442 matches
-
atîta somn Împovărător, de atîta Încremeneală a trupurilor, ori cînd mai palpitase lutul trupului, cînd mai fojgăiseră oasele, căci velința putredă și rugoasă se mîncase de la duritatea diamantină a stîncii grotei. Zăceau cu fața-n sus În tihna tihnită a adormiților, iar zvîcnirea membrelor În bezna vremilor muruise velința jilavă de sub ei, mușcînd urzeala părului de cămilă, care se mîncase temeinic, așa cum doar apa sapă În piatra dură. Zăceau cu fața-n sus În bezna beznelor din dealul Celionului cu mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
visului, nu se Întrezărea semiluna verzuie a ochilor pieriți, căci bezna era deplină, bezna jilavă a timpului, negura veșnică a grotei. De pe ziduri și din bolta peșterii se prelingea apa veșniciei, susurînd lin pe vîna stîncii, precum sîngele În venele adormiților, iar uneori stropii cădeau pe trupurile lor trudite, pe chipurile lor Încremenite, rîurind printre ridurile frunții Înspre scoica urechii ori oprindu-se În arcada pleoapelor, după care se scurgeau precum lacrimile În găvanele străvezii ale ochilor, ca apoi să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
prietenul său, Malhus, se va deștepta primul, dintr-odată, ca pălit de adierea timpului și a cugetului. Mai Întîi va auzi susurul apei din bolta grotei, mai Întîi va simți ghimpele din inima sa. Scăldat În tihnă, cugetul său de adormit trudnic, cugetul său cufundat În bezna jilavă a grotei nu se putea dezmetici numaidecît, căci trupul i se vlăguise de atîta tihneală, iar sufletul Îi era bîntuit de vedenii. Chemă În sinea sa numele Domnului și chemă În sinea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Tot aici se află, În afară de microfilme, și zeci de mii de cărți În care se vorbește indirect sau direct despre genealogii, apoi reviste de specialitate sau lucrări de istorie ș.a.m.d. (Duga, 19-23 mai 1981). Legenda despre Cei șapte adormiți din Efes provine evident din Coran, iar la Începutul secolului al VI-lea a fost consemnată și de autorul sirian Saruga (De Peris Ephesi). Grégoire de Tours (a murit În 594) considera, ca și Saruga, că acea trezire fusese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de autorul sirian Saruga (De Peris Ephesi). Grégoire de Tours (a murit În 594) considera, ca și Saruga, că acea trezire fusese o dovadă a Învierii morților (De gloria confessum). O variantă pe tema Învierii se află În Talmud, aici adormitul se trezește după mai bine de șaptesprezece ani. Această legendă va fi prelucrată și de scriitorul arab Taufic al-Hakim, În drama cu titlul „Peștera“. Dacă nu mă Înșel, el va fi primul care-o va introduce În subiectul textului pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
În subiectul textului pe Priska, fiica regelui Decie, a cărei tiză, de asemenea fiică de rege, fusese În urmă cu trei sute de ani reîncarnarea primeia. Într-un comentariu la romanul lui Jan Potocki Manuscrisul de la Saragosa se află mențiunea: „Șapte adormiți, șapte tineri nobili din Efes, conform legendei, fuseră de prigoana lui Decie (anul 250) Într-o peșteră din dealul Celionului. După anul 230, iar după o altă versiune după anul 309, ei se vor trezi, dar vor muri imediat, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
optsprezecea surate care poartă titlul „Peștera“: „Unii vor zice: / Fură trei și patru cu cîinele; / Unii vor zice: / Fură cinci și șase cu cîinele. / Unii vor zice, vrînd să pătrundă taina: Fură șapte și cu cîinele opt.“ După cum vedem, numărul adormiților nu este unicul mister al acestei legende. În privința versetelor din mottoul povestirii, D. Mason dă următoarea explicație, referindu-se la M. Hamidulah: „S-au adăugat nouă ani, pentru a se stabili un echilibru Între anii lunari și cei solari“. În ce privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
natură! Lăsați-mă să fantazez, doar cu asta mă mai consolez, că mi-aș afla veșnicia În dumneata și cu dumneata...“ CUPRINS TABEL BIOBIBLIOGRAFIC ........................................................ 7 SCURĂ AUTOBIOGRAFIE ............................................................ 9 ENCICLOPEDIA MORȚILOR SIMON MAGUL .......................................................................... 13 ONORURI POSTUME ................................................................... 32 ENCICLOPEDIA MORȚILOR ......................................................... 40 LEGENDA ADORMIȚILOR ............................................................ 65 OGLINDA NECUNOSCUTULUI ....................................................... 86 POVESTEA CU MAESTRUL ȘI DISCIPOLUL ....................................... 97 SLAVĂ CELUI MORT PENTRU PATRIE ............................................. 105 CARTEA REGILOR ȘI A NEBUNILOR ............................................. 110 TIMBRE ROȘII CU CHIPUL LUI LENIN ............................................ 146 POST-SCRIPTUM ........................................................................ 157 Coperta: Redactor: . Simon Magul este varianta unei legende gnostice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
A.S.A. sări în sus de bucurie - primise în sfârșit semnul că Există. Bucuria negrului străbătu pământul ca o rețea fină de mătase, întunecând ochii lui Zelea, care arseră ușa odăiței în două puncte mici și pătrunseră direct în inima adormitului Horațiu. Acesta auzi chemarea. - Aici sunt, Contesă, spuse Horațiu, făcându-și apariția printre corzile harpei. - Ai reușit! se bucură Contesa și îl luă de mână spre locul ei preferat. O vom întâlni pe Maica Tereza și vom afla dacă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Arginturile mari botezătoare Și inima călărilor - spuziți De dreaptă ziua-aceasta suitoare. - Ei vor sălta, la drum cu Novalis, Prin Șvabii verzi, țipate în castele. Să prade tremuratul plai de vis, Prielnic potrivirilor de stele! EDICT Această pontifică lună Cuvânt adormiților e, Din roua caratelor sună Geros, amintit: ce-ru-le. O sobă, cealaltă mumie. Domnește pe calul de șah, La Moscova verde de-o mie De turle, ars idol opac. Dogoarea, podoabă: răsfețe Un secol cefal și apter. - Știu drumul Slăbitelor Fețe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dor mistuitor, ca o revărsare în trepte sonore („să dăm”, „să scoatem”, „să vedem”), voință, raționament inductiv, pe linia cronogenetică dintre virtualitate și realitate: „Să dăm la o parte /suflete / vălurile nopții / coborâte pe funii / de aur/ în matca aerului / adormit...” (Icoana drumului) Și astfel, forma conjunctivală devine timp „rostitor” (C. Noica). Surprind, îndrăzneț și tandru, formele unor imperative - spasm sideral: „sărută-mi gândul...” - Kiss my thought... - Embrasse-moi la pensée... (Din viața gândului), deopotrivă, acea dorință de îmbrățișare divină: „înnoiește-mi
MISTUIRE CELESTĂ, ÎN VIZIUNEA LIVIEI CIUPERCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364322_a_365651]
-
inspirației de moment: Gândule, tu n-ai odihnă? Ce-i cu tine, frate drag!... Ia privește-te-n oglindă, Cum stai singurel pe prag... și nu observi "secera lunii care taie șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copacii" ; mai bine ai trage storul peste geana ochilor și lasă întunericul peste pleoapele ochilor ca să pot dormi în pace, (i-a zis poetul). ... Și iar se-ntoarce poetul, din lungile-i peregrinări, la "fântâna dorului" unde seara "năvălește cu
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
de-Acolo cu oștile lor, așa în zale, ca pe vremea când înfruntau puhoaiele de cotropitori, să-i întrebe pe românașii adormiți: ce fac cu biata lor țară? Mai au, sau nu mai au nevoie de ea? Iar dacă ei, adormiții, vor spune că nu mai au nevoie de țara asta, că acum au la dispoziție UE și SUA, atunci... Atunci, fără să-i mai întrebe altceva, bătrânii Basarabi să le tragă de sub picioare pământul strămoșesc stropit cu sângele lor și
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
atacurile ei sistematice au avut, în mare parte efectul scontat, acela de a clătina temeliile bisericii în sufletele și în cugetele oamenilor. Da, sunt preoți care atunci când vin să sfințească locuințele sau, și mai grav, când săvârșesc slujbele pentru cei adormiți ai noștri, întind mâna după bani (și cunosc asemenea cazuri îndeaproape!), dar sunt și sunt preoți care de ani de zile luptă la propriu pentru salvarea copiilor de la avort și pentru a oferi un cămin copilașilor abandonați (cel mai bun
BISERICA ORTODOXA ROMÂNĂ SAU PIATRA DE POTICNIRE PENTRU CEI ORTODOCSI DOAR CU NUMELE de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362412_a_363741]
-
Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-12-04 | |Suflet trezitAm atins cândva dragosteadar a zburat cu inima mea...acum stau zgribulitîntr-un colț de suflet...Aștept din nou chemarea tace-a rătăcit cu inima mea...spre altă stea...uitarea... s-a ghemuita încolțit în sufletul meuce-a adormit...În vis am simțit lumina taiubita mea cum ai revenitaveai un dar neprețuit...inima mea în care brusc... a răsărit dragostea ta ce s-a trezit...lumina din inima taa încălzit...sufletul meu amorțitce a reprimit...dorul tău cel rătăcit
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
lungi, înnădite sau nu, albe, aurii, roșii sau negre... Prin derularea trecutului ce biruie timpul, cu ajutorul Simurgh-ului de pe muntele Kaf, ( muntele care dă ocol pământului, acolo unde sălășluiesc djinii și demonii), un strigăt straniu, o chemare îi trezește pe cei adormiți. O imensă flacără ai simțit că-ți arde în mijlocul frunții și, în aceeași clipă, fâlfâirea și umbra de gheață a unor aripi imense. Cuprins de o viziune dublă, ca prin ceață, privești concomitent în amândouă lumile. De ceva timp crezi
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
Acasa > Cultural > Artistic > ÎNSINGURARE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului Soarele îmi făcea cu ochiul printre brazii argintii; luna arunca cu lumina ei albă peste visele adormiților și al nopților albe. Totul împietrise într-o muțenie amenințătoare...mă întrebam cum de astrul zilei este laolaltă cu cel al nopții? Cum de e noapte și zi deodată?Un zgomot asurzitor se prăvăli peste lumea aceea sinistră în care
ÎNSINGURARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360929_a_362258]
-
pentru Biserica și Neamul nostru pentru care i se cuvine toata cinstea, prețuirea și recunoștința, acum, la împlinirea unui centenar de la nașterea sa în Biertanul Sibiului, rugându-ne Lui Dumnezeu să-l ierte și să-l numere cu drepții pe adormitul robul și slujitorul său - Arhiereul Nicolae al Oradiei. Drd. Stelian Gomboș.
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
ordine de idei, în fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, credincioșii aduc la Biserică ofrande pentru sufletele celor dragi. Astfel, în acest an, în toate bisericile și cimitirele ortodoxe se va face pe 14 februarie 2015 pomenirea celor adormiți. Această zi mai este cunoscută în Biserica Ortodoxă și sub denumirea populară de Moșii de iarnă. Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Iisus Hristos a stat cu trupul în
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
și cimitirele ortodoxe se va face pe 14 februarie 2015 pomenirea celor adormiți. Această zi mai este cunoscută în Biserica Ortodoxă și sub denumirea populară de Moșii de iarnă. Sfinții Părinți au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiți, pentru că este ziua în care Iisus Hristos a stat cu trupul în mormânt și cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepții adormiți. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului nostrum Iisus Hristos. Moșii
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
în an două sâmbete mari, când se fac pomeniri mai ales pentru morții care au murit pe neașteptate:Moșii de iarnă (sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți) și Moșii de vară(sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt). De asemenea, pomeniri pentru cei adormiți se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Mare. Toate sâmbetele anului liturgic sunt închinate defuncților, precum și tuturor sfinților, reprezentați de martiri, căci fiecare sâmbătă e în realitate o imitare a Sâmbetei Mari, iar moartea creștinilor este o icoană a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
-l putem imagina „exact”. „Cine ești tu, mai puțin străin decât altul / său, mai tânăr voinic? Cine ești?... știu c-ai umblat / odată prin morțile mele și că la izvor ai sorbit / legenda sfârșitului, că gândul te gândește pe veci / adormit. [...]”. În prag de necunoscut, unde mintea nu are răspuns, există o recunoaștere izvorâtă din resursele inimii. „Slavă celui ce leagă cu puterile toate și, astfel, / sfârșitul reîncepe: Trecătorul, cel mai trecător / dintre noi, schimbul iute pe care-l face lumina
POEZIE DE TAINĂ SEMNATĂ VASILE GRIGORE LATIŞ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367051_a_368380]
-
omului, ne învață valoarea unică și irepetabilă a fiecărei persoane și necesitatea de a ne ruga pentru ea. Ectenia morților, ca o prelungire a ecteniei întreite, este o cerere stăruitoare ca mila lui Dumnezeu să se reverse și asupra celor adormiți, învățându-ne responsabilitatea noastră față de aceștia. Ectenia catehumenilor, care încheie Liturghia catehumenilor, este expresia caracterului misionar al Bisericii învățându-ne că chemarea de bază a Bisericii este de a se îndrepta spre lume cu scopul de a o întoarce spre
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
a dus la bibliotecă unde mi-a arătat documente vechi care scriau despre fapte ale strămoșilor mei daphnioți din diverse timpuri. ”Să fii mândru de ei Gheorghe” - mi-a zis Dometie. Peste scurt timp o să mă întâlnesc cu toti cei adormiți din neam, dar știu că nu i-am făcut de rușine. Când tataia a murit tot satul l-a condus pe ultimul drum. La cimitir îl așteptau o mulțime de călugări și pe unii i-am recunoscut că au trecut
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
ce ochi semeți și crunt Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Ș-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării, După ce-a-mbrâncit poporul în prăpastia pierzării, După ce n-a rămas lucru nebatjocorit de ei, Au curajul acești oameni de nimic, acești mișei Au curaju-n
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]