10,749 matches
-
vă supărați, da ceva muzică lăutărească nu știți?" Citindu-l pe Cătălin Mihuleac îmi vine în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt texte atât de agreabile, încât nu te poți abține să le citești pe toate, admirându-le rotunjimea fiecăruia, stilul curat, exersat, cu nerv, fără minusuri, și toate apocalipsele și mântuirile lui de confetti. îmi place mai ales ireverența prozatorului, îndrăzneala lui de a-i băga în aceeași oală și pe călugări și pe păcătoși, toți
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
Mircea Eliade, ținută la Universitatea La Plata, În Argentina, la cererea unui codeținut de la Închisoarea din Miercurea Ciuc (Dumitru Găzdaru). Cităm (apud Francisc Ion Dworschak): „Găzdaru, ca și ceilalți români din Argentina, a rămas ce fusese: un naționalist intransigent, și Îl admir pentru asta, dar și un sectarist, ca toți legionarii, și acest fel de sectarism, fanatic și strâmt la minte, a devenit pentru mine, de mult timp, insuportabil. Antisemitismul dnei Găzdaru mi-a părut de neconceput”. În aceeași ordine de idei
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
și de moderniști și de simboliști. Dar nu fac din el un tradiționalist propriu vorbind, căci este prin excelență un poet al orașului ori al naturii văzute de un orășean, al civilizației contemporane, care merge la țară în week-end și admiră natura ca un turist. Aceste însușiri diverse și uneori opuse joacă un mare rol în nefixarea de azi a opiniei față de Topîrceanu. Să adăugăm la acestea o evidentă facilitate și un umor fără altitudine spirituală. Pe vremuri, Balada chiriașului grăbit
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
ci pentru a face din acesta o slugă. Principiali până la Dumnezeu când e vorba de omul obișnuit, n-au nici un scrupul să cumpere mașini de lux pentru ilustrele lor funduri și televizoare de zeci de milioane în care să-și admire genialitatea. Evident, nu din banii aduși de acasă, ci din sudoarea contribuabilului. Acum, că și-au tras și o lege a "dreptului la replică", vor fi prezenți pe ecrane douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru și vor sufoca ziarele cu agramatismele
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
neagră cum smoala îi acoperă orice merit. Pe de alta, stăruie (și nu vedem cum ar putea dispărea!) imaginea carismatică a personajului "transfigurat în mit", cum spunea Mircea Eliade, a singurului contemporan ce i-a dat lui Noica "sentimentul legendarului", admirat de Mircea Vulcănescu, Cioran, Cella Delavrancea, Mihail Sebastian, Octav Onicescu, Mihai Șora etc. Între cele două accepții pare a se căsca un abis. Abis care are și o factură istorică, în înțelesul că multă vreme nu s-a putut vorbi
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
într-o perspectivă clasicizantă: „Tensiunile romantice se topesc în focul idealului de frumusețe pe care-l caută Coșbuc. Armonia naturii e astfel dincolo de sfâșierea momentană a eului. Mai mult, această sfâșiere se va converti în seninătate, seninătatea aptă de a admira armonia desăvârșită.” Deși prin monografia de față autorul propune o reconsiderare a clișeelor critice care au dus la automatizarea percepției asupra poeziei lui Coșbuc, rezultatul acestei analize nu reprezintă altceva decât o nouă încercare de a da o coerență de
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
întâlnit? - Brâncuși era o mare personalitate a timpului. Ei, de aceste mari personalități te apropii mai greu. L-am văzut, totuși, de câteva ori. A fost, într-adevăr, un mare artist! “Iată care e politica mea personală...” - Chiar dacă i-am admirat pe toți acești uriași ai sculpturii, am încercat tot timpul să-mi creez un stil propriu, să-mi găsesc un drum al meu, să nu rămân un simplu imitator, să mă distanțez de modele și de școli și să mă
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
să smulgă pentru noi focul soartei definitive”. De subînțeles, Marea Unire din 1918. Din păcate, lipsește din Jurnal perioada 18 martie 1947-1952, astfel încât nu știm ce părere va fi avut, printre altele, despre abdicarea forțată a Regelui, pe care-l admira, și despre atacul ignobil din 1948 al lui Sorin Toma împotriva poeziei lui Tudor Arghezi. La marele său prieten se referă în anii 1945-1946, când, pe de o parte, revista „Bilete de papagal” era aproape interzisă și când, pe de
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
intitulat chiar așa, Eliade prin Eliade. Studiul are mai bine de trei sute de pagini - spațiu suficient pentru a ne aștepta la o lectură completă și complexă a beletristicii scriitorului - și poartă, pe coperta a patra, recomandarea lui Sorin Alexandrescu, care admiră „curajul autoarei în a aborda un autor «clasic-modern» cu atîta prospețime și inventivitate.“ Dincolo de încercarea - altminteri eșuată pentru că analiza autoarei nu aduce nimic nou - de a-l citi pe Eliade cu ajutorul instrumentelor pe care le oferă el însuși, două ar
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
Constantin Țoiu Reiau poanta lui Al. Cazaban, întreruptă rândul trecut. „Răducăneni... Răducăneni... făcea Delavrancea, ministru, cu ochii pe sus, gânditor. Niciodată n-am admirat un răsărit de soare mai măreț ca la Răducăneni! Și, mă rog, de ce vrei să pleci de acolo, aud că ești scriitor” - (i-l recomandase Vlahuță, care-i pusese pila să-l aducă pe autor la București). Moșneagul se uită
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
aducă pe autor la București). Moșneagul se uită la mine șiret, luându-mă complice: „Pentru că, vedeți, domnule ministru, (explică el, grăbindu-se să nu piardă poante și să meargă drept la inima dramaturgului - înalt dregător - acolo n-am ocazia să admir... un Apus de soare...” Autorul piesei - povestește Al Cazaban - nici n-a clipit din ochi. „Hait, m-am curățat” mi-am zis, nemulțumit de prostul meu obicei de a mă ține de glume. Leul și-a lăsat în jos coama
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
Obedenaru ne citea poeziile numai la miezul nopții. Se ridica solemn și, cu voce alui groasă de bas, tuna: Metal oribil: revolver! Ești trăsura de unire Între viață și mister! Mă întrebi ce cred eu despre proza noastră de azi. Admir puterea de lucru a romancierilor, - se scriu multe romane. La sfârșitul secolului (XIX!) se scriau schițe, nuvele. Când a apărut, de pildă, romanul Dan al lui Vlahuță, Caragiale l-a cam luat peste picior, sfătuindu-l să scrie mai scurt
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
Tudorel Urian Inteligentă și cultivată, distinsă și plină de spirit, respectată pentru calitatea intelectuală a intervențiilor sale publice, admirată pentru eleganța și, nu în ultimul rînd, pentru frumusețea ei, Magda Cârneci (y compris Magdalena Ghica, pour les connaisseurs) a fost în anii deceniului nouă una dintre vedetele vieții culturale bucureștene și o figură emblematică a miraculoasei mișcări artistice apărute
Pionierii postmodernismului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13525_a_14850]
-
băncile de tablă, nespălate, pe care ceilalți stau cu picioarele, să ne plimbăm ascultând forțat manele de la dughenele cu mese de plastic unde miroase a mici, shaworma și kebab, să trecem însetați pe lângă artezienele secate devenite coșuri de gunoi, să admirăm sticlele de plastic plutind pe lac, statuile fardate strident și obscen cu grafitti, să n-avem voie să ne așezăm pe iarbă undeva la umbră, pe iarba și-așa arsă de soare căci n-o udă nimeni... Ah, de-am
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
aceste aspecte din biografia lui, ci le ocultează. Să ne întoarcem însă la Condiția umană, roman elogiat de Trotzki, aflat pe atunci în exil, și care a scris despre el o recenzie, atestându-i autenticitatea. Malraux l-a cunoscut, îl admira și-l victimiza, atitudine către care înclină un timp și S. Damian. „Fusese un companion foarte apropiat al lui Lenin în insurecția din 1917, întemeietor al armatei roșii, adversar al birocrației și al despotismului practicate de uzurpatorul I.V. Stalin.” Dar
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
el ziua de naștere. Surpriză, nu e leu, ci rac. Sau, mă rog, la frontieră, în 20 iulie. Acceptă, deci, în ciuda faptului că sînt angajata unui patron detestabil. Nu mă așteptam, bineînțeles ca Adrian Păunescu și Gabriel Liiceanu să se admire, atîta ar mai lipsi, dar nu m-am așteptat nici ca întîlnirea cu Adrian Păunescu să fie atît de imposibilă. O secretară tînără, o frumusețe calmă, dulce, în genul madonelor rafaelite, cu trăsături prelungi, bronzată puternic, dar neostentativ, cu un
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
Tu aparții vreunui grup ori mișcări? FS. Știu că nu țin de nici o școală poetică, dar nu e vina mea. Mi-ar plăcea să fie altfel. Când am început să scriu, mi-am făcut ucenicia la textele pe care le admiram. M-a influențat ideea lui Eliot că poetul tânăr începe prin imitație, care e o lectură intimă. Am trecut prin nenumărate intimități de lectură, nu mai lungi de trei luni fiecare, cu Roethke, Bishop, Eliot, Hughes. Mai am și acum
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
fraze fără nici o noimă filele pentru care m-am angajat. Panica și dezolarea fac loc senzației de sete și impresiei de febră. Îmi fac un ceai nou, îmi mai fac o cafea, le beau, ies, iar și iar, pe balcon, admir nepăsarea la tot a răsadurilor mele de gălbenele și crăițe, mă uimește energia titanică de înflorire a mușcatelor cărora le merge de minune cocoțate cu mine tocmai la etajul patru. M-am mutat de curând aici, dintr-un bloc naționalizat
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
goale de prezențele umane care le dădeau căldură și viață. Ce poate fi mai trist decît să treci prin locuri de care se leagă momente decisive din devenirea ta ca om conștient fiindcă cei pe care i-ai cunoscut și admirat în acele locuri sunt trecuți pentru totdeauna în eternitate. Să treci pe sub fereastra sau ușa atît de cunoscute conștient fiindcă acolo nu mai locuiește nimeni. Cînd moare o epocă este prima carte „de bătrînețe" a lui Dan Ciachir. O carte
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
acestuia din ultimii ani, intrarea în Academia Franceză în 1968 (după ce fusese respinsă o tentativă din 1958), amintirile răzlețe pătrunse de nostalgie despre România, articolul omagial despre Brâncuși publicat la moartea sculptorului în 1957, altul despre Grigore Gafencu, căruia îi admiră spiritul, reproșându-i însă opoziția față de germani, după cum nu apreciază nici iluziile legate de Aliați ale Regelui Mihai sau ale Monseniorului Ghica. Corespondența cu un alt "colaboraționist", Jacques Chardonne, prieten apropiat, face frecvente trimiteri la lumea românească, de pildă la
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
puțin citită, mereu lăudată, dar arareori analizată altfel decît la nivelul unor comentarii generale, rostite din vîrful buzelor, poezia lui Șerban Foarță este o nucă (prea/destul de) tare pentru critica foiletonistică de la noi. Cît despre cititori, nici cei care îi admiră versurile (mulți dintre ei, via formația „Phoenix"), nici cei care le detestă nu-și prea pot justifica opțiunea, ambele tabere ajungînd la „pupat Piața Endependenți" prin atașarea etichetei „manierism" de opera severineano-timișoreanului poet. Rezolvare pragmatică, avantajoasă din toate punctele de
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
Mircea Mihăieș I-am admirat întotdeauna pe oamenii ce nu ezită să se pună în serviciul semenilor, sacrificând timp, energie și resurse materiale proprii pentru ceea ce, cu o expresie abstractă, se numește „binele public". Probabil că am avut și modelul nu întodeauna ușor de suportat
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
adusă autorității", inspirate din intoleranța de tip medieval, sunt mânuite cu tot mai multă dexteritate de indivizi pe care destinul i-a transformat din conțopiști oarecare în mare vedete ale vieții publice. În aceeași logică, nu mă pot împiedica să admir amestecul de surzenie și aroganță cu care puterea tratează chestiunile neconvenabile. Degeaba ne sfătuiește dl Michael Guest, ambasadorul american, să luăm de coarne taurul corupției și să renunțăm să facem pe proștii când vine vorba de controlul structurilor securiste asupra
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
Marina Constantinescu Am admirat-o pe Gianina Cărbunariu necunoscînd-o aproape deloc. Știam că este studentă la Regie, la clasa profesorului Valeriu Moisescu și asta înseamnă mult pentru mine ca și Alexandra Badea, al cărei examen din anul întîi cu Arta Yasminei Reza mi-a
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]
-
ai studenției mele. Exercițiul dialogului este dorit în acest cerc și exersat cu măsură. E foarte important asta, mai ales cînd trăiești într-o societate arogantă și suficientă, care nu dă doi bani pe acest tip de comunicare. I-am admirat pe unii dintre acești tineri, de la distanță, pentru că mi s-au părut altfel decît imensa majoritate a colegilor de generație, și nu numai, pentru că sînt curioși să afle pe ce lume trăiesc și în ce timp, pentru că privesc în jurul lor
Faptul divers by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13937_a_15262]