176 matches
-
căldură dQ > 0 , dacă cedează căldură dQ < 0 La presiune constantă (dQ)p = ΔH Procese ireversibile Q QQ 21 1 21 T TT si dQirT 0 inegalitatea lui CLAUSIUS ciclului Carnat dQir dS T DQir ΔS (temperatură constantă) În transformările adiabatice dQ = 0 ΔS 0 sau S 0 în procesele ireversibile S crește . Sub forma acestei expresii principiul al doilea al termodinamicii este cunoscut și ca principiul entropiei. a) Entropia ca măsură a probabilității 1892 Boltzmann corelează entalpia cu probabilitatea sistemului
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
V = 134,8 kcal Energia internă și entalpia unui corp depind de starea de agregare și cresc cu temperatura. Determinarea experimentală a căldurilor de reacție Efectele calorice se pot măsura cu ajutorul calorimetrelor. După principiul de funcționare, avem calorimetre izoterme și adiabatice. Calorimetrul izoterm clasic este un vas închis cu pereți dubli (manta), între care se introduce un amestec de apă cu gheață (figura 2.1.). Căldura de reacție degajată este preluată de amestecul răcitor. În contact cu acesta se află un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
deplasare provocată de contracția mercurului la topirea gheții. Fig. 2.1. Calorimetru izoterm Această contracție are loc datorită scăderii volumului amestecului din manta (gheața are volumul mai mare decât aceeași cantitate de apă lichidă, iar la topire, volumul scade). Calorimetrul adiabatic este un vas Dewar, izolat de mediul exterior, în care se produce reacția. Căldura degajată în reacție provoacă modificarea temperaturii amestecului din vas. Din variația de temperatură se poate determina cantitatea de căldură produsă. Căldurile de combustie dau informații asupra
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
opto-mecanice și de stocare a informațiilor. Referitor la mecanismul de fotoizomerizare, Olson este de părere că, în timpul procesului are loc o rotație în jurul legăturii duble etilenice. Lewis și Saltiel au raportat că stilbenul fotoizomerizează în stare excitată singlet, procesul fiind adiabatic. Conform studiilor recente ale lui Liu și Hammond fotoizomerizarea olefinei în stare excitată are loc prin răsucirea simultană a legăturilor simple și duble, mecanismul fiind denumit Hula Twist . Antocianinele, compuși care se găsesc în plante nu fotoizomerizează decât in vitro
ACIDUL CINAMIC ?I DERIVA?II S?I by Elena Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/83871_a_85196]
-
a așa-numitului homo duplex, cel mai adesea cu o alcătuire de hibrid și comportament duplicitar. El reiterează, până la degradeu și caricatură tragică, exercițiul diplomatic bizantin, constitutiv de altfel unui Imperiu cu frontierele mereu amenințate. Spațiul dominat de Semilună, devenit adiabatic, amplifică această structură umană alogenă, care a făcut să curgă atâta cerneală critică, extrapolată la întreaga categorie de om balcanic. Un exemplu definitoriu este, aici, levantinul. Având o descendență incertă (greco-turco-, sau arabo-occidentală), plurilingv, funcționar iscusit și intermediar priceput levantinul
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
ca și produs al unei situații de destin colectiv specifică la nivel tipologic eternizatul parcă echilibru instabil. Așa cum fragilitatea construcției a condus, aici, în revers, la mitizarea legendei despre Meșterul Manole, la fel, provizoratul existenței într-un spațiu autocratic și adiabatic se reflectă în ceea ce numeam o filosofie a supraviețuirii. E de subliniat apoi că, parte integrantă din această structură umană duală, eticul reglează din interior "funcționarea", respectiv existența personajului literar. La aceasta se adaugă fundalul asigurat de o impresionantă literatură
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
reactoare. Acest lucru impune clasificarea reactoarelor chimice. Există mai multe criterii de clasificare a reactoarelor chimice. x După mecanismul de reacție: - reactoare pentru reacții reversibile;reactoare pentru reacții ireversibile;reactoare pentru reacții complexe. x După regimul termic: - reactoare izoterme;reactoare adiabatice; - reactoare neizoterme și neadiabatice; - reactoare autoterme. PROIECTAREA REACTOARELOR CHIMICE PENTRU REACȚII FLUID - FLUID 3 x După forma constructivă: - reactoare tip cameră de reacție; - reactoare tip coloană de reacție;reactoare tip schimbător de căldură;reactoare tip cuptor ( sobă de reacție). x
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
ΔU și pentru ν kilomoli, avem: Transformarea fiind izocoră: ?. 2. Transformarea izobară (p = constant) În transformarea izobară , încât: . Transformarea fiind izobară:3. Transformarea izotermă (T = constant) În transformarea izotermă:. Deci la transformarea izotermică: . Transformarea fiind izotermă: constant. 4. Transformarea adiabatică (Q = 0) Din formula primului principiu rezultă: . În transformarea adiabatică: . Transformarea fiind adiabatică, legea transformării adiabatice sau ecuația lui Poisson este: p??= constant sau . Legea sau ecuația lui Poisson se mai scrie și sub forma sau, unde, numit exponent adiabatic
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
2. Transformarea izobară (p = constant) În transformarea izobară , încât: . Transformarea fiind izobară:3. Transformarea izotermă (T = constant) În transformarea izotermă:. Deci la transformarea izotermică: . Transformarea fiind izotermă: constant. 4. Transformarea adiabatică (Q = 0) Din formula primului principiu rezultă: . În transformarea adiabatică: . Transformarea fiind adiabatică, legea transformării adiabatice sau ecuația lui Poisson este: p??= constant sau . Legea sau ecuația lui Poisson se mai scrie și sub forma sau, unde, numit exponent adiabatic. Principiul al doilea al termodinamicii: într-o transformare monotermică, sistemul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
p = constant) În transformarea izobară , încât: . Transformarea fiind izobară:3. Transformarea izotermă (T = constant) În transformarea izotermă:. Deci la transformarea izotermică: . Transformarea fiind izotermă: constant. 4. Transformarea adiabatică (Q = 0) Din formula primului principiu rezultă: . În transformarea adiabatică: . Transformarea fiind adiabatică, legea transformării adiabatice sau ecuația lui Poisson este: p??= constant sau . Legea sau ecuația lui Poisson se mai scrie și sub forma sau, unde, numit exponent adiabatic. Principiul al doilea al termodinamicii: într-o transformare monotermică, sistemul nu poate ceda
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
transformarea izobară , încât: . Transformarea fiind izobară:3. Transformarea izotermă (T = constant) În transformarea izotermă:. Deci la transformarea izotermică: . Transformarea fiind izotermă: constant. 4. Transformarea adiabatică (Q = 0) Din formula primului principiu rezultă: . În transformarea adiabatică: . Transformarea fiind adiabatică, legea transformării adiabatice sau ecuația lui Poisson este: p??= constant sau . Legea sau ecuația lui Poisson se mai scrie și sub forma sau, unde, numit exponent adiabatic. Principiul al doilea al termodinamicii: într-o transformare monotermică, sistemul nu poate ceda lucrul mecanic în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
adiabatică (Q = 0) Din formula primului principiu rezultă: . În transformarea adiabatică: . Transformarea fiind adiabatică, legea transformării adiabatice sau ecuația lui Poisson este: p??= constant sau . Legea sau ecuația lui Poisson se mai scrie și sub forma sau, unde, numit exponent adiabatic. Principiul al doilea al termodinamicii: într-o transformare monotermică, sistemul nu poate ceda lucrul mecanic în exterior. Dacă transformarea ciclică monotermă este și ireversibilă, atunci sistemul primește lucrul mecanic din exterior, enunțare dată de W. Thoson; nu este posibilă o
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Principiul al treilea al termodinamicii (teorema lui Nerst): entropia unui sistem fizic la zero absolut este constantă. 4.1.4. Randamentul unei mașini termice: 4.1.5. Ciclul Carnot Transformările de-a lungul ciclului Carnot: 1-2: destindere izotermă 2-3: destindere adiabatică 3-4: comprimare izotermă 4-3: comprimare adiabatică Randamentul ciclului Carnot: Randamentul ciclului Carnot (reversibil) nu depinde de substanța de lucru ci numai de ?1 și ?2, ale surselor de căldură. Ludwig Boltzmann (stânga), Sadi Carnot, fondatorii teoriei moderne a căldurii. 4
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
lui Nerst): entropia unui sistem fizic la zero absolut este constantă. 4.1.4. Randamentul unei mașini termice: 4.1.5. Ciclul Carnot Transformările de-a lungul ciclului Carnot: 1-2: destindere izotermă 2-3: destindere adiabatică 3-4: comprimare izotermă 4-3: comprimare adiabatică Randamentul ciclului Carnot: Randamentul ciclului Carnot (reversibil) nu depinde de substanța de lucru ci numai de ?1 și ?2, ale surselor de căldură. Ludwig Boltzmann (stânga), Sadi Carnot, fondatorii teoriei moderne a căldurii. 4.1.6. Tipuri de motoare termice
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
la temperatură foarte joasă, noțiunea de gaz permanent a dispărut, rămânând termenul de gaz lichefiabil. 10.2. Metoda de lichefiere a substanțelor gazoase: 1. comprimare izotermă; 2. răcire izobară; 3. răcire și compresiune simultană; 4. răcire în trepte; 5. destindere adiabatică. 10.3. Tipuri de vase Dewar. Vasele Dewar, special construite, servesc la păstrarea aerului lichid și la unele gaze lichefiate, a căror temperaturi critice sunt foarte joase. 10.4. Proprietăți deosebite ale substanțelor lichefiate: micșorează valoarea căldurilor specifice ale corpurilor
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ceață și camera cu bule. Schema unei camere Wilson: Cu ajutorul camerei cu ceață se pot vizualiza traiectoriile particulelor încărcate electric. Pentru a se constata aceste traiectorii, trebuie să existe vapori saturanți, în interiorul camerei deplasându-se brusc pistonul în sensul destinderii adiabatice, iar vaporii de apă se vor răci neîntârziat, devenind saturanți și transformați în centre de condensare, iar ionii vor descrie traiectorii ce sunt vizibile în cameră. Aplicând un câmp magnetic perpendicular pe planul traiectoriei și în funcție de raza de curbură se
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de pe suprafața terestră și a condensării vaporilor în atmosferă, suprafața terestră pierde căldura, iar atmosfera o primește. Cercetările ne arată că în cazul amestecului vertical și de condensare a vaporilor de apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii mari în funcție de temperatură și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a deci și a gradientului termic
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
din apropierea solului unde turbulența este inhibată. În stratul limită instabil se disting trei zone pe verticală: a) Stratul de suprafață, având grosimea de câțiva zeci de metri, caracterizat de un gradient vertical al temperaturii medii mai mare decât gradientul adiabatic uscat și de o forfecare puternică a vitezei vântului. b) Stratul de amestec, situat deasupra stratului de suprafață, în care viteza vântului și temperatura potențială medie sunt constante. Se întinde până aproape de o inversiune posibilă de temperatură ce se formează
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
verticală în jos. Forțele ascensionale ce iau naștere tind să stingă turbulența de origine dinamică dacă ea există. Amestecarea aerului este neînsemnată. În zona stratului de suprafață există 46 un gradient vertical al temperaturii potențiale medii mai mic decât gradientul adiabatic uscat și se înregistrează o inversiune de temperatură deasupra stratului de suprafață. În acest caz vântul este slab în apropierea suprafeței, dar are un maxim pronunțat în zona vârfului inversiei de temperatură. Poluanții emiși de diferite surse, situate la suprafața
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cum forța care acționează asupra pistonului este pSF = (p fiind presiunea exercitată de gaz) rezultă că: Principiul I al termodinamicii a fost formulat prima dată de către medicul german R. Mayer și acesta afirmă că: a) Dacă sistemul se consideră izolat adiabatic (adică nu se face schimb de căldură cu mediul inconjurator), 0=Qδ și: b) Dacă sistemul nu este izolat adiabatic, pentru procese infinitezimale principiul I al termodinamicii se scrie: Dacă se înlocuiește expresia lucrului mecanic din formula (IV.6), atunci
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a fost formulat prima dată de către medicul german R. Mayer și acesta afirmă că: a) Dacă sistemul se consideră izolat adiabatic (adică nu se face schimb de căldură cu mediul inconjurator), 0=Qδ și: b) Dacă sistemul nu este izolat adiabatic, pentru procese infinitezimale principiul I al termodinamicii se scrie: Dacă se înlocuiește expresia lucrului mecanic din formula (IV.6), atunci se obține principiul I al termodinamicii Principiul I al termodinamicii are forma locală: Sub forma globală principiul I al termodinamicii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
1.2.5. Ciclul Carnot Cea mai importantă aplicație a principiilor temodinamicii este motorul termic. Acesta a fost construit de inginerul francez Sady Carnot și funcționează după un ciclu termodinamic închis, denumit ciclul Carnot. Acesta este format din două transformări adiabatice și două transformări izoterme, care într-un sistem de axe T,S se reprezintă sub forma unui dreptunghi, ca în Fig.IV.3. Ciclul Carnot Randamentul motorului termic ce funcționează după un astfel de ciclu este: unde L este lucrul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
evoluează ca în Fig. IV.4, adică temperatura izvorului rece este de T2 = 0K. Deoarece ciclul Carnot este reversibil și entropia este o funcție de stare, variația totală de entropie în timpul unui ciclu este nulă, adică: 041342312 +∆+∆+∆+∆=∆ SSSSS (transformarea 2-3 este adiabatică) 34∆ (conform principiului al IV-lea al termodinamicii) 41∆S (transformarea 4-1 este adiabatică) Sumând variațiile entropiilor, pentru ciclul întreg se obține ∆S ceea ce contrazice prima relație. Rezultă că pe izoterma de zero absolut 3-4 nu se poate realiza o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Deoarece ciclul Carnot este reversibil și entropia este o funcție de stare, variația totală de entropie în timpul unui ciclu este nulă, adică: 041342312 +∆+∆+∆+∆=∆ SSSSS (transformarea 2-3 este adiabatică) 34∆ (conform principiului al IV-lea al termodinamicii) 41∆S (transformarea 4-1 este adiabatică) Sumând variațiile entropiilor, pentru ciclul întreg se obține ∆S ceea ce contrazice prima relație. Rezultă că pe izoterma de zero absolut 3-4 nu se poate realiza o transformare termodinamică. Deci temperatura de 0K nu este realizabilă. IV.1.3. Căldura animală
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
efectiv pentru un fluid care conține aer și circulă printr-o conductă este dată de relația: . Modulul de compresibilitate al fluidului, este o caracteristică a fiecărui fluid, iar pentru uleiurile minerale valoarea acestuia este furnizată de producător. Modulul de compresibilitate adiabatic al aerului este dat de relația: . Se obține: . Pentru simularea conductei s-a folosit elementul funcțional Segmented Pipe LP, ce simulează o conductă hidraulică care Ține seama de inerția fluidului, proprietatea de compresibilitate a fluidului, precum și de elasticitatea peretelui. În
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]