670 matches
-
deplină capacitate, fără a fi nevoie de autorizația soțului său. Legea pentru modificarea administrativă din 14 iunie 1924, introduce prin art. 24, inovația consilierelor comunale prin cooptare. Un adevărat pas în emanciparea femei a făcut legiutorul prin «Legea pentru organizarea administrațiunii locale» din 3 august 1929, acordând prin art. 375, dreptul de vot și de a fi alese femeilor, în consiliile comunale. Greutățile vieții au scos femeia din rolul pur menajer și au împins-o tot mai mult în tranșeele luptei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Fălcoianu, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe al României, preciza: Veți binevoi a esamina mai cu seamă și a studia în rapoartele ce le veți adresa guvernului, punctele următoare: situațiunea geografică și etnografică, starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale Dunărei, în fine, tote deslușirile necesare pentru desăvârșita cunoascere
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cetățean român, nu pote, fără autorisarea guvernului, intra în serviciul unui stat străin"556. În același timp, referindu-se la cetățenii străini, articolul 9 al legii preciza că, "străinii nu vor putea să-și așede domiciliul în Dobrogea fără autorisarea administrațiunei"557. Capitolul III al legii, intitulat " Despre administrațiunea Dobrogei", cuprindea articolele 25-35. Articolul 25 al legii prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe: Constanța și Tulcea. Același articol prevedea că județul Tulcea cuprinde ocoalele: Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în serviciul unui stat străin"556. În același timp, referindu-se la cetățenii străini, articolul 9 al legii preciza că, "străinii nu vor putea să-și așede domiciliul în Dobrogea fără autorisarea administrațiunei"557. Capitolul III al legii, intitulat " Despre administrațiunea Dobrogei", cuprindea articolele 25-35. Articolul 25 al legii prevedea împărțirea administrativ-teritorială a Dobrogei în două județe: Constanța și Tulcea. Același articol prevedea că județul Tulcea cuprinde ocoalele: Tulcea, Măcin, Babadag și Sulina. Ocolul Sulina cuprindea și Insula Șerpilor 558. Județul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a județului Tulcea (...) este un scut purtând doi delfini cu trupul rădicat"660. Articolul 71 prevedea că "nici un jurământ nu se pote impune cuiva de cât conform religiunei sale"661, iar articolul 72 menționa că "nici o lege, nici un regulament de administrațiune generală, județeană sau comunală nu pote îndatora de cât după ce se publică în chipul hotărât de lege"662. Capitolul IX al legii, intitulat "Disposițiuni transitorii" cuprindea articolele 73-80 și reglementa revenirea refugiaților musulmani în Dobrogea, chestiuni legate de proprietate și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pe toată lumea din acea provincie, ceea ce guvernul cu o oră mai înainte voește a precurma este caracterul provizoriu al acestei organizațiuni. Precum este știut, atât Camera Deputaților cât și Senatul au încuviințat ca Dobrogea să fie administrată prin regulamente de administrațiune publică, și aceasta până la o organizațiune definitivă. Astfel, până acum, acestei provincii îi lipsește ceea ce importă mai mult pentru desvoltarea și siguranța unei populațiuni: stabilitatea întemeiată pe lege. Guvernul s-a silit prin regulamentele și instrucțiunile sale pe cât cu putință
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ales pentru numirea lor ca primari și ajutoare, în scop d'a asigura comunelor un mers mai regulat și mai progresiv (...) înlăturând neapărat la timp pe cei ce se abătuse de la datoriile lor"730. În comentariul referitor la capitolul intitulat "Administrațiunea comunelor" al raportului publicat, redacția săptămânalului "Dunărea de Jos" consemna că "încetul cu încetul (...) notarii găsiți în județ și veniți aici pe căpătuite s-au înlocuit cu oameni probă; contingentul cel mare isvorăște din foștii sergenți și sergenții furieri liberați
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fapt, "se poate prevedea că multe din comuni vor fi nevoite a pune noi taxe sau contribuțiuni, pentru a putea face față cheltuielilor cele mai strict necesare"736. Referindu-se la organizarea administrativă a județului Tulcea, raportul citat menționa că "administrațiunea comunelor se face conform legei comunale din 1882, în părțile acelea unde legea de organizare a Dobrogei nu hotărăște alt-fel"737. Raportul menționa faptul că "numirea primarilor localităților din județ s-a făcut cu toată seriozitatea ce comporta". În ciuda acestui
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
periodicul Farul Constanței erau prezentate împrejurările în care s-a fondat satul Făgărașul Nou1166. Astfel, în cuprinsul articolului intitulat "Sciri și fapte din Constanța și județu" se afirma că: "Trei-deci și două familii din Făgărașul Transilvaniei au sosit la Hârșova. Administrațiunea a dispus a înființa cu ele un nou sat românesc la Hairaclar (vechiu sat turcesc părăsit actualmente)"1167. În cuprinsul aceluiași articol se preciza faptul că "alte familii suntu pe drum trebuind a ajunge până la toamnă. Li se acordă tote
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unui concurs zelos și unei îngrijiri părintesci acele nenorocite familii își regăsiră căminele, își reconstruiră casele și cu încetul fură în posițiune a-și relua vechea profesiune"1190. Concomitent cu "restabilirea ordinei (...) trebuia (...) să se organizeze autoritatea conform Regulamentului pentru administrațiunea publică în Dobrogea"1191. În conformitate cu prevederile acestuia, "o lună nu trecuse de la 23 Noembre 1878 și consiliele comunale existau, iar primarii mai toți erau și numiți"1192. Activitatea consiliilor comunale era apreciată de către prefectul județului Constanța care preciza că "personalul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Primarul numit de noi"1240. Atât membrii consiliilor comunale, cât și primarii, "în tote ocasiunile" au oferit "probe de supunere leală și inteligență"1241. În privința organizării primăriilor din județ se preciza faptul că "serviciul cancelariei se făcea (...) prin notari" dar "administrațiunea dăduse unui notar atribuțiuni peste atâtea comune câte aveau mijloce să-i retribuiască"1242. În referirile la bugetele de venituri și cheltuieli ale comunelor din județul Constanța, prefectul făcea precizarea că "marea majoritate a satelor acestui județ nu sunt, Domnilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
actele lor sunt de aprope supravegheate"1263. De altfel, "locuitorii își cunosc drepturile", motiv pentru care reclamă orice încălcare a legii de către notari, această atitudine fiind încurajată de faptul că "sciu că cel mai mic abus nu este tolerat de administrațiune"1264. Deși inițial nu existau suficienți notari bine pregătiți profesional, "avem deja printre notari multe persone care au dobândit stima și iubirea locuitorilor"1265. Bugetele comunelor rurale din plasa Constanța aveau prevăzute fonduri destinate "construcțiunii nouilor edifice de primărie (...) edifice
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1305. Un obiectiv la fel de important era repararea lăcașurilor de cult existente și construirea unora noi, întrucât "școla și templul religiunei trebuiescu să mergă împreună. Una are de scop principal a forma pe cetățean, cealaltă pe om"1306. Tocmai de aceea, "administrațiunea nu poate neglija, prin urmare, templul religiunei fără a-și neglija, în același timp, una dintre datoriile cele mai esențiale"1307. Datorită eforturilor administrației "și prin măsurile luate cu D-nii Administratori ai plășilor și Consiliele Comunale", precum și "grație (...) cucerniciei sale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
situație cu totul aparte era cea a industriei, prefectul județului făcând precizarea că "industria propriu disă există puțină în acest județ"1335, cele mai importante obiective industriale fiind concentrate în jurul orașului Constanța. Astfel, în 1879 a fost înființată "cu sprijinul administrațiunii (...) o fabrică mare de pielărie, la marginea Constanței, dinspre Mamaia"1336. Aceasta avea să fie cunoscută sub denumirea de "tăbăcăria română" după ce, în anul 1884, a fost înființată o a doua tăbăcărie de către frații Cireliano, italieni de origine 1337. Cele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
unui popor"1346. La 29 martie 1881 săptămânalul Farul Constanței publica un articol referitor la situația satului Docuzaci, situat "pe linia frontierii" cu principatul autonom bulgar 1347. În cuprinsul articolului se preciza faptul că satul Docuzaci "nu făcea parte, sub administrațiunea turcă, nici din caimacamlâk-ul Mangaliei, nici din al Silistrei"1348. În aceste condiții, "când s-au format plășile nostre pe întinderea vechielor caimacamlâcuri (caza) turce, satul Docuzaci a rămas, într-adevăr, puțin timp neocupat (...) de administrațiunea română. Administratorul plășii Mangalia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nu făcea parte, sub administrațiunea turcă, nici din caimacamlâk-ul Mangaliei, nici din al Silistrei"1348. În aceste condiții, "când s-au format plășile nostre pe întinderea vechielor caimacamlâcuri (caza) turce, satul Docuzaci a rămas, într-adevăr, puțin timp neocupat (...) de administrațiunea română. Administratorul plășii Mangalia nu-l putea considera ca făcând parte din plasa sa, pentru că nu făcuse parte din vechia caza Mangalia. Administratorul plășii Silistra Nouă nu-l putea coprinde între satele plășii sale, pentru că Docuzaci nu făcuse parte din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care cetiseră despre clima Dobrogei, rămân uimiți vedând acestă îmbunătățire"1364. Ioachim Drăgescu își explica îmbunătățirea condițiilor de igienă din Dobrogea astfel: După mine, doue sunt causele care contribuiră la acesta: libertatea ce s-a dat poporului, blândețea și dreptatea administrațiunei române, de o parte, încrederea poporului în viitor și belșug, de altă parte"1365. În privința populației județului Constanța, Ioachim Drăgescu preciza că "în 1879 populațiunea acestui județ a fost cam de 63 000 suflete; de atunci și până la finitul anului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea nu poate fi judecată în întregimea ei decât dacă este expusă în desvoltarea ei istorică, economică, administrativă și politică de la anexare până azi"1500. În același sens, Vasile Kogălniceanu afirma că "lucrarea de față descrie în culori adevărate practicele administrațiunei și politicei românești în Dobrogea"1501. Publicată la scurt timp de la adoptarea legii privind acordarea drepturilor politice locuitorilor Dobrogei, lucrarea se constituie într-un elogiu adus omului de stat Mihail Kogălniceanu, evidențiind, în același timp, toate lacunele sistemului administrativ instituit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
politicianismul urâcios de la noi scotea la iveală ca elemente compromise"1516. Astfel, în viziunea lui Vasile Kogălniceanu, "Dobrogea deveni o colonie unde se exilau funcționarii abuzivi și cărora se dedea mână liberă să stoarcă populația băștinașă"1517. În aceste condiții, "administrațiunea deveni din ce în ce mai rea"1518, în timp ce, "măsurile politice din legea de organizare a Dobrogei deveniră măsuri administrative, isvoare de șicane, abusuri și ilegalități"1519. Conform prevederilor articolului 29 al legii de organizare a Dobrogei, prefectul "are puterea de a face regulamente
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Odată cu desfășurarea "războiului vamal" dintre România și Austro-Ungaria, era evidentă necesitatea dezvoltării comerțului fluvial și maritim al României prin intermediul porturilor Tulcea și Constanța 1541. În aceste condiții, Mihail Kogălniceanu afirma că este necesar "a face din Dobrogea un model de administrațiune și bunăstare, o grădină a României", în opinia sa, regiunea urmând să devină "cel mai mare centru de activitate economică și politică" al țării 1542. Mihail Kogălniceanu s-a pronunțat și pentru modernizarea și extinderea portului Constanța, care, în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cestiuni"1727. Redactorii săptămânalului Constanța adresau felicitări Consiliului Județean Tulcea pentru "hotărârea luată de a supune din nou M. S. Regelui și guvernului plângerile dobrogenilor"1728. Aceasta și datorită faptului că "memoriul insistă asupra drepturilor politice, și se plânge contra administrațiunei ministerului Domeniilor"1729. În cuprinsul aceluiași articol se preciza că "d-l prim-ministru cunoaște starea Dobrogei din 1889 când a vizitat-o"1730. De altfel, "anul trecut", primul ministru Lascăr Catargiu "a promis unei delegațiuni de cetățeni (...) că va
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
datorie cetățenească către Tron, aducând la Înalta cunoștință a Majestății Voastre nevoile și dorințele județului Constanța"1773. Semnatarii aminteau faptul că, după unirea Dobrogei cu România, "considerațiuni de religiune și naționalitate, au dictat pentru noua provincie un regim special de administrațiune publică"1774 dar considerau că "pe an ce trecea, se impunea ca o datorie de românizare și asimilare ca această parte a țărei să nu rămână înstrăinată de patria română pe calea așezămintelor și să fie asimilată numai pe calea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Dobrogea, nu mai răspunde la nevoia timpului de față"1780. În aceste condiții, "consilierii județeni, chemați o dată pe an numai pentru a vota bugetul, absolut fără nicio altă înrâurire asupra gospodărirei județului, (...) fără nici un drept de control real asupra administrațiunei averei publice, îndeplinesc mai mult o formalitate decât un act de reprezentațiune publică"1781. Tocmai de aceea se aprecia că "numai așa se explică cum, după 15 ani, căile de comunicațiune din acest județ sunt într-o stare cu totul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a substituit, parte prin lege, parte prin practică îngăduită, în drepturile județului și ale comunelor, în cele mai mici amănunte de gospodărie"1787, era considerat motivul pentru care "e firesc lucru ca o sarcină așa de grea să covârșească puterile administrațiunei"1788. Acesta era, în opinia autorilor memoriului, motivul ce a condus la "lâncezirea celor mai vitale interese publice", determinând "nemulțumiri generale (...) nesiguranța publică și brigandajul înspăimântător care bântuie Dobrogea fără curmare, băgând groaza în locuitori"1789. Soluția pentru înlăturarea acestor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vând proprietățile de la marginile orașului, tinzând să prindă milioane pe cartierele noi ce formează, în detrimentul edilității publice a orașelor ce administrează"2030. În ciuda tuturor acestor disfuncționalități administrative "românii (...) se dezvoltă (...) se înmulțesc și prosperă (...) dar, să se știe, fără concursul administrațiunei"2031. În opinia jurnaliștilor constănțeni administrația din Dobrogea "n-a pus până acum un deget pentru românizarea acestei provincii", fapt ilustrat prin aceea că funcționarii, "pătura cea mai cultă a localității", erau ținuți departe de urnele electorale care "trebuie să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]