206 matches
-
spui. Într-adevăr, chestiunea evoluției lingvistice se recunoștea la păturile cronologice de care vorbeam eu. De pildă, noi, cei din "seria" a doua, când stăteam de vorbă cu cei din "seria" întâi, ne-am pomenit de vreo două-trei ori cu admonestări. Țin minte o doamnă foarte distinsă și cultivată din acea primă generație, care ne-a spus: "Nu-mi place la voi că aveți limbajul ăsta comunist". "Păi, unde e limbajul comunist?" "Uite, de exemplu, voi spuneți televiziune, nu televizie, așa cum
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fie curată, aproape elegantă». O rudenie în vârstă i-a zis: «Giovanni, ești îmbrăcat în negru, amintește-ți că, pe negru, chiar și cea mai mică pată se vede și apare foarte urât!». Acele cuvinte i-au răsunat ca o admonestare pentru a se implica să evite chiar și cele mai mici lipsuri. Într-un opuscul va scrie: «Au trecut mulți ani de-acum, de când am primit harul să îmbrac haina sacerdotală; și cu toate acestea, vă spun ca pe o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
social-politică nu i-ar fi fost pusă la îndoială. Și, culmea, președintele nu are, potrivit Constituției, atribuții în domeniul economic, nu poate stabili cât salariu să aibă un medic sau un profesor, suficient ca să nu plece din țară. Schimbarea discursului, admonestarea oamenilor simpli care au necazurile lor (cui să le spună dacă nu președintelui ales prin votul lor), rățoirea la presa mogulilor potrivnici, ne arată cam prea devreme că nu mai are nevoie de votul popular și își pregătește poza pentru
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prin noapte, fără a zăbovi ca să mănânce sau să bea. Încă n-am scăpat din bârlogul tigrului! Îi preveni Hideyoshi. Nu vă moleșiți. Nu vă odihniți. Nu vă gândiți la sete. Păstrați-vă numai voința de a trăi! Și, sub admonestările lui Hideyoshi, merseră Înainte. Așa cum se așteptaseră, oamenii lui Keya Începeau să-i ajungă din urmă. Când auzi strigătele de luptă ale inamicului În spate, Hideyoshi ordonă o scurtă odihnă, apoi le vorbi soldaților săi: — Nu fiți alarmați. Dușmanii noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
altă mare problemă Îl muncea. Inamicul care apărea În fața lui nu era mai mult decât reflectarea unui foc pe un perete. Nu aruncând apă pe zid avea să sfingă focul, iar, Între timp, adevăratele flăcări ardeau În spatele lui. Era o admonestare comună În arta războiului, dar În cazul lui Nobunaga era imposibil să lupte Împotriva focului, cu toate că știa care anume era. Chiar În ajun, primise un raport din Gifu, anunțând că Takeda Shingen din Kai Își mobiliza forțele și se pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a constatat că nici chiar el nu putea scăpa de acuzațiile și de lauda lumii. După ce a rostit aceste cuvinte, s-a sinucis. — Înțeleg. Murakoshi suspina convulsiv, ștergându-și, cu Încheietura mâinii, lacrimile de pe față. — Nici n-a ascultat de admonestările Seniorului Toshimitsu, nici nu a refuzat să poate o luptă decisivă la Yamazaki, pe teren dezavantajos, cu o armată mică, fiindcă se baza pe acea Mare Cale. În lumina acestui lucru, retragerea de la Yamazaki devenea totuna cu abandonarea orașului Kyoto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
173 Capitolul 12. Despre legitimitatea utilizării pedepselor în școală / 181 Capitolul 13. Despre pedepse și rolul lor în managementul clasei / 197 Capitolul 14. Când și cum pedepsim / 209 Capitolul 15. Pedepse și recompense: comentarii pro și contra / 215 Capitolul 16. Admonestarea și managementul clasei / 231 Capitolul 17. Cum se dau ordine și instrucțiuni elevilor / 233 Capitolul 18. Momente "delicate" în desfășurarea unei lecții / 237 Capitolul 19. Interes, disciplină și control / 243 Concluzii / 253 Bibliografie / 257 Introducere În spațiul culturii europene, de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se așteaptă de la el și, în același timp, poate încuraja elevii să exerseze un comportament superior stadiului în care se află. Sistemul disciplinei diferențiate utilizează și patru stadii ale consecințelor purtării inacceptabile a elevilor 131: • Reamintirea. Reamintirea nu este o admonestare; poate fi direcționată către întreaga clasă sau către unul sau doi elevi. Profesorul nu mai are nevoie să se apropie de elevul aflat în culpă, dacă utilizează acest pas. El poate utiliza situația astfel creată pentru a aminti elevilor că
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
negociat cu elevii) și a comportamentului ce se așteaptă din partea lor. Dacă s-a ivit o situație neașteptată, ea poate oferi prilejul unor revizuiri atât ale regulilor existente, cât și a standardelor care definesc ceea ce se numește un comportament dezirabil. • Admonestarea elevilor care creează probleme de disciplină. Această modalitate a fost cercetată cu precădere de către Kass, Kaufman, O'Leary și Drabman 148. Studiul lor a vizat efectul admonestării cu voce tare în fața clasei sau al admonestării între patru ochi asupra comportamentului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
existente, cât și a standardelor care definesc ceea ce se numește un comportament dezirabil. • Admonestarea elevilor care creează probleme de disciplină. Această modalitate a fost cercetată cu precădere de către Kass, Kaufman, O'Leary și Drabman 148. Studiul lor a vizat efectul admonestării cu voce tare în fața clasei sau al admonestării între patru ochi asupra comportamentului elevilor. Pe scurt, din cinci clase cu probleme serioase și frecvente de disciplină au fost selectați câte doi elevi. În prima fază a experimentului, aproape toate admonestările
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se numește un comportament dezirabil. • Admonestarea elevilor care creează probleme de disciplină. Această modalitate a fost cercetată cu precădere de către Kass, Kaufman, O'Leary și Drabman 148. Studiul lor a vizat efectul admonestării cu voce tare în fața clasei sau al admonestării între patru ochi asupra comportamentului elevilor. Pe scurt, din cinci clase cu probleme serioase și frecvente de disciplină au fost selectați câte doi elevi. În prima fază a experimentului, aproape toate admonestările s-au făcut cu voce tare în fața clasei
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
admonestării cu voce tare în fața clasei sau al admonestării între patru ochi asupra comportamentului elevilor. Pe scurt, din cinci clase cu probleme serioase și frecvente de disciplină au fost selectați câte doi elevi. În prima fază a experimentului, aproape toate admonestările s-au făcut cu voce tare în fața clasei. În faza a doua, profesorii au utilizat doar admonestarea între patru ochi. Utilizându-se admonestările între patru ochi, frecvența problemelor de disciplină s-a redus semnificativ. • Tehnicile interviului. Ocupându-se de această
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
din cinci clase cu probleme serioase și frecvente de disciplină au fost selectați câte doi elevi. În prima fază a experimentului, aproape toate admonestările s-au făcut cu voce tare în fața clasei. În faza a doua, profesorii au utilizat doar admonestarea între patru ochi. Utilizându-se admonestările între patru ochi, frecvența problemelor de disciplină s-a redus semnificativ. • Tehnicile interviului. Ocupându-se de această modalitate, Saunders 149 a schițat două forme de interviu: investigativ și interviul bazat pe relația de încredere
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și frecvente de disciplină au fost selectați câte doi elevi. În prima fază a experimentului, aproape toate admonestările s-au făcut cu voce tare în fața clasei. În faza a doua, profesorii au utilizat doar admonestarea între patru ochi. Utilizându-se admonestările între patru ochi, frecvența problemelor de disciplină s-a redus semnificativ. • Tehnicile interviului. Ocupându-se de această modalitate, Saunders 149 a schițat două forme de interviu: investigativ și interviul bazat pe relația de încredere: a. interviul investigativ este o strategie
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
punct de vedere social. Apoi, ar trebui făcută distincția dintre salariul (îndreptățit) primit pentru munca depusă și recompensele care țin de arsenalul controlului social, după cum nu trebuie confundată pedeapsa (îndreptățită) cu restrângerea inacceptabilă a unor drepturi și libertăți. Capitolul 16 Admonestarea și managementul clasei Studiind indisciplina din sălile de clasă, Kounin a ajuns la concluzia că o mustrare venită din partea profesorului are un efect semnificativ nu numai asupra elevului aflat "în culpă", ci și asupra restului clasei. Kounin a numit acest
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
intervențiile profesorului vor avea câteva caracteristici: claritatea, intransigență, centrarea elevului pe temă și nu pe profesor, asprime, studierea atentă a elevilor cu prestigiu ridicat în cadrul grupului. Aceste caracteristici au făcut obiectul mai multor cercetări din partea lui W. Gnagey 194: • Claritatea. Admonestarea trebuie să distingă clar între comportamentul deviant și comportamentul dezirabil. Astfel, George, taci din gură și termină exercițiile este de preferat lui Încetați cu vorbăria în spatele clasei, deoarece mesajul este clar și vizează recentrarea elevului pe temă. • Intransigența. Admonestarea este
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Claritatea. Admonestarea trebuie să distingă clar între comportamentul deviant și comportamentul dezirabil. Astfel, George, taci din gură și termină exercițiile este de preferat lui Încetați cu vorbăria în spatele clasei, deoarece mesajul este clar și vizează recentrarea elevului pe temă. • Intransigența. Admonestarea este mai fermă, are mai multă greutate și este influențată semnificativ de imaginea pe care elevii o au deja despre profesor. În acest caz, intervenția profesorului presupune deplasarea către elevul indisciplinat, deplasare însoțită de o comandă de genul: Încetează imediat
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
care elevii o au deja despre profesor. În acest caz, intervenția profesorului presupune deplasarea către elevul indisciplinat, deplasare însoțită de o comandă de genul: Încetează imediat. Înainte de a relua lecția, profesorul ar trebui să aștepte îndeplinirea comenzii. • Centrarea pe temă. Admonestarea venită din partea profesorului trebuie să orienteze atenția elevului indisciplinat asupra sarcinii și a consecințelor neîndeplinirii ei, și nu asupra profesorului sau asupra relației elevului cu profesorul. De aceea, este indicat să spui: George, nu mai vorbi și urmărește demonstrația, altfel
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
numeroase de neatenție ce au tendința de a se exprima prin mai putină disciplină și tendințe spre reverie, distragere de la ore, pierderea timpului de făcut lecțiile, abdicarea temporară de la mici sarcini familiale sau școlare. In aceste condiții reacțiile de admonestare sau sanctionare sunt privite ostil. 2.2.3.Caracteristici afective. Unii adolescenți pot trăi ceea ce St. Hall, părintele hebeologiei ( cercetarea știintifică a vârstei tinereții), a denumit, În urma studiilor sale de la Începutul secolului, ca fiind "furtună și stres". Fie că sunt
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
revista a început să funcționeze) cu priză la public. Această priză la public a declanșat și în cazul altor ziare o practică similară, așa încât s-a născut o direcție tezistă de injuriere în spațiul mass-media. Nuanțele au variat de la mustrare, admonestare, incriminare, sancționare, dispreț, spurcare, până la blestem (uneori). Brutalitatea psihică a fost extremă în unele cazuri. Stilul acesta trivial a fost încurajat mediatic (în scopul obținerii unui număr mare de cititori și implicit, de vânzări) și a apelat, de asemenea, la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
de lectură ținând atât de ludism, cât și de simpla privire atentă a specialistului se derulează în ultimul capitol (Despre ,sufletul"traducerii), în care jurnaliștii și politicienii sunt tratați - cu o seriozitate complice - ca traducători conjuncturali. E de ajuns o admonestare a președintelui Chirac sau o neclaritate a raportului Comisiei Europene pentru ca spectacolul variantelor să își înceapă exploziva desfășurare... Toate continuările acestor incitante puncte de suspensie sunt demonstrate documentat în paginile Universaliilor... Într-un domeniu cu inepuizabile binarisme încremenite în clișeu
De la particular la universalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/10778_a_12103]
-
spune că ar cita Lolita de la un capăt la celălalt. Toate astea dovedesc altceva decât s-ar părea că vreau să spun. Că rostul jurnalulului este să scrii ce-ți trece prin cap. Deci, scrie și M.C. de toate, iar admonestările mele sunt numai exerciții de scriere, căci altfel, a-l trage pe cineva la răspundere pentru părerile lui ar fi stupid. Când recitesc: să fie viață interioară sau n-am transcris bine și e viață anterioară cum mi s-ar
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4015_a_5340]
-
dragoste: "gâtul ei era prea lung/ se abstrăgea pătrunsul de scuze/ revivalismul marasmei pe scurt/ edace iubirea serii/ în coastele inconturnabile ale durerii/ înghețatul periplu/ sau dansul țipătului tău în iglu/ dedublarea psihoimpresiei iubitei/ pletele ferestrei se subsumau/ în ispite/ admonestare fatidică a nimbului cifru/ în coastele ilustrative te intru/ împrăștiere ierarhică pentru înghițitorul de pantă/ cetatea de clipe devine o altă/ imaginar rânduit în exorcismul ideii/ expurgă tabuul deschiderii cheii". (Florin Țupu). O formă de obscurizare o constituie recurgerea la
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
Unde-i? Scoate-l“ (p.102). Imperativul „scoate-l“ e ca sunetul de clopoțel iscînd liturghia, care poate fi întreruptă numai prin formule solemne, de o strictețe ce nu cunoaște abateri: cînd lectura plictisește, auditoriul poate protesta prin „faul!, faul!” (admonestare germană a leneviei în intonație și idei). Cînd lectorul este întrerupt de obrăznicia sălii, unul din corifei intervine cu formula imnică porco!, porco!, (modificare a latinescului porro, porro, „mai departe, mai departe“), îndemn ca lectura să fie reluată. Cînd cuvintele
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
românesc, o revistă ce afirma spiritualitatea românească din Transilvania. Nu aprecia, în schimb, revistele apropiate modernismului și avangardismului contemporan. Astfel revista Azi a lui Zaharia Stancu (1902-1972) era socotită ca prea îndepărtată de realitatea autohtonă și Familia din Oradea primește admonestări pentru că refuză transilvanismul. Dar, mai ales, Septimiu Bucur se ridică mereu nervos împotriva Jurnalului literar, care ar promova, la întîmplare unii poeți din perioada lor de noviciat artistic. Unele reviste din provincie sunt totuși apreciate la justa lor valoare după cum
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]