KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...179 >

4,451 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

transrasială. 2.2 Particularități ale părinților adoptatori Un număr însemnat de factori caracteristici părinților adoptatori au fost asociați în diferite studii cu reușita în procesul de adopție. Dintre aceștia amintim: motivația pentru care s-a recurs la adopție, vârsta părinților adoptatori, apartenența etnică/rasială, statusul economic, nivelul educațional (al mamei în special), stabilitatea și durata căsătoriei anterioare adopției, prezența copiilor biologici asociată cu experiența în creșterea unui copil etc. Ce rezultate indică studiile și care este mai precis asocierea dintre acești

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
unui copil etc. Ce rezultate indică studiile și care este mai precis asocierea dintre acești factori și reușita adopției sunt aspecte pe care le vom prezenta în rândurile care urmează. Mai exact, vom încerca să construim un profil al părinților adoptatori pe baza rezultatelor diferitelor studii empirice realizate atât la nivel național cât și internațional, încercând totodată să identificăm acei factori care sunt asociați cu reușita adopției. Din punct de vedere al statusului marital majoritatea celor care adoptă sunt căsătoriți. Concret

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și noi (vezi tabelul 2.1), o rată medie de 92% dintre adopții înfăptuite în cuplu. Procentul cel mai ridicat de adopții înfăptuite de cupluri căsătorite se înregistrează în Australia, în cazul căreia procentul acestora atingea, în 2004, 98%. Procentul adoptatorilor din România se apropie de media anterior stabilită. Importante de semnalat sunt schimbările apărute în intervalul 1999-2002, referitoare la statusul marital al familiilor adoptatoare din România. Astfel, datele culese în 1999 arătă că, 94% dintre părinții adoptatori români erau căsătoriți

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cupluri căsătorite se înregistrează în Australia, în cazul căreia procentul acestora atingea, în 2004, 98%. Procentul adoptatorilor din România se apropie de media anterior stabilită. Importante de semnalat sunt schimbările apărute în intervalul 1999-2002, referitoare la statusul marital al familiilor adoptatoare din România. Astfel, datele culese în 1999 arătă că, 94% dintre părinții adoptatori români erau căsătoriți 86, în timp ce datele culese în 2002 arată că, numai 84% dintre părinții adoptatori se înscriu în aceeași categorie de status marital 87, în condițiile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2004, 98%. Procentul adoptatorilor din România se apropie de media anterior stabilită. Importante de semnalat sunt schimbările apărute în intervalul 1999-2002, referitoare la statusul marital al familiilor adoptatoare din România. Astfel, datele culese în 1999 arătă că, 94% dintre părinții adoptatori români erau căsătoriți 86, în timp ce datele culese în 2002 arată că, numai 84% dintre părinții adoptatori se înscriu în aceeași categorie de status marital 87, în condițiile în care ambele studii au fost efectuate asupra părinților care au adoptat prin intermediul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
schimbările apărute în intervalul 1999-2002, referitoare la statusul marital al familiilor adoptatoare din România. Astfel, datele culese în 1999 arătă că, 94% dintre părinții adoptatori români erau căsătoriți 86, în timp ce datele culese în 2002 arată că, numai 84% dintre părinții adoptatori se înscriu în aceeași categorie de status marital 87, în condițiile în care ambele studii au fost efectuate asupra părinților care au adoptat prin intermediul Holt. O posibilă explicație ar fi aceea că, orientarea de a avea copii în afara căsătoriei se

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Adopții într-o anchetă pe bază de chestionar la care au participat 304 persoane/familii adoptive, arătau că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu, restul de 9,86% fiind înfăptuite de persoane singure. Tabelul 2.1 Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
304 persoane/familii adoptive, arătau că, 90,13% dintre adopții se înfăptuiesc în cuplu, restul de 9,86% fiind înfăptuite de persoane singure. Tabelul 2.1 Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Autorul/anul cercetării Eșantion Rata părinților adoptatori pe categorii de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5% Australian Institute of Health and Welfare, 2004

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de status marital Tessier et al. 2005 1333 de familii din Canada (Québec) care au adoptat copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5% Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din Australia Căsătoriți 98% Necăsătoriți -2% British Association for Adoption and Fostering, 2005 1131 familii adoptatoare din Anglia și Tara Galilor Căsătoriți 90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copii internațional, inclusiv din România, între 1985 și 2002 Căsătoriți 90,5% Necăsătoriți 9,5% Australian Institute of Health and Welfare, 2004 502 familii adoptatoare din Australia Căsătoriți 98% Necăsătoriți -2% British Association for Adoption and Fostering, 2005 1131 familii adoptatoare din Anglia și Tara Galilor Căsătoriți 90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
502 familii adoptatoare din Australia Căsătoriți 98% Necăsătoriți -2% British Association for Adoption and Fostering, 2005 1131 familii adoptatoare din Anglia și Tara Galilor Căsătoriți 90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatoare din Anglia și Tara Galilor Căsătoriți 90% (cupluri heterosexuale 88%, cupluri homosexuale 2%) Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Necăsătoriți 10% Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Căsătoriți 93,2% Necăsătoriți 6,8% Groza, 1999 68 de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O serie de cercetători au încercat să identifice

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de familii adoptatoare din România Căsătoriți 94% Necăsătoriți 6% Mărginean, Cojocaru și Furman, 2006 50 familii adoptatoare din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Căsătoriți 84% Necăsătoriți 16% Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Căsătoriți 90,13% Necăsătoriți 9,87% O serie de cercetători au încercat să identifice importanța pe care o are durata căsătoriei anterior adopției și compoziția familiei în raport cu rata desfacerii adopției. Westhues și Cohen 88 arătau că există o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
eșantion alcătuit din 715 familii care au adoptat copii în perioada 1974-1980. Când s-au colectat datele (între 1992-1993), adoptații aveau vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Numai 11% dintre copiii adoptați au raportat despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
fost semnificativ corelat cu dizarmonia în familie, acordul familiei și sentimentul împovărător trăit de mamele adoptive. Astfel, mamele singure au raportat un nivel de adaptare mai scăzut. Așa cum anticipam anterior, o altă dimensiune evidențiată frecvent de studii este vârsta părinților adoptatori. Se pare că, media de vârstă a acestora este cu aproximativ 10 ani mai înaintată decât media de vârstă a părinților biologici. În același studiu amintit anterior, Tessier et al.96 au constatat că vârsta medie pentru mamele adoptive, din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
înaintată decât media de vârstă a părinților biologici. În același studiu amintit anterior, Tessier et al.96 au constatat că vârsta medie pentru mamele adoptive, din Canada, este de aproximativ de 37,8 ani în momentul adopției, iar pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie pentru mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopției, iar pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie pentru mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România sunt mai tineri decât părinții din alte țări. Datele au fost culese în 2002 și arată

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România sunt mai tineri decât părinții din alte țări. Datele au fost culese în 2002 și arată că majoritatea părinților adoptatori din România, care au adoptat prin Holt, au vârstă sub 35 ani (46%). 36% au vârsta cuprinsă între

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România sunt mai tineri decât părinții din alte țări. Datele au fost culese în 2002 și arată că majoritatea părinților adoptatori din România, care au adoptat prin Holt, au vârstă sub 35 ani (46%). 36% au vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani, și 16% au peste 46 de ani98 (Tabel 2.2). De altfel această diferență este dată de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în țările de origine (SUA, Canada, în special), acesta fiind un motiv pentru care ele se îndreaptă spre adopția internațională. Rezultate similare au obținut Ryan și Groza 100, în studiul comparativ realizat pe un eșantion alcătuit din 68 de familii adoptatoare din România și 230 de familii adoptatoare din SUA, care au adoptat copii din România. Acest studiu indică faptul că, părinții adoptatori americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de vârstă pentru părinții americani, în momentul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
special), acesta fiind un motiv pentru care ele se îndreaptă spre adopția internațională. Rezultate similare au obținut Ryan și Groza 100, în studiul comparativ realizat pe un eșantion alcătuit din 68 de familii adoptatoare din România și 230 de familii adoptatoare din SUA, care au adoptat copii din România. Acest studiu indică faptul că, părinții adoptatori americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de vârstă pentru părinții americani, în momentul adopției este de 43 de ani, în timp ce

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au obținut Ryan și Groza 100, în studiul comparativ realizat pe un eșantion alcătuit din 68 de familii adoptatoare din România și 230 de familii adoptatoare din SUA, care au adoptat copii din România. Acest studiu indică faptul că, părinții adoptatori americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de vârstă pentru părinții americani, în momentul adopției este de 43 de ani, în timp ce pentru părinții adoptatori români este de 39 de ani. Menționăm însă că, și între mamele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
comparativ realizat pe un eșantion alcătuit din 68 de familii adoptatoare din România și 230 de familii adoptatoare din SUA, care au adoptat copii din România. Acest studiu indică faptul că, părinții adoptatori americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de vârstă pentru părinții americani, în momentul adopției este de 43 de ani, în timp ce pentru părinții adoptatori români este de 39 de ani. Menționăm însă că, și între mamele biologice, aflate la prima naștere există diferențe în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care au adoptat copii din România. Acest studiu indică faptul că, părinții adoptatori americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de vârstă pentru părinții americani, în momentul adopției este de 43 de ani, în timp ce pentru părinții adoptatori români este de 39 de ani. Menționăm însă că, și între mamele biologice, aflate la prima naștere există diferențe în cele două țări. Astfel, conform datelor oferite de National Vital Statistics System, media de vârstă a mamelor biologice la prima

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]