20,697 matches
- 
  
  o primă relatare a opresiunii antiintelectuale care a succedat interzicerii ședințelor. Rolul colegilor întru literatură ai dlui Pleșu merită a fi reținut. Mai ales al dlui Adrian Păunescu: pentru a-l ajuta pe proaspătul șomer, A.P. vrea musai un memoriu adresat lui personal (copia celui adresat lui Ceaușescu nu-l ispitește) și un articol în Flacăra, semnat Pleșu, eventual pe tema Artistul și patria, și din care numele lui Ceaușescu să nu lipsească. Dl Pleșu n-avea, evident, nici o motivație de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
 - 
  
  niciodată. Contraceptivul și prezervativul sînt stîlpii moi ai altarului dragostei, vodca și nicotina, aghiasma și tămîia ei.” * În același număr din ALIA se continuă un amplu pamflet al dlui N. Gheran (a debutat în nr. 698), sub forma unei scrisori adresate dlui Pavel Țugui: Furia chioară a vanității. Interesant din cale afară pentru istoria literară a primului deceniu de comunism. * În revista 22 (nr. 724), dl. Andrei Cornea face un lucru la care nu s-a gîndit nici un ziarist ori comentator
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
 - 
  
  mînuitorul “microfonului” și al “benzii de magnetofon” se extaziază instantaneu, dar cu un flegmatism și o lipsă de chef demne de cîinele bleg din desenele animate ale lui Tex Avery: “Formidabil.” (ibid.) Scenei îi lipsește doar replica-șablon a lui Droopy, adresată interlocutorilor barbiturizați: “Are you happy, tax-payers?” Pe laminoristul Vasile Cireș, care, după accidentul de lucru, se dedică spontan “sculpturii în zgură”, îl ajută să relateze cum a fost “lovit în cap de o macara, manipulată cu neatenție” (p. 127 -ca
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
 - 
  
  lingvistic deja cunoscut cititorului, despre care eu spun că există, iar domnii Katz-Florian pretind c-ar fi pura mea fantezie. Ei bine, partea senzațională abia acum începe: dacă în varianta engleză, www.adl.org/ Antisemitism/romania-as-8031.pdf, în mod evident adresată străinătății, inclusiv sponsorilor, citatele sunt cele date de mine, în varianta www.antisemitism.ro , adică cea pentru uzul românilor, frazele sună în felul următor: „Este acceptat șdin nou, de către cine? n.m., M.M.!ț faptul că dl. C.V. Tudor este un
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
 - 
  
  cu violență de Vanghelie” cu subtitlurile: “Viceprimarul Capitalei, Stelică Barna Constantin - amenințat cu distrugerea unui local, pentru că verifică derularea unor contracte pe bani publici” și “Locuința viceprimarului sectorului 5, Mihai Coandă, a fost devastată.” Explică Adevărul, citând cuvintele primarului Vanghelie adresate lui Barna: “Te arestez! Te dau afară din Primărie, că am în mînă consiliul general!” și se mai spune în articol “Cum Barna nu s-a lăsat impresionat, martorii spun că primarul celui mai murdar sector a vrut chiar să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
 - 
  
  des Prés din piața cu același nume și la Nôtre Dame des Prés de pe bd. Montparnasse, și de patru ori la Luvru, și încă mi se pare că totul nu a fost decât o vâjâială... Textul, prima frază a predicii adresată de sfântul italian al păsărilor pe care, la începutul acestui serial, am promis că o voi înfățișa cititorilor, iat-o: Surori ale mele, păsări, Dumnezeu vă susține (vous sustante s.n.), fără ca voi să semănați și să secerați; El vă dă
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
 - 
  
  au difuzat lungmetraje care vorbesc despre dragostea monopolizată și alterată de sex: Luna amară (TVR1) și Marchizul de Sade (B1TV). A mai fost un film care pornește de la consecințele funeste ale unor relații de dragoste și sfârșește într-un panegiric adresat solidarității feminine: Chicago (HBO). TVR2 a preferat un lungmetraj despre o poveste de dragoste cu un substrat artistic - firește, ea e aluatul fraged și el e un Pygmalion trecut de prima tinerețe, dar măcar povestea e spusă din punctul ei
Lungmetraje anti-Valentine's Day by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12011_a_13336]
 - 
  
  Cristian Măgura "Și scrisorile înseamnă la mine punctele lucii, în care sunt de o comunicativitate neobicinuită." Așa își descrie Eminescu, într-o scrisoare adresată lui I. Negruzzi prin 1871, dispoziția sufletească ce-l împingea la confesiuni epistolare. Al. Săndulescu împrumută sintagma "puncte lucii" pentru titlul volumului său de comentarii, Acele puncte lucii...Să fie critica un "fascicol de lumină" orientat spre operă, să aibe
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
 - 
  
  în suferință? De unde această revendicare, ce nu admite să fie contrariată, de victimă unică?", întreabă el. Poate că cel mai aproape de intențiile sale a fost colegul lui întru filozofie, Andrei Cornea, cînd scria în revista "22", într-o scrisoare deschisă adresată lui Michael Finkelthal: "De acord, între Ťevreulť Liiceanu și evreul Sebastian persistă o diferență, de intensitate, de grad, de calitate chiar. O neagă cineva? Și totuși, cum poate un neevreu să se solidarizeze afectiv, empatic cu un evreu, altfel decît
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
 - 
  
  stradă și în fiecare sat ca să sfârșim cu aceeași ocupație sovietică câteva luni mai târziu, dar cu câteva sute de mii de morți în plus? în acel moment am încercat să salvez cât mai multe vieți posibil". Altă "ciudată critică" adresată actului de la 23 august: aceea că a adus comunismul în țara noastră. "Soarta României nu a fost diferită, spune Regele, de cea a Poloniei și a Cehoslovaciei, care au fost de partea aliaților încă de la începutul celui de al Doilea
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
 - 
  
  trupului sau comorile minții. În ciuda tristeții care răzbate din multe povestiri - rememorările au inevitabil ceva deșart în ele -, cartea este luminoasă și plină de... iubire. Lista de trei pagini din final intitulată chiar De ce iubim femeile e o minunată scrisoare adresată bărbaților ce au uitat sau care nu au știut niciodată cum să privească femeile în acel amestec extraordinar de erotism, tandrețe, delicatețe, cruzime, ipocrizie și neînțeles. Mult neînțeles. (Desigur, n-ar strica și ca femeile să citească acea listă și
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
 - 
  
  frupt, va scrie el în Viața mea, casele miroseau a ciorbă de varză, iar în zilele de post a pește prăjit. Lumea mînca prost și bea apă infestată. În tot orașul nu cunoșteam nici un om cinstit." Sau, într-o scrisoare adresată surorii lui, datată 7 aprilie 1887: "Mă aflu la Taganrog... Orașul îmi face aceeași impresie ca Herculanum sau Pompei... Toate casele sînt scunde, nu au mai fost văruite de mult, nici acoperișurile nu au mai fost vopsite, iar obloanele sînt
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
 - 
  
  drept protagonist al dialogului filozofic De republica pe Scipio Emilianul care expune rațiunile distrugerii cetății inamice, Cornelius Nepos inserează între biografiile oamenilor iluștri medalioanele dedicate generalilor Hamilcar și Hanibal, Ovidiu imaginează într-una din epistolele elegiace ale eroinelor sale apelul adresat lui Enea de către abandonata Didona, iar savantul păgân Macrobiu, ca și creștinii Tertulian și Augustin, meditează asupra măreției și a declinului punilor. Pentru a lua în discuție doar o singură specie literară, pe care anticii o socoteau unanim ca aparținând
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
 - 
  
  din așternut. Am recitit un text/ fără final și l-am lăsat așa, căci avea noimă./ Apoi am reluat un text străin"(Texte fără final) . Culmea imaginarului o reprezintă totuși nu roadele fanteziei, ci "netrăitele", experiențele păstrate precum pure potențialități, adresate absolutului: "Și îndelung netrăitele tale, cu gloria lor nicăieri,/ cu liniștea lor către nimeni. Și nimănui,/ Aliluia. Amin" (Nicăieri gloria). Confesiunea e nesățioasă de sine. Forînd pe verticala substanței sale intrinseci, ea nu pregetă a se extinde și pe verticala
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
 - 
  
  firește, de poziția financiară a tatălui, căci deplasările în Germania și stagiile de studii doctorale presupuneau cheltuieli care nu se aflau la îndemâna oricui. Esențiale în reușită au fost calitățile lui intelectuale, recunoscute ca atare de Caragiale într-una din scrisorile adresate lui Nicolae Petra-Petrescu, în 1906 de la Berlin, în termeni superlativi, care îl vor fi încântat pe părinte: "Să vă trăiască Horia, flăcăul dvs., care mi-a făcut o excelentă impresie! Cu multă bucurie am constatat la dânsul o vie inteligență
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
 - 
  
  toate aceste române sunt retorica pură, cu toate ca reclamă violent un background existențial pe cât de critic, pe atât de concret, declarat în afara abstractului. Că și în celelalte cazuri, discursul Letopizdețului se situează în proximitatea confesivului: un fel de autobiografie mascată, scrisoare adresată iubitei, jurnal de criză ș.cl. Plus galeria de portrete a celor din grup pe care o întâlnim și la Șchiop: revoltă să fie, dar neapărat în grup. De aici lipsa unui subiect care să susțină acest way of life, atitudinea
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]
 - 
  
  arătând totodată că este ultima care se desfășoară în formula de până acum. Pentru cele care vor urma se vor găsi soluții "mai dinamice". Angela Martin a salutat întâlnirea din partea Institutului Cultural Român. Apoi președintele U.S. a dat citire mesajului adresat întâlnirii de către Primul-Ministru Adrian Năstase, din care spicuim: Identitatea Europeană este miezul întregului proces la finalul căruia să se regăsească valorile libertății, respectul față de lege, nevoia de afirmare și respectul celuilalt, păstrarea individualității (...) Inutil să adaug că, în conceptual identității
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
 - 
  
  curmat viața în clipa în care a înțeles limpede că, între el și oamenii spre care năzuise din toate adâncimile sufletului său, s-a deschis o prăpastie - atâta tot". Întregul roman nu va fi deci altceva decât confesiunea unui învins, adresată unei posterități incerte, scrisă de-a lungul unei nopți, înainte de a se sinucide, "povestirea unei agonii zbuciumate, zvârlită pe hârtie într-o grabă înfrigurată, în ultimele ceasuri ale scriitorului". Un manuscris însângerat e recuperat ca o mărturie acuzatoare pentru un
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
 - 
  
  ba chiar îl considera o chestiune cât se poate de serioasă: "Aceasta este morala mea: cineva a cumpărat o carte, a plătit-o cu bani, trebuie să se distreze (...) Cred că amuzamentul este ceva serios", nota Calvino într-o scrisoare adresată lui Carlo Salinari). În cazul lui Eco, însă - și nu de foarte multă subtiliate este nevoie pentru a băga de seamă lucrul acesta - dincolo de intenția de a delecta, de a-și amuza cititorul, ghicim o lungă serie de concesii făcute
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
 - 
  
  care am semnalat-o în..." Puncte-puncte. Ale autorului, nu ale Cronicarului. întrebarea e: unde a semnalat Barbu chestia cu coloana? în jurnal? Nu se poate, jurnalul e jurnal, se ține acasă, pe fundul sertarului. E limpede unde: într-un memoriu adresat cui trebuie. Nici măcar Partidului (Olteanu și Florea sînt, ei, de la Partid, și vor să afle ce e cu coloana cu pricina). Capul reclamatei mafii literare e un neliterat, tot omul puterii (ce vă spuneam despre comploturi de sus, de jos
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
 - 
  
  de muzica-zgomot: intrarea și ieșirea din convenție se petrece sub ochii spectatorului, nimeni nu-l obligă pe acesta să creadă că tot ceea ce vede e adevărat, dar e chemat să se raporteze la ceea ce i se povestește, printr-un atac adresat nu doar gândirii, ci și simțurilor. Nu sunt puțini cei care refuză acest gen de teatru, resimțind procedeele regizorului ca pe o agresiune și un impediment în satisfacerea orizontului de așteptare, al unei plăceri estetice calme. Pentru obișnuiții discotecilor și
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
 - 
  
  a reușit, paf, poftim, se întîmplă una neîntîmplată de-ți surpă toată construcția și, vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă, ia-o de la început." Bufonade de toată mîna se întîlnesc și la I. D. Sîrbu care, într-o "epistolie drolatică" adresată lui V. Nemoianu, mărturisește cu acea amărăciune suspect de veselă, care-ți îngheață zîmbetul pe buze: "Blaga vedea în capul meu clopoțeii de bufon, vocația mea de intelectual e legată sever de rigorile ridicole ale acestei nobile meserii de curte
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
 - 
  
  francofonă! în sfârșit, la Opera Comică pentru Copii, instituție susținută de municipalitatea bucureșteană, cea de a șaptea stagiune a debutat cu spectacolul Fata moșului și fata babei, după Ion Creangă, o realizare a coregrafului și regizorului Mihai Babușka. Un spectacol adresat celor mici, un spectacol dinamic, pitoresc, de suculentă atracțiozitate, aspecte împlinite cu participarea scenografului Viorica Petrovici, a inginerului de sunet Alexandru Istrate, realizator al coloanei muzicale orientate prioritar pe momente preluate din creația enesciană. Trebuie să o recunoaștem, debutul stagiunii
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
 - 
  
  Ne rețin acești termeni, "încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului modern, derivate din slaba interiorizare a culturii de care dispunea, din
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
 - 
  
  Ne rețin acești termeni, "încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului modern, derivate din slaba interiorizare a culturii de care dispunea, din
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]