniște la care adaști ca să-ți refaci forțele moleșite de atâta tulbure bântuire prin lume care ți-e străină, printre oameni care ți-s ostili, prin atâta hărmălaie și vânzoleală zadarnică. Ea te poate scoate la liman și-ți poate conferi starea de pace
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Porti_deschise_catre_edenul_launtric_cezarina_adamescu_1355300880.html [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
sub abur de maramă mă cotropesc furnicile în sânge la gustul tău de fruct abia în pârg iar patima prin pori cât se prelinge eu obosesc de-atâta dor și sârg vântul e vânt și pleacă să colinde iar eu adăst în urma lui cuprins de sațul de a fi oprit flămânde miros și gust din care m-am aprins *** nu-ți fie teamă, borangicul ... nu-ți fie teamă, borangicul din ia spumă de pe tine să-l smulgi, iar sânii și buricul
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424503097.html [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
Frauenkirche, amintind de bombardamentul din februarie ’45, iar în depărtare se înalță clădirea gărzii vechii Dresde, cu frontonul central în forma unui templu ionian, monumentul preferat al Olimpiei. Vântul din ziua precedentă adusese cu sine ploaie, așa că n-am putut adăsta prea mult pe terasă și m-am refugiat, după aproape o jumătate de oră de așteptare, în Albertinum, mai exact, la parterul edificiului cu acest nume, unde era amenajată o galerie de sculptură antică. Aici mă găsise Olimpia, care venise
VLASIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486656017.html [Corola-blog/BlogPost/383119_a_384448]
-
însușire cu toate simțurile a stărilor pe care ni le propune poetul. De fapt, poemele se prezintă sub forma unui lung monolog, un solilocviu liric, alcătuind împreună, Acasa sufletească unde, cu bunăvoință, autorul ne poftește să venim în vizită, să adăstăm, să ne odihnim, să aflăm pace și prilej de bucurie și tihnă sufletească. Dintâiul capitol se intitulează, așa cum e și firesc, “Ars Poetica” - și în el autorul ni se înfățișează în toată statura sa, cu toate atributele care-l caracterizează
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
pe aproape. Să înaintăm cu încredere pentru a o afla și a sorbi din izvoarele ei, poezia întinderilor nesfârșite. Nu de puține ori mi s-a dat să întâlnesc astfel de oaze pline de răcoare și de miresme exotice, să adast sub frunzele uriașe de palmier sau finic și să-mi odihnesc cugetul în contemplarea misterului vieții și al morții, pe tărâmul mirific numit Poezie. O astfel de oază am aflat răsfoind cu lentoare cartea Ilenei Popescu Bâldea numită cu un
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
dar și credința că din hazne sporește rod de vreme bună ce-l laud țânci și dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer în ochi și inimi ea adastă născând un gând de bună stare smerită în credința care, pe toți ne duce-n calea dreaptă prin cânt de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din
COLIND de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1419580432.html [Corola-blog/BlogPost/357629_a_358958]
-
uită pe cale și doar mi-i vedea cum caut agale cu inima grea te caut și aștept spre mine să vii de drag mă deștept la ceasuri târzii o vorbă trimite din drum să îmi scază în zile zorite s-adăst ca-ntr-o oază *** Referință Bibliografică: Dragobete - DULCI AMINTIRI / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455860751.html [Corola-blog/BlogPost/383377_a_384706]
-
de lună, se adună în Sala „Mircea Eliade” din incinta Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu”, nu doar din bucuria de a se întâlni să-și dea de veste unii altora despre realizările lor literare, cât mai ales din setea de a adăsta împreună la vatra culorilor fără grai, preschimbate-n poveste de artiști pictori și, care-și așteaptă de la poeți tălmăcire în cuvânt, după ce aceștia îl vor fi trecut prin „filtrul” celor cinci simțuri, făcând o reverență fiecăruia, cum se cuvine unor
PAULA ROMANESCU CRONICA LA ANTOLOGIA CENACLULUI CETATEA LUI BUCUR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1452794367.html [Corola-blog/BlogPost/380423_a_381752]
-
îngrijorat la urmele grele lăsate, de chefliii de peste noapte, la baza soclului său. Graffitiștii, ca și gunoaiele, au reușit să-și pună amprenta pe tot orașul Doar cerul a rămas liber! Cum în plan e și celebrul Pompei, nu am adăstat la muzeul cu pricina și nici prin catacombe, nefiind mare fan al mumiilor și stafiilor de orice fel. Napoli este un oraș ușor de vizitat. Circa 400 de biserici, din care 150 în centrul istoric, te alină cu răcoarea și
NAPOLI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1344249143.html [Corola-blog/BlogPost/355003_a_356332]
-
să fie așa. Îi fulgeră prin țeastă că ar fi fost mai bine ca prima zi a Festivalului Berii să se fi încheiat ca odinioară, în zorii următoarei zile. Când ajunse la kilometrul 0 al orașului și văzu câțiva cheflii adăstând pe la tarabele care tocmai își închideau obloanele, îl pătrunse un firav fior de deznădejde. Lui Solomon i se păru că, retrăgându-se anterior, la domiciliu, pierduse cea mai importantă partidă a vieții lui. Că văzuse cum trenul vieții sale tocmai
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/Nicolae_Suciu.html [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
azi deja muscați de solzii de piele Căzuți de pe cosmonauții navelor peștelui Sărat de cosmos și cosmic, ararat, mâine, Potopului sferei Doamne, smeritule, cum ai facut lipsa răspuns Nespus să desăvârșească tăcerilor mierii! Primejdia oului din care veșnicia cu flori adastă nara la glastre Doamne, pofta de sărut-mâna, atingere neatinselor coaste! Nașterea mișcării: stăpânirea. a căldurii - tăcerea, cumințenii Doamne fuioare dincolo de haos, domn, gerul Izbește nesimțirii Cremenea îmblânzește resfințirii fierul și focul. sunt cenușă. calcă-mă. Naște-mi oazele, ibișii, mireasma
DE ALEX AMARFEI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1495788957.html [Corola-blog/BlogPost/342955_a_344284]
-
iar ziua așteaptă o oră întreagă lumina-n amurg sângeriu să se ducă. Sirene se zbat în roșcatele valuri, orbind orizontul cu solzii din fluturi... când singurătatea rămâne pe maluri și noi ne ascundem în albele-i scuturi. Cântarea pribeagă adastă în mine, mă mângâie-ncet cu subtilele-i note umile, gingașe, ar vrea să domine tot trupul și sufletul prins în calote. Uimirea brodează un vis în genune și flăcări albastre se-aprind enigmatic, iar sufletul cântă o arie-minune... pe
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
în pânza corabiei-nălucă,iar ziua așteaptă o oră întreagălumina-n amurg sângeriu să se ducă.Sirene se zbat în roșcatele valuri,orbind orizontul cu solzii din fluturi...când singurătatea rămâne pe maluriși noi ne ascundem în albele-i scuturi.Cântarea pribeagă adastă în mine,mă mângâie-ncet cu subtilele-i noteumile, gingașe, ar vrea să dominetot trupul și sufletul prins în calote. Uimirea brodează un vis în genuneși flăcări albastre se-aprind enigmatic,iar sufletul cântă o arie-minune...pe țărm, albatroșii-s
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
albastră se destramă În ochii mei, ca într-o ramă, Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurarea Din suflete ce suferă-n tăcere; Cu alge verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
valuri,Întinderea-i albastră se destramăîn ochii mei, ca într-o ramă,Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurareaDin suflete ce suferă-n tăcere;Cu alge verzi îmi înfășor ființa,Să crească-n inimă dorințaDe-a adăsta pe azurii lăicere.Neptun, al mării zeu, tridentu-nalțăSpre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgazDe-a pune apei un zăgaz,Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri,Fărâme albe de nimicnicieSe
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Ca miezul unei sfinte azimi/ De coaja ei doar ocrotit. // Înconjurată de lumină, / Tu însăți din lumină vii. / Pre tine doar te am pe lume/ Și nu voi alte veșnicii. // Iubire! Ram de rouă sfântă, / Cânt unic, o, ce mă adaști. / asupra-ngândurării mele/ Tu nu plângi lacrima - o naști.” - Leac divin). De o extraordinară liricitate și modernitate, unele dintre poemele sale de dragoste sunt mici capodopere („Draga i-a fugit cu altul./ S-a ascuns în codru. Uuu!/ El a smuls
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
albastră se destramă În ochii mei, ca într-o ramă, Și-n urmele ce se-adâncesc pe maluri. Iar pescărușii țipă-nsingurarea Din suflete ce suferă-n tăcere; Cu alge verzi îmi înfășor ființa, Să crească-n inimă dorința De-a adăsta pe azurii lăicere. Neptun, al mării zeu, tridentu-nalță Spre universul care-i este tată; Cu umilință cere un răgaz De-a pune apei un zăgaz, Să ostoiască marea-nfuriată. În clocotirea-i înspăimântătoare Corăbii, yahturi, vâsle - mici chibrituri, Fărâme albe
FĂRÂME DE NIMICNICIE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1491201672.html [Corola-blog/BlogPost/370147_a_371476]
-
Toamnei Argintul prelungește privirea în urechea Ierniii. Fulger albastru E noapte și peste veac se vremuiește așa cum iarna cade peste un tărâm cețos, planetele ca niște solzi de pește străluce în sânge și ne pătrunde-n os. Doar somnul noroadelor adastă, Pe un întunecat și vitreg tărâm Aici adâncimea fulgerului e vastă Și mugurii îs îmbibați de caldarâm. Ne sunt zilele transparente ca o piftie Imperiul e împins la nesfârșit, Din cenușă nu mai învie Rădăcina nucului din tronul înverzit. Plouă
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_alflorin_tene_al_florin_tene_1358151354.html [Corola-blog/BlogPost/345174_a_346503]
-
dirija aceste ploi argintii pe drumul, adeseori plin de obstacole al gloriei antume. Doar tenacitatea, perseverența și o mare putere de dăruire i-ar putea lumina drumul ca să ajungă pe culme, ceea ce nu e cu totul imposibil. Deocamdată, cei care adastă la această poezie ca la o apă neîncepută, se pot alege cu imagini frumoase, domestice, într-o tonalitate calmă, caldă, plină de timidități inerente începutului, dar și cu accente patetice, adeseori sfâșietoare. Dacă poeta mărturisește că-și modelează versul din
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cuvantul_aur_sufletesc_din_fluviul_de_cezarina_adamescu_1355906018.html [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
se și cunoaște: din apă (adică platitudine, banalitate, monotonie) deîndată scoate vin (adică putere, veselie, belșug). El, în conformitate cu textul parabolei și-n înțelesul cel mai literal al vorbirii, binecuvintează. Iar apa s-ar zice că atât așteaptă - că d-aia adastă acolo în vase de piatră - să se facă vin bun!"(30). Volumul prezentat este ilustrativ pentru că, dând la o parte contactul cu cenzura, este rezultatul deciziei autorului însuși asupra ordonării textelor, asupra legăturii de conținut stabilite între texte. Autorul dovedește
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
e stăpâna, Ce zace în sufletul-fântână. La soare, roată se mărește; La umbră, numai carnea crește Și somn e carnea, se desumflă, - Dar vânt și umbră iar o umflă... Frumos vorbi și subțirel Lapona dreapta, Enigel, Dar timpul, vezi, nu adastă, Iar soarele acuma stă Svârlit în sus, ca un inel. - Plângi, prea-cuminte Enigel! Lui Crypto, regele-ciupearcă. Lumină iute cum să-i placă? El se desface ușurel De Enigel De partea umbrei moi să treacă... Dar soarele, aprins inel, Se oglindi
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1410216727.html [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Fulger albastru E noapte și peste veac se vremuiește așa cum iarna cade peste un tărâm cețos, planetele ca niște solzi de pește străluce în sânge și ne pătrunde-n os. Doar somnul noroadelor adastă, Pe un întunecat și vitreg tărâm Aici adâncimea fulgerului e vastă Și mugurii îs îmbibați de caldarâm. Ne sunt zilele transparente ca o piftie Imperiul e împins la nesfârșit, Din cenușă nu mai învie Rădăcina nucului din tronul înverzit. Plouă
FULGER ALBASTRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fulger_albastru_al_florin_tene_1370314129.html [Corola-blog/BlogPost/346245_a_347574]
-
ci cruzii luptători când au lovit cu tunul printre grăbite șoapte și-au ars-o-n întregime până-n ai zilei zori acuma se ridică un nou sălaș de suflet să fie obștii casă de rugă până-n veac și unde să adaste și cei care prin umblet sunt pelerini ai sorții, sau chiar pentru sărac sunt rostuite-arcade și turle de tumult din care glas de-arame va proroci în zări c-avem credință dreaptă ce vine de demult și va trimite-n
TRĂINICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424931195.html [Corola-blog/BlogPost/377273_a_378602]
-
se cam uitase, părea să se fi înscris în altă formație politică și cu noii potentați avea relații chiar mai bune decât cu ceilalți. Acum îi primea în propria casă, astfel că nu de puține ori mașini cu numere mici adăstau în fața porții sale. Avea și el mașină, o Dacie care nu-l mai mulțumea însă, voia ceva mai acătării, îl întrebase dacă nu-i putea procura una de dincolo, că i-o va deconta până la ultimul pfenig. Banii nu erau
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
arde cărămidă Din zidul ce susține-un edificiu Fără de implicare, din oficiu Iubirea noastră e o epopee Cu poalele în cap că o femeie Cu coapse de gazela fin bronzate La fel ca ale tale, dar mai adevărate 2 Tot adăstînd în cerul albastru de niciunde În care se reflectă istorii ancestrale Mi-am regăsit menirea pasînd spăsit pe unde Și chiar am scris istorii din vremuri cavernale 3 Eram corăbierul ce dispărea în valuri Eram și marinarul legat de un
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Volum_poezii_5.html [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]