369 matches
-
Între 132 și 135 orașul a fost reocupat de români după capturarea acestuia de către evrei în urmă revoltei lui Bar Kokhba. Locuitorii evrei au fost expulzați prin ordinul militar al lui Hadrian. Românii au construit un altar dedicat zeului grec Adonis pe locul Nașterii lui Iisus. O biserică a fost ridicată în 326 când Elenă, mama primul împărat bizantin, Constantin, a vizitat Betleemul. În timpul revoltei samaritene din 529 Betleemul a fost devastat iar zidurile orașului și biserica Nașterii distruse, dar au
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]
-
parterului estic este un pavilion de lemn care conține bustul lui Ludovic al XVI-lea al Franței. La 24 pași mai jos se află o fântână cu statuia aurită "Amor trăgând o săgeată". O sculptură înfățișându-i pe "Venus și Adonis" este amplasată între bazin și palat. Parterul acvatic din fața palatului este dominat de un bazin lung cu o fântână arteziană aurită "Flora și putti". Jetul de apă al fântânii țâșnește până la o înălțime de 25 de metri. Grădinile de pe terasă
Castelul Linderhof () [Corola-website/Science/314512_a_315841]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti: mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Rosa canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
în zonele împădurite specii vegetale de stepă, păiușuri și rogozuri (plante xerofile) în luminișuri și tufărișuri și rarități floristice în zonele de pajiște. Din varietatea vegetală aflată în arealul rezervației naturale pot fi amintite specii floristice de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), stânjenei cu subspecii de "Iris hungarica" și "Iris caespitosa", zambilă-sălbatică ("Hyacinthela leucophaea"), negară ("Stipa capillata"), colilie ("Stipa pulcherrima"), jaleș-de-câmp ("Stachys recta"), specia de graminee "Koeleria gracilis" (familia Poaceae), păiuș cu specii de "Festuca rupicola" și "Festuca
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
aphylla ssp. hungarica", specie protejată prin acceași "Directivă a Consiliului European" - 92/43/ CE din 21 mai 1992 - anexă I-a, cunoscut și sub denumirea populară de "stânjenel de stepa"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didiței ("Pulsatilla montană"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), gâscarița ("Arabis hirsuta"), asparagus ("Asparagus officinalis"), prazul-cu-cap-rotund ("Allium sphaerocephalon"), flămânzica ("Draba nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie ("Stipa pulcherrima"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
fi că este fiica lui Zeus și a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Cu toate că este căsătorită cu Hefaistos, a fost iubită de zeii Ares, zeul războiului, Dionysos, Hermes și Poseidon, precum și de muritorii Anchises și Adonis. A avut mai mulți copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros și pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas (personajul principal din epopeea virgiliană Eneida) etc. În legătură cu farmecul și puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]
-
mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (din specia "Allium saxatile"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), ruscuță ("Adonis flammea"), o specie de sparanghel sălbatic ("Asparagus vericillatus"), coamă de aur ("Galatella linosyris"), garofiță (din speciile "Dianthus dobrogensis" și "Dianthus leptopetalus"), frăsinel ("Dictamnus albus"), negară ("Stipa capillata
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (din specia "Allium saxatile"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), ruscuță ("Adonis flammea"), o specie de sparanghel sălbatic ("Asparagus vericillatus"), coamă de aur ("Galatella linosyris"), garofiță (din speciile "Dianthus dobrogensis" și "Dianthus leptopetalus"), frăsinel ("Dictamnus albus"), negară ("Stipa capillata"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), stânjenel pestriț ("Iris variegata"), iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
1608, încât "Shakespeare Oxford" le imprimă pe amândouă, argumentând că acestea nu pot fi îmbinate fără confuzii majore. În 1593 și 1594, când teatrele au fost închise din cauza ciumei, Shakespeare a publicat două poeme narative pe teme erotice, "Venus și Adonis" și "Violul Lucreției". Le-a dedicat lui Henry Wriothesley. În "Venus și Adonis", un nevinovat Adonis respinge avansurile sexuale ale lui Venus, în timp ce în "Violul Lucreției", soția Lucreția este violată de către desfrânatul Tarquin. Influențat de "Metamorfozele" lui Ovid, poemele arată
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
fi îmbinate fără confuzii majore. În 1593 și 1594, când teatrele au fost închise din cauza ciumei, Shakespeare a publicat două poeme narative pe teme erotice, "Venus și Adonis" și "Violul Lucreției". Le-a dedicat lui Henry Wriothesley. În "Venus și Adonis", un nevinovat Adonis respinge avansurile sexuale ale lui Venus, în timp ce în "Violul Lucreției", soția Lucreția este violată de către desfrânatul Tarquin. Influențat de "Metamorfozele" lui Ovid, poemele arată vinovăție și confuzie morală care rezultă din pofta necontrolată. Ambele s-au dovedit
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
confuzii majore. În 1593 și 1594, când teatrele au fost închise din cauza ciumei, Shakespeare a publicat două poeme narative pe teme erotice, "Venus și Adonis" și "Violul Lucreției". Le-a dedicat lui Henry Wriothesley. În "Venus și Adonis", un nevinovat Adonis respinge avansurile sexuale ale lui Venus, în timp ce în "Violul Lucreției", soția Lucreția este violată de către desfrânatul Tarquin. Influențat de "Metamorfozele" lui Ovid, poemele arată vinovăție și confuzie morală care rezultă din pofta necontrolată. Ambele s-au dovedit populare și au
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu elemente balcanice, continentale sau pontico-submediteraniene; printre care: stânjenel de stepă ("Iris pumila"), stânjenel de pădure ("Iris pseudocyperus"), clopoței ("Campanula sibirica"), sipică ("Cephalaria uralensis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), miruță ("Anchusa ochroleuca"), mărgelușe ("Lithospermum purpureocaeruleum") sau brâdușă albă ("Crocus variegatus").
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
lui Jupiter și a "Dionei", după cea de-a doua s-ar fi născut din spuma mării. Căsătorită cu Vulcanus, a fost iubită de Marte, zeul războiului, de Bacchus, Mercur și Neptun, dintre zei, iar dintre muritori de "Anchises" și "Adonis". A avut mai mulți copii: cu zeul Mercurius pe Eros, cu Marte pe Anteros și pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe "Aeneas" etc. În legătură cu farmecul și puterea lui Venus circulau numeroase legende: un episod cunoscut este acela al infidelității ei
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
frise"". Artistul înscrie figurile într-un spațiu delimitat de o balustradă, care desparte decorul arhitectural din fundal, ale cărei arcuri și coloane sugerează o ambianța teatrală, de primul-plan în care se desfășoară "spectacolul" dramatic al acțiunii principale. Tabloul "Venus și Adonis" (1580), care se găsește în prezent la Muzeul ""Prado"" din Madrid, reprezintă una dintre cele mai reușite și mai armonioase versiuni ale acestui motiv pictat de Veronese. În "Marte și Venus" avem de-a face cu interpretarea originală a unui
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
Schneider cu Offenbach sau cu Léa Silly, interpreta rolului lui Oreste care-i devenise rivală pe planul artistic, nu erau armonioase. Certurile cu Hortense au provocat chiar scurtarea partiturii lui Oreste. Locul acțiunii: o piață din Sparta. În timpul sărbătorii lui Adonis la Sparta Elena este dornică să afle cât mai multe despre Paris și îl tot întreabă pe Calchas, mare preot și augur al lui Jupiter, dacă nu are vești noi despre acel păstor care a ales-o pe Venus drept
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
Ida, trois déesses... ». Apare Elena și este uimită de frumusețea tânărului, pe care-l poate însă admira doar pentru un scurt răstimp, deoarece de templu se apropie un cortegiu de capete încoronate, pentru a participa la ceremonia în cinstea lui Adonis: « Voici les rois de la Grèce ». Aceștia iau parte la un concurs în care își măsoară între ei inteligența. Ghicitorile dificile ale lui Menelau le dezleagă doar Paris, care este, fiind învingător, obligat să-și dezvăluie identitatea. Elena exclamă atunci: « Ô
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
Furtuna" în 1667, fiind prima intrigă a lui Shakespeare pusă pe muzică și care a fost apoi adaptată de Shadwell într-o operă în 1674 (compusă de Matthew Locke și alții). În jurul anului 1683, John Blow a compus "Venus și Adonis", adesea considerată a fi prima operetă adevărată în limba engleză. Blow a fost urmat de Henry Purcell și o periodă scurtă a opereta engleză. După moartea lui Charles al II-lea în 1685, opereta engleză a început să devină demodată
Teatru muzical () [Corola-website/Science/316098_a_317427]
-
colab.); 30. Visar Zhiti, Psalm (versuri), Editura Orient-Occident, București, 1997 (în colab.); 31. Fernando Ainsa, De aici, de acolo (eseuri despre exil), Editura Orient-Occident, 1998 (în colab.); 32. Suat Engüllü, Conversație cu întunericul (versuri), Editura Orient-Occident, 1998 (în colab.); 33. Adonis, Despre nebunie (versuri), Editura Orient-Occident, 1998 (în colab.); 34. Liliana R. Nikolici, Cealaltă față a visului (versuri), Editura Orient-Occident, 1998 (în colab.); 35. Kama Kamanda, O sumă de neant (versuri), Editura Orient-Occident, București, 1998 (în colab.); 36. Mehmet Kansu, Degetele
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
este o figură complexă a mitologiei grecești. s-a născut din dragostea incestuoasă a Mirrhei pentru tatăl ei, Cyniras. Legenda lui Adonis simbolizează cel mai bine trecerea la alt anotimp. S-a născut în împrejurări dramatice, mama sa fugind până în Arabia de blestemul tatălui ei. Acolo, zeii, înduioșați de situația ei, au metamorfozat-o în arbustul numit mirt. Or, la capătul gestației
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
urmeze în pădurile de pe munții Liban. Apollo i-a văzut și l-a informat pe Ares. Acesta, gelos, a pornit în urmărirea lor. Artemis, veghind asupra îndrăgostiților, a prevenit-o pe Afrodita care, îngrijorată, a vrut să-l împiedice pe Adonis s-o părăsească pentru a se duce la vînătoare. Dar, pe cînd aceasta dormea, Adonis a plecat și l-a întâlnit în drumul său pe Ares, care, metamorfozat în mistreț, l-a rănit la coapsă. Trezindu-se, Afrodita constată dispariția
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
Ares. Acesta, gelos, a pornit în urmărirea lor. Artemis, veghind asupra îndrăgostiților, a prevenit-o pe Afrodita care, îngrijorată, a vrut să-l împiedice pe Adonis s-o părăsească pentru a se duce la vînătoare. Dar, pe cînd aceasta dormea, Adonis a plecat și l-a întâlnit în drumul său pe Ares, care, metamorfozat în mistreț, l-a rănit la coapsă. Trezindu-se, Afrodita constată dispariția lui Adonis, pornește în căutarea lui și îl găsește orientându-se după urmele de sânge
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
o părăsească pentru a se duce la vînătoare. Dar, pe cînd aceasta dormea, Adonis a plecat și l-a întâlnit în drumul său pe Ares, care, metamorfozat în mistreț, l-a rănit la coapsă. Trezindu-se, Afrodita constată dispariția lui Adonis, pornește în căutarea lui și îl găsește orientându-se după urmele de sânge. Nu îl poate readuce la viață, dar transpune, cel puțin, culorile lui Adonis în dediței, flori proaspete de pădure. Adonis era însă atât de seducător încât, ajungând
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
metamorfozat în mistreț, l-a rănit la coapsă. Trezindu-se, Afrodita constată dispariția lui Adonis, pornește în căutarea lui și îl găsește orientându-se după urmele de sânge. Nu îl poate readuce la viață, dar transpune, cel puțin, culorile lui Adonis în dediței, flori proaspete de pădure. Adonis era însă atât de seducător încât, ajungând în Infern, a fost îndrăgit de Persefona. Afrodita i s-a plâns lui Zeus, Adonis ezită în alegerea uneia dintre ele (indecizia Balanței), iar Zeus, foarte
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
coapsă. Trezindu-se, Afrodita constată dispariția lui Adonis, pornește în căutarea lui și îl găsește orientându-se după urmele de sânge. Nu îl poate readuce la viață, dar transpune, cel puțin, culorile lui Adonis în dediței, flori proaspete de pădure. Adonis era însă atât de seducător încât, ajungând în Infern, a fost îndrăgit de Persefona. Afrodita i s-a plâns lui Zeus, Adonis ezită în alegerea uneia dintre ele (indecizia Balanței), iar Zeus, foarte plictisit, a pronunțat o sentință de echilibru
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]
-
îl poate readuce la viață, dar transpune, cel puțin, culorile lui Adonis în dediței, flori proaspete de pădure. Adonis era însă atât de seducător încât, ajungând în Infern, a fost îndrăgit de Persefona. Afrodita i s-a plâns lui Zeus, Adonis ezită în alegerea uneia dintre ele (indecizia Balanței), iar Zeus, foarte plictisit, a pronunțat o sentință de echilibru și conciliere: Adonis urma să petreacă șase luni în Infern și șase luni cu Afrodita pe pămînt, în păduri. Astfel, în Antichitatea
Adonis () [Corola-website/Science/298354_a_299683]