2,048 matches
-
în schimb, o înfrunta cu toată ardoarea firii lui, și vara fericită ajunsese să fie un iad. Episodul cu țiparul a fost ultima picătură. Chiar în noaptea aceea, pe când auzeam din pat acel du-te-vino neîntrerupt al doamnei Forbes prin casa adormită, fratele meu slobozi deodată toată povara urii care-i clocea în suflet. - O s-o omor - zise. Mă luă prin surprindere, nu atât hotărârea lui, ci faptul că și mie-mi stătea gândul tot la asta, de la cină încoace. Totuși am
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
îi șterse cu șervetul și, înainte de a se ridica, îl puse pe masă cu amărăciunea unei capitulări fără glorie. - Faceți ce poftiți. Eu nu mai exist. Se închise de la șapte în camera ei. Dar înainte de miezul nopții, când ne credea adormiți, am văzut-o trecând în cămașa de noapte de școlăriță și ducându-și în dormitor o jumătate de tort de ciocolată și sticla cu mai bine de patru degete din vinul ostrăvit. Mă scutură un fior de milă. - Biata doamnă
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Constantin Țoiu Așa că... reluă criminologul - aprinzîndu-și un al doilea Kent în plin răsărit - soarele răsărind de vreo cîteva minute, aruncînd o pajiște nemărginită, un culoar de foc infinit pe întinsul mării calme încă, adormită parcă, stăpînită încă de fiorul ori duhurile nopții... Și nu mai spuse nimic. Ceilalți doi, de pe rogojina fină de pai de orez, o amintire a celui dintîi, a economistului, care călătorise de mai multe ori în China...; ceilalți doi, vasăzică
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
pîntecul tău. Un cîntec/ Îngînat cu buzele doar, imperceptibil./ Ochiul drept, cel stăpîn cîndva, călărețul crîncen,/ Ochiul drept ca o sabie. Cîndva.// Ochiul stîng aștepta. Vitraliu/ Îmbinat cu cheaguri de sînge. Ochiul stîng, cel puios și tandru,/ Învelit în placentă, adormit.// Apoi, brusc, ochiul stîng a plesnit/ S-a scurs pe trotuar, pe urmă în sus, pe picioare" (În stație). Depinde de cititor prin care din cei doi ochi propuși - ochiul candorii ori cel al cinismului - dorește să-și orienteze lectura
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
marcată). Real care nu e doar refuzat în numele ingenuității native, al purității "anilor puțini", ci și acceptat, asimilat, cu o luciferică satisfacție, ființei lăuntrice. Pătrunzînd în bolgia unui pragmatism al vîrstei mature, autorul își vizionează gratuitățile ca pe niște dansatoare adormite, ce tresar în atmosfera unei desensibilizări suverane: " În casa aceea dormeau dansatoarele/ Cu trupurile lor abia îndrăznind/ Să lumineze în jur./ Uneori desfăceau degetele încet,/ Rotindu-le ca pe un cuțit vinețiu/ Prin aerul tot mai umil și mai greu
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
De câtă loialitate sunt capabili se vede acum, când încearcă să-și acopere incompetența în vorbe și jurăminte fierbinți adresate noului �obiectiv", Ion Iliescu. Despre curaj, profesionalism și dăruire, ce să mai vorbim! Dacă șeful statului poate deveni, sub privirile adormite ale gărzilor de corp, ținta batjocurii oricărui psihopat, atunci domnii cu pricina ar trebui să aibă măcar demnitatea de a folosi arma din dotare într-un scop util: punându-și-o la tâmplă și executând foc de voie! Batjocorirea lui
Timorar(e)a avis by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16309_a_17634]
-
amoralitate nu mai are nimic șocant. Parada este perversă și nimeni nu vede. Parada este perversă și nimeni nu vede. Într-adevăr. Asemenea cuvinte până acum parcă nu se mai împerecheară în limba română. O tresărire de geniu, între timp adormită... Sau: Consimțământul colectiv ne mai având nimic șocant... Propoziții pe care Camerele reunite ar trebui să le dezbată într-o ședință națională... Faptul că din două familii urzicenene, a lui Balcan și a subsemnatului, locuind pe aceeași stradă Ferdinand, în
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
în Talking It Over experimentați amestecul de narațiune și teatru. Aici topiți proza în poezie. E un roman care creează cititorului o stare de spirit binecuvântată. Apoi intervine ironia, care însuflețește reprezentația și reînvie intriga, ca pe Frumoasa din Pădurea Adormită. De la simbol la distopie, parcurgeți toată gama de emoții. Ați scris vreodată poezie? Vă gândiți poate să scrieți de acum încolo? Ca prozator cu precumpănire ironic, ce importanță acordați lirismului? J.B.: Da, am scris ceva poezie, cam de la șaisprezece la
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
Ceea ce și îndrăznesc, în rândurile următoare. Cum se procedează, recurg și eu mai întâi la citatele pe temeiul cărora se construiește orice recenzie demnă de acest nume. Voi cita, întâi și întâi, nu fără o anumită intențiune, pentru cititorul oarecum adormit, istoric, câte ceva din Mecanica lacrimilor, pagina 15, spre a-l trezi, desigur, captându-i atenția. Dacă ceva totuși nu trece, acesta... este numai trecutul. El fiind o glaciațiune survenită într-o lungă perioadă de timp. Prezentul, evident, trece; și abia
Mecanica lacrimilor (în loc de auto-recenzie) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11933_a_13258]
-
uscată/ din călimări amorțite se înalță șerpi scrijelind cu limbile lor/ o scriere indescifrabilă rotocoale de bale și venin alunecă/ pe carnea diafană se zvîntă pe hîrtia de sînge/ în jurul focului dansul ritualul sinteza deșertului din întunericul firidelor/ un ochi adormit își secretă privirea în turnuri de fum/ se scurge prin spații înguste în sofismul geometriei". Ne aflăm pe un tărîm al imanenței care își refuză orice idealizare, izvorînd din sine, insubordonabilă oricărui principiu director. O imanență solară, uscată, "ca un
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
Un nou început, sau dezastru. E iarnă, e rece, e totu-nghețat, Și nu mă mai mișcă nici gerul Ce-n viața-mi pustie s-a strecurat, Încremenindu-mi reperul. E timpul veșniciei, de clipe uitat, Îl respir și-l trăiesc adormită, O mîngâiere-am așteptat, Dar de-așteptări am fost rănită... 13.01.2017 Referință Bibliografică: Ninsoare cu lacrimi / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2205, Anul VII, 13 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mirela Stancu : Toate Drepturile
NINSOARE CU LACRIMI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382769_a_384098]
-
de piersică..., coaptă având gura ferm închisă și umedă... de o �castitate inaccesibilă, chiar în starea ei de echilibru precar, protestant, ceva călărind între excitația religioasă și excitația sexuală... îmbrăcată în rochia aceea a ei de copilă, ca o fată adormită și adusă din Paradis de o inundație nocturnă și întîmplător descoperită de niște trecători ce ar fi acoperit-o în grabă cu ce le picase în mână, în timp ce se dormea încă... (Cătunul). Faulkner schimbă mereu registrul narației, unghiul, perspectiva naratorului
Caleidoscop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16118_a_17443]
-
științifică. A fost membru al Academiei Române, meritele sale științifice fiind recunoscute și pe plan mondial. Vineri, 16 mai Charles Perrault Se împlinesc 300 de ani de la moartea lui Charles Perrault, autorul unor nemuritoare povești, ca Scufița Roșie, Frumoasa din pădurea adormită, Barbă Albastră, Motanul încălțat sau Cenușăreasa. A fost membru al Academiei Franceze și este cunoscut pentru declanșarea faimoasei bătălii dintre clasici și moderni, în care a luat apărarea celor din urmă. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 11 mai - Duminica a
Agenda2003-19-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280995_a_282324]
-
2012 Mă aflu la București de două zile. Funcționez după orele din Canada - dorm până pe la ora 14.00 (ora 7 dimineața în Canada de est) și mă culc după miezul nopții. Nu dau drumul la televizor, dar ascult aproape adormit, la radio. Ieri am vorbit cu câțiva prieteni (nu cu cei menționați mai sus) - toți vorbesc... politică. Unii sunt pentru demiterea de urgență a președintelui Traian Băsescu, alții, dimpotrivă. Este clar pentru mine; fiecare popor își merita conducătorii, deci, își
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
T.G.S.T.); O după-amiază la teatru, 12. 01, ora 17; „Pinocchio“ după Carlo Collodi, 15. 01, ora 11 (Cercul Militar Timișoara); „Emigranții“ de Slawomir Mrozek, 17. 01, ora 18 (Sala în lucru a T.G.S.T.). Teatrul pentru copii și tineri „Merlin“: „Prințesa adormită“, 12. 01, ora 11. Filarmonica „Banatul: Concert simfonic. În program: C. Saint-Saëns: Concert nr. 2 pentru pian și orchestră op. 20; H. Berlioz: Simfonia fantastică /200 de ani de la nașterea compozitorului/ , 17. 01, ora 19 (Colegiul Național de Artă „Ion
Agenda2003-2-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280572_a_281901]
-
ceilalți. 1124. Lumina este identitatea gândului. 1125. Graba este o măsură a uitării de unde ai plecat și unde vei ajunge. 1126. Taina este o torță a Destinului. 1127. Seducția este sabia simțirii scoasă din teaca deșertăciunii. 1128. Zorii sunt geana adormită a luminii din noi. 1129. Forma este îmbrăcămintea Iluziei Vieții. 1130. Frumusețe fără formă este ca și cum ar fi viață fără gând, sau iluzie fără haina sa. 1131. Ornamentul este tactica deșertăciunii de a și dovedi valoarea. 1132. Ce altceva este
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
Vreau să întreb seva, dar ea îmi răspunde somnoroasă: - La ora asta mă trezești? e târziu, lasă pe mâine. Da, dar eu vreau să știu dacă mai există un mâine. Surorile mele sunt plecate, fie în boboci, fie în frunzele adormite, iar mama se preface că nu mă aude. Știu că tot timpul i-am pus o mulțime de întrebări. Așa sunt eu curioasă. - Prințeso, prea vrei să le știi tu pe toate. Ai să afli la timpul potrivit. Care timp
O VIAŢĂ DE O ZI. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Corina Diana Haiduc Luca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_124]
-
ca o seceră. Apusese parcă mai devreme decât se cuvenea, ciorile se adunaseră stoluri în brazi, atât de gălăgioase pe cât de tăcuți erau oamenii; oamenii, ca niciunul, încuiați în casele lor, ale stăpânilor lor, câinii în lanțuri prea scurte, găinile adormite, florile înclinate. Bărbatul trebuie să se fi trezit pe la patru. Poate trei. Cobora din pat, cobora din cameră, străbătea coridorul, deschidea ușa, ca pe-o copertă o deschidea. Ridica piatra de pe scările casei, doar un pic bâjbâia cu buricele degetelor
Păturica [Corola-blog/BlogPost/99781_a_101073]
-
care le veți aduce în fața publicului sibian, în acest an, până în iulie 2013 când se va încheia stagiunea 2012 - 2013 a Teatrului de Balet Sibiu? Ovidiu Dragoman: După spectacolele ce au deschis stagiunea anul trecut, “Don Quijote”, premiera “Frumoasa din pădurea adormită” și cele cinci reprezentații ale spectacolului ”Spărgătorul de nuci”, stagiunea a continuat în acest început de an cu reluarea, în luna ianuarie, a spectacolului “Frumoasa din pădurea adormită” și o Gală de balet. Februarie a adus pe scenă primul spectacol
Interviu cu Ovidiu Dragoman, Directorul Teatrului de Balet Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98260_a_99552]
-
spectacolele ce au deschis stagiunea anul trecut, “Don Quijote”, premiera “Frumoasa din pădurea adormită” și cele cinci reprezentații ale spectacolului ”Spărgătorul de nuci”, stagiunea a continuat în acest început de an cu reluarea, în luna ianuarie, a spectacolului “Frumoasa din pădurea adormită” și o Gală de balet. Februarie a adus pe scenă primul spectacol de dans contemporan din stagiunea 2012 - 2013, premiera “La Vivandiere”, “Anotimpurile” un spectacol ce a fost primit foarte bine de publicul sibian. Programul teatrului nostru a continuat în
Interviu cu Ovidiu Dragoman, Directorul Teatrului de Balet Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98260_a_99552]
-
vânzare. M-am trezit deci cu gândul că îl iau pe Nic, dăm o tură prin Flanco din Unirea, ne zgâim un pic pe-acolo, apoi vin repede acasă și vă povestesc ce-am văzut. Și, cum stăteam eu așa, adormită, cu telefonul în brațe, mi-a venit ideea să arunc un ochi pe catalogul lor, ca să văd ce mi-aș cumpăra, dacă, prin absurd, aș vrea să cumpăr ceva. Și am văzut niște foehn-uri, ocazie cu care mi-am
Ce mi-am cumpărat de Black Friday by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20755_a_22080]
-
Dar cum să mai ies fără încălțări specifice unei asemenea activități? Cum, cum? “Hai, totuși, să-ncerc”, mi-am zis ieri. “O să merg pe platforme și aia e, mă descurc eu, cât de greu poate să fie?”. Zis și făcut. Adormită fiind, m-am echipat în colanți și maiou, ca de obicei. Când să ies pe ușă, mi-am dat seama că echipamentul cu pricina + platforme = râsul curcilor. M-am întors și mi-am pus o rochiță. După vreun kilometru, în
Primele 2 zile de chin by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20784_a_22109]
-
lăsată deschisă de un bou. Până la urmă, l-au împușcat și s-a liniștit toată lumea. Nici vorbă de tranchilizant, l-au împușcat pe bune. Vorba cuiva de pe Facebook, cred că le era lene să-l mai și care, după aia, adormit, înapoi la Zoo. După ce s-a terminat cu tigrul, a început o isterie cu vrăjitoare. Imagini cu mascați care încercau să sară gardul Hogwarts-ului lu’ Mama Coropișnița din București, care înșelase multe vedete. Ăsta era practic subiectul: că vrăjitoarele fraieresc
O zi suprarealistă cu tigri, gloanţe, vrăjitoare şi mascaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21006_a_22331]
-
câștiga și e f fericit. momentul în care strumf se vedea în toată splendoarea e sărbătorit cu sărituri care ar ucide și cea mai perfomanță slatea. o chestie de 11 kile sare și strigă cât poatea: cât sunt de frumos!!!!!! adormitul e un alt moment superb pt noi: mami și tați, musai împreună ,de-o parte și de alta managaie, pupă strumf, declarații,mângâieturi, dragoste mare. cu mânuțele după gâtul meu, cu biberonul abandonat și piciorușele după gâtul lui tați,fiara
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
de frunze în glas. Marcela Mocanu în Mușcătură ilustrează o bătrână care nu mai are dinți, dăruindu-i copiilor... Daniela Tiger are ceva din Nichita Stănescu în Ultimul pas,când strigătul albicios de iluzii îi străpunge fața; ea pictează vise adormite și rătăcește candid prin labirintul unui timp fracturat. Cristina Geambașu folsește imaginea cailor În Caii din pădurea Letea, făcând din ei o adevărată legendă: Coamele lor de aer nu se mai văd prin cețuri, Cambrarea lor de Pegas o-nconvoiem sub
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]