25,302 matches
-
de ce ne întrebăm că în alegerile din 2004 sînt candidați la președinție doi comuniști care au fost precedați de alți comuniști? Se vorbește de neocomuniști, de criptocomuniști sau o "restaurație". Nu! Sînt vechii și actualii comuniști care au aparținut nomenclaturii, adaptați la economia de piață, liberalism și corupție. Și iată că pe bună dreptate, consider că "am fost și sînt un nebun incurabil"... Dar fiecare cu nebunia lui... S.G.: Puteți să-mi dați cîteva exemple de "lupte pierdute dinainte" în care
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
cu față umană a eșuat, ideea n-a fost abandonată. In fapt partidul comunist, ajuns în final PSD îi datorează enorm fostului președinte: cu o abilitate demnă de o cauză mai bună el a reușit să asigure supraviețuirea vechiului sistem, adaptând instituții anacronice la noile realități, asigurând perpetuarea oamenilor și moravurilor vechiului regim. In unele momente a dat impresia unei metamorfoze benefice pentru țară; din nefericire totul s-a dovedit a fi fost un simplu joc tactic pentru a putea menține
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
C? -, tratîndu-l pe Gerilă, în secțiunea de nume proprii, nu însă în ipostaza de moș : personajul mitologic Gerilă e cuprins, poate din respect pentru Creangă, dar cu o definire suficient de largă pentru a acoperi, la nevoie, și personajul oficial (adaptat după mitologia rusă în variantă sovietică): "personificare a iernii și a frigului; înzestrat cu facultatea miraculoasă de a răci și a îngheța mediul înconjurător. Împreună cu alte ființe fabuloase, îl ajută pe Făt-Frumos în acțiunile sale". Oricum, cenzura nu era foarte
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
să primească cei șaizeci de centimetri de pat, kilogramul de pâine pe zi sau pătratul de slănină (ce lux în comparație cu felia zilnică de la Buna!). Nevoile au rămas aceleași, numai distribuitorii s-au schimbat. Atâta vreme excluși, ei nu se pot adapta brusc unui mod de viață diferit. Noile locuințe (până la urmă tot un soi de lagăre sunt) n-au nimic din strictețea germană. Lipsa de organizare chiar îi derutează pe cei care au fost obișnuiți să accepte impunerea. Surprinzător este că
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
unui mod de viață diferit. Noile locuințe (până la urmă tot un soi de lagăre sunt) n-au nimic din strictețea germană. Lipsa de organizare chiar îi derutează pe cei care au fost obișnuiți să accepte impunerea. Surprinzător este că ei adaptează noul loc în care-și duc traiul, la formele vechi. Obiceiurile formate în primul lagăr se perpetuează și în pseudolibertatea post-nazistă. Bursa neagră nu mai este acum (doar) un mijloc de supraviețuire, ci și o formă de a-și arăta
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
José Luis Ferreira. "Oblomov este un mic diamant în acest festival. Tot ce am văzut aici m-a impresionat: un spectacol coerent, sensibil, bine construit. Dramatizarea după roman este foarte bună. Personajele Oblomov, Zahar, Psenițâna impresionează, sunt caractere puternice, bine adaptate la scenă. Toți spectatorii care la început oftau: vai, durează 3 ore, ieșeau din sală fericiți, cu ochii scăldați în lacrimi. Mihai Constantin e strălucitor. E un spectacol oarecum straniu pentru spectatorii din Portugalia. Au venit foarte mulți tineri. În
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
tipic e Legăturile primejdioase ale lui Laclos), există o venă etică: excesul de sex duce la degenerare morală, care apoi conduce inexorabil către moarte, către proverbiala asociere Eros-Thanatos. În romanul lui Gilbert Adair, Inocenții sfinți (după care acesta și-a adaptat scenariul), aceasta era și soarta unuia dintre personaje. Bertolucci alterează acest fapt, iar decizia e inspirată, reducând din dramatism. Aceasta nu e singura deosebire dintre cele două filme; în Ultimul tango... exista doar apartamentul, plus cei doi protagoniști, și tensiunea
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
conducerea superioară a partidului "mici greșeli"! în fapt, domnia lui Nicolae Ceaușescu nu putea însemna o schimbare în adevăratul sens al cuvântului: crescut la școala stalinistă sovietică Ceaușescu nu se putea distanța de canoanele care îl configuraseră: el s-a adaptat la noile realități și, viclean, a jucat rolul unui patriot liberal care încearcă să asigure o independența țării. Realitatea era cu totul alta: România a fost secătuită și aruncată în cea mai cumplită înapoiere și izolare. Sistemul a continuat, chiat
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
sau dirijori de orchestră. Sarcina dificilă rămâne a găsi drumul unde se îmbină temeinicia analizei de partitură, a studiului teoriei, armoniei, polifoniei, orchestrației etc. cu viziunea intuitivă și cultural-interdisciplinară asupra muzicii. Cât despre meseriile posibile după absolvire, fiecare se va adapta din mers practicilor radiofonice, de televiziune, editoriale, din învățământ sau cercetare. Cum e în alte locuri? În Germania bunăoară, Academia de Muzică și Teatru din München propune cursuri de jurnalism muzical radiofonic, apoi am găsit doar la Karlsruhe un alt
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
aibă idei: într-un scurt interviu, într-o transmisiune directă, ca și într-o emisiune proprie. În fine, din rândul studenților sau al absolvenților de muzicologie, cei aplecați mai mult spre cercetare și analiză au uneori probleme de a se adapta stilului radiofonic. Ei învață să scrie și mult mai puțin să vorbească, să se adreseze accesibil, să strecoare informații de valoare într-un discurs simplu, clar, eventual presărat cu poante. Pericolul este să nu poată ieși ușor din mecanismele exprimării
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
fără a fi surprins de vreunul dintre profesori, să tragă chiulul de la ore, ori să-și cumpere o pereche de blugi din talcioc sau de la colegii arabi. Pe de altă parte însă, vrînd, nevrînd, toți acești tineri trebuiau să se adapteze la logica ilogică a sistemului și să suporte privațiunile care afectau întreaga populație a României: lipsa alimentelor, economiile aberante de curent electric și energie termică, organizarea după reguli paramilitare a taberelor și a vieții de cămin, anualele săptămîni obligatorii de
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
aceasta. Pare copleșită de o admirație nu îndeajuns motivată ca să fie credibilă. Și, poate, fără experiență în arta dificilă a dialogului între neasemănători, ca să depășească cu dibăcie capcanele din replicile aiuritoare ale celuilalt, e posibil să nu se fi putut adapta la context și să nu fi găsit tonul cel mai potrivit. Plutește în artificial și, luată de val, pierde controlul și își lasă în voia soartei interesele oneste. Cu prea multă ceremonie inutilă în adresare, ea pierde partida, care nu
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
lingvistic actual, afirmînd că "variantele cu articol enclitic par nefirești: Zizi-ei". Cele citate sînt numai cîteva dintre modificările descrierilor și normelor din gramatici; la acestea merită însă adăugate și preferințele scriitorilor. Cu siguranta finalele atipice nu sînt la fel de ușor de adaptat flexiunii comune: accepta mai usor desinențe numele în e (Zoe), apoi cele în i (Lili) și chiar în consoana (Carmen); cel mai greu numele în o (Calipso). Pentru numele Zoe, putem relua Scrisoarea pierdută, unde observăm că de obicei flexiunea
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
un sens exemplar, ci doar să așeze faptele la locul lor, să asigure premisele unei judecăți etice principiale. Totul în scrisul lui Octavian Paler stă sub semnul sincerității absolute, a raționalului și a bunului-simț. Chiar și cultura sa este una adaptată la realitatea lumii contemporane. Scriitorul știe mai bine ca oricine să utilizeze înțelepciunea anticilor pentru a judeca faptele prezentului. Mutatis mutandis, citatele din antici care abundă în literatura lui Octavian Paler au rolul expresiilor paremiologice din Amintirile lui Creangă. Așa
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
acest ultim citat, succesul de public al cărților lui Octavian Paler devine ușor de explicat. Rețeta sa este simplă, dar imbatabilă: sinceritate nudă, simplitate stilistică, sentimentalism difuz și foarte mult bun-simț. În limbaj politic, un astfel de scriitor s-ar adapta perfect formulei one of us.
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
pe care cei care au decis că m-am angajat la "reabilitarea lui Ion Iliescu" îl trec convenabil sub tăcere. Noile generații politice, sub influența apartenenței țării la NATO și, o sper din inimă, la UE, vor trebui să-și adapteze discursul, să învețe alte limbaje decît cele ale unei mahalale reșapate. M-a uimit, în timpul recentei mele vizite în țară, că încă nu se fac distincții esențiale, ca de pildă aceea între public și privat. O vizită particulară la patronul
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
li se mai știa de urmă; misterele din Delfi erau jucării pentru grupa mică pe lângă misterele miliției și securității... Omul se culca seara liniștit și se trezea dimineața la Poarta Albă, Sighet sau Aiud, după principiul liric româno-maghiaro-harghitean parafrazat și adaptat situației: "Seara bine mâncat,/noaptea bine culcat,/dimineața mort sculat". Acum e altfel: aproape cu toții știm ce are de gând poliția, parchetul, comisarii sau procurorii... Descinderile și "flagranturile" se transmit în direct la televiziune, kilogramele de droguri ne sunt prezentate
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
de vorbă cu Președintele țării; 13. La standu" lu" MISA, un guru (de preferință Gregorian Bivolaru) va fi înconjurat de un grup de femei costumate în câte-o frunză de vie (eventual), care vor practica o... yogă după model sodomo-gomoric, adaptat la realitățile României contemporane; 14. Se va pune la cale cel puțin un viol pe zi; 15. Câțiva teroriști sunt absolut necesari; 16. Un organizator va găsi sub un stand câteva grenade; 17. Se va descoperi la un stand că
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]
-
legi arhitectonice și simfonice, de un ritm în care trebuie să intri, "potrivindu-ți răsuflarea după cea a unui astmatic". Altfel spus, teoria implicită pe care o presupune orice practică a traducerii, este diferită de la un autor la altul, se adaptează de la un text la altul. O "poezie" dadaistă se pretează cel mai bine la o traducere literală, opțiune atât de mult apărată de un Walter Benjamin sau de un Antoine Berman, dar inaplicabilă pe multe opere în proză. O traducere
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
cum se produc schimbările, să surprindă concret efectele lor prin reîntoarceri pe teren, în timp. Observația este obiectivă, judecățile, conexiunile propuse de el fiind riguros motivate, susținute cu date reale, și întărite de reacțiile actorilor însiși, rușii, obligați să se adapteze din mers la o lume uitată, cu totul nouă și străină pentru unii. Nivat asistă, în cunoștință de cauză (a studiat în Rusia sovietică) la spectacolul unic al regăsirii identității unui popor, al prăbușirii falsei "religii" ce i-a fost
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
am înțeles că asemenea profesori salvează încă învățămîntul de la prăbușire. M-a amuzat și m-a îngrozit incultura vocilor care anunțau lansările: faimoși scriitori străini ale căror nume erau pronunțate românește (Poe scrie, po-e citim) critici români care erau, dimpotrivă, adaptați la diverse limbi străine. "- Ai auzit de criticul italian Negri-cii ? mă întreabă, rîzînd, cu umorul pe care i-l știu din Bazar bizar, Radu Paraschivescu. Tocmai a fost anunțat la microfon, domnul Eugen Negricii." N-am idee cine sînt necunoscuții
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
în acela fascinant al flautelor sale, a arătat direct spre zona meseriei componistice: impune respect imediat un compozitor care știe să scrie pentru un instrument anume, îi știe limitele și registrul de efecte, studiază tratatele pe aceste teme și se adaptează posibilităților instrumentistului. Sigur, o astfel de regulă de compoziție pare banală și de bun simț, dar e respectată din ce în ce mai rar. Probabil că tinerii preferă "inspirația": e mult mai comodă. Poți găsi explicații aiuritoare pentru orice combinație sonoră, poți folosi argumente
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
e lumea"... De aici, și concluzia că suprarealiștii n-au "încetat să se caute" și că, dacă există cu adevărat un curent de avangardă care să poată fi legat de realitatea imediată, acela e mai degrabă futurismul italian: "Futurismul se adaptează infinit mai bine, de altfel, civilizației bolșevicilor decât celei a Italiei lui Mussolini, discipolul său; e de remarcat că îi este comun acest vis de putere, al unei lumi în care energia se vrea liberă de orice jenă a spiritului
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
a spera să treacă în Ungaria și-apoi și mai departe, în Germania. Să plece de la ei de-acasă cu speranța de-a ajunge pînă la urmă undeva tot acasă" (p. 114). Dumitru Țepeneag este scriitorul român cel mai bine adaptat la problematica lumii contemporane. Cadrul romanelor sale îl constituie Europa unită, cu granițele ei fictive, cu oameni care circulă nestingheriți dintr-o țară în alta și cu români care apar vijelios cu deplină familiaritate în toate colțurile continentului. Nimic din
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
manuală, dar dezamăgitor prin scenariu) și Triptikul regretatului Cătălin Cocriș: trei scurtmetraje, surprinzătoare prin originalitate (nu au aerul auto-condescendent propriu multor filme românești, vezi Filantropica, Occident) și prin modul în care jonglează cu genuri de largă respirație pe care le adaptează scurtmetrajului (tragedie, farsă etc.), ca și printr-o intertextualitate subtilă cu il neorealismo. Iar excelenta selecție de scurtmetraje va continua săptămâna viitoare cu cele (românești) care au câștigat premiul de la Veneția și Ursul de Aur...
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]