185 matches
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DEȘERTUL DE CATIFEA (8) Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 816 din 26 martie 2013 Toate Articolele Autorului 8. RETORICA LUI DRACULA Pentru coerență imaginară și perpetuă aducere-aminte reproduc textul cu titlul de mai sus: "Domnilor,nu-i clar? Românii trebuie să muncească să-și ajungă țara din urmă!!!" Ca să evităm totuși unele confuzii (prezente deja!) și interpretări părtinitoare și chiar răuvoitoare, câteva lămuriri sunt absolut necesare. Personajele
DEŞERTUL DE CATIFEA (8) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345405_a_346734]
-
răspunsul la spaima în fața temporalității, ca tendință profundă de respingere a timpului cronologic: „Ce rost să mai strig timpului, / acestei lumi inerte și surde? / când nu mai pot găsi / lacrima din ochiul timpului / iar sufletul lumii / s-a stins în aduceri-aminte?!” (Cui să strig?). Pentru a face mai transparentă relația dintre subiectul și obiectul oniric, într-un alt spațiu imagistic, evocator, generat de predispoziția poetică, limbajul dezvelește esența nudă a timpului interior, întru ivirea altor sensuri: „Timpul meu unic, /aparte de
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
ca formă a eliberării de materialitatea contingentă. Capitolul al IV-lea, Despre arhi-amintire, își propune să definească nu doar un termen poetic original, ci conceptul în sine, pornind de la supra-amintire, pre-amintire, veche, atemporală, continuând cu amintirea ca produs-ERGON, sau ca aducere-aminte, ca proces-ENERGEIA, și trasând o traiectorie abisală foarte bogată în imagini. „ Eu nu sunt nici teolog, nici filosof; eu sunt poet", afirmă Eugen Dorcescu, chiar la începutul capitolului Despre libertatea Poetului; libertatea, care se dovedește a fi de necontestat în cadrul
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
simț. Delicatețea este consubstanțială, iar discreția guvernează tot acest comportament. Reîntoarcerea fostului “balic delincvent” la vechile urme, după dobândirea legitimității sale de “student cu drepturi depline” este un “rămas-bun” adresat părții sale de nemeritată suferință, și o ultimă verificare, spre aducere-aminte, că toate câte i s-au întâmplat n-au fost un coșmar, o ficțiune, ci chiar cruda realitate trăită, consfintiță printr-o omenească împăienjenire a privirii... Acum, la sfârșitul ei, cartea se poate citi și reciti deplin. Este întreagă, și
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
cu inima curată,Spre Tine... Zi de zi îți dau binețe.Ești Bunul, Milostivul care-ajutăPe toți cei care au, mereu, nevoieDe dragostea-Ți, în inimă crescută,Îndeplinindu-Ți, zilnic, Sfânta voie.Mă-ntorc spre Tine, Doamne, Tu ești Tatăl... V. ADUCERI-AMINTE SE ZBAT ARZĂTOARE..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Aduceri-aminte se zbat arzătoare În roua de lacrimi, în suflet, în minte; Din neguri apare copilul cuminte Cu sufletul plin de lumini zâmbitoare. Cu tălpile
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
cei care au, mereu, nevoieDe dragostea-Ți, în inimă crescută,Îndeplinindu-Ți, zilnic, Sfânta voie.Mă-ntorc spre Tine, Doamne, Tu ești Tatăl... V. ADUCERI-AMINTE SE ZBAT ARZĂTOARE..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Aduceri-aminte se zbat arzătoare În roua de lacrimi, în suflet, în minte; Din neguri apare copilul cuminte Cu sufletul plin de lumini zâmbitoare. Cu tălpile goale prin iarba înaltă Zburda precum iezii năstrușnici și tandri, Alături de veseli și iuți copilandri... Iar
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
vindecă rana Și poate-nflori-vor ideile-n pana Fecundă ce caută liniștea, malul. Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din suflet Și zboară din floare în floare - mici fluturi Ce-mpart tuturor colorate săruturi; Vigoare îmi pun în nevolnicul umblet. Aduceri-aminte, veniți către mine, Croiți-mi o punte spre cerul albastru, Să-mi vindec o rană cu-n licăr de astru, Ca negrul cel hulpav să nu mă domine! Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Aduceri-aminte se zbat arzătoareîn roua
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
pun în nevolnicul umblet. Aduceri-aminte, veniți către mine, Croiți-mi o punte spre cerul albastru, Să-mi vindec o rană cu-n licăr de astru, Ca negrul cel hulpav să nu mă domine! Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Aduceri-aminte se zbat arzătoareîn roua de lacrimi, în suflet, în minte;Din neguri apare copilul cuminteCu sufletul plin de lumini zâmbitoare.Cu tălpile goale prin iarba înaltăZburda precum iezii năstrușnici și tandri,Alături de veseli și iuți copilandri... Iar azi amintirile-n
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
Căldura din soare le vindecă ranași poate-nflori-vor ideile-n panaFecundă ce caută liniștea, malul.Se zbenguie, -apoi, pe câmpia din sufletși zboară din floare în floare - mici fluturiCe-mpart tuturor colorate săruturi;Vigoare îmi pun în nevolnicul umblet.Aduceri-aminte, veniți către mine,Croiți-mi o punte spre cerul albastru,Să-mi vindec o rană cu-n licăr de astru,Ca negrul cel hulpav să nu mă domine!Pseudonim literar - Bonnie Mihali... VI. CĂRĂRILE INIMII, de Curelciuc Bombonica , publicat în
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
să plece cocorul, ca s-adăpostească trunchi de foc și pară, pentru a lupta iarăși cu hainul viscol și a renaște printre aișori când pleacă Baba Dochia spre munte. Și-așa tot înving vremelnicia... Locul și oamenii rezistă, căci multe aduceri-aminte le zvâcnesc tâmpla și le-nmoaie sufletul trăitorilor de aici, bucurându-i că și ei au ivit oameni și fapte de ținut minte. ... În casa pădurarului, de când nu se mai ține minte, unul dintre fii era botezat Silvan, iar una
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
vorbire, mișcându-se încotro îi trimetea rostul. Arar, ăl mare dintre copii împingea cu vătraiul lemnele, să ia locul tăciunilor. Toți, tata și cei trei băiețași aruncau între dânșii priviri lucioase, nerăbdători să fie tors basmul din furca minunată cu aduceri-aminte. ... De când era pe lume, Natalia trăise la poala păduricii, crescând deodată cu arborii tineri și lăstarii fragezi ai acesteia. Îi pria fetei adierea vântului împarfumată de arborii vecini, iar verdele acestora îi dădeau veselă vigoare. Deprinsese de timpuriu multe, multe
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
glastră, Dorul fredonează ușor pe sub fereastră Clipa, mintea, mi-o cuprinde... ............................................................... Prin abur de argint amintiri vin uimind, La sărbătoarea, din timpul de-atunci, Miroase a cozonaci și... în umbre adânci, Duios, le strâng la piept zâmbind... Am prins nu știu ce aducere-aminte, Șezând, acolo, în penumbra albastră... ``În acea noapte, luminile erau sfinte! Râdea viața-n casa noastră``... ......................................................... Si, parcă,.. sunt aici și,.. totuși n-au venit La masa aburindă!... Cum să mă mint că-s ieri!? Arde ceara într-un sfeșnic
PĂRINŢII de LIA RUSE în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379270_a_380599]
-
înlocui pe d. Callimach-Catargiu destinat pentru legațiunea română din Londra. Câți cunosc pe d. Callimach-Catargiu vor regreta cu viociune plecarea sa din Paris, unde calitățile sale au fost pe deplin apreciate și unde petrecerea sa va lăsa cele mai simpatice aduceri-aminte. Putem adăogi că urmașul său va întîmpina între noi aceeași primire prevenitoare. Alegerea d-lui Rosetti, a unuia dintre oamenii politici cei mai considerabili ai României, e în sine însăși o dovadă de deferență, pentru care guvernul francez va fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar ușor ciupiți la bodegă. Scenele sînt văzute cu ochiul copilului, dar resuscitarea lor tîrzie, întoarcerea filosofului la spectacolul fără pereche al "deranjaților" e mai mult decît o simplă aducere-aminte. E meditația, chiar dacă amar-cinică, a scepticului în marginea condiției umane, atît de supusă, în viziunea sa, doar experiențelor extreme. Singura pată de lumină, în această rememorare filmată, e rîsul gîlgîitor al tragicului care a știut să și rîdă. Rîs contaminant
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Manole, sunt inundate de „miresme puzderii și seve florale”, plante de toate soiurile, „gâze - în gri pastelat, albastru lăptos și galben ca paiul” -, toate cufundate în abur, ceață, colb, rotocoale de fum, căci nu sunt altceva decât tablouri evanescente ale aducerii-aminte: „tot mai stins opal e/ albu-acelor vremi în spulber de petale”. A tradus din Hugo von Hofmannsthal și Henrik Ibsen; este coautor al volumelor Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi (1974-1976) și Simbolismul european (1983). SCRIERI: Figuri ale Antichității
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
mois de septembre). Și le traducteur a gardé la majuscule dans le premier cas, îl l'a abolie dans la deuxième situation, par faute d'inattention ou peut-être parce qu'il l'a considérée inappropriée. [...] ești în mine. Ești, iată, Aducere-aminte, singurul triumf al vieții asupra morții și ceții. (Epitaf pentru Euridike) (Blaga, 2010 : 318) [...] tu es en moi. Tu es, voilà, Souvenir et de la vie le seul triomphe sur la brume et la mort amorphes. (Épitaphe pour Eurydice) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vieții asupra morții și ceții. (Epitaf pentru Euridike) (Blaga, 2010 : 318) [...] tu es en moi. Tu es, voilà, Souvenir et de la vie le seul triomphe sur la brume et la mort amorphes. (Épitaphe pour Eurydice) (Miclău, 1978 : 469) Le moț " Aducere-aminte " est chargé de sens métaphorique dans ce contexte. Le poète décide d'amplifier le sémantisme de ce terme par l'emploi de la majuscule. [...] noaptea să-mi ajute Luna pan' la tine să ajung. (Cântec în noapte) (Blaga, 2010 : 381) A dormit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
boieri!... Bătrânii așa sînt! Sânt eu de vină cumcă lumea nu mai e cum a fost, o s-o ridic eu cu umărul? Vin, cupare!... Când lumea e mai veselă atunci portarul meu se scoală și-i învenină inima cu aducere-aminte a unor timpi ce nu mai vin, căci nu mai pot veni! De ce? Vin, cupare!... (pe jumătate beat) Ș-apoi de ce să cuget trist, de ce să schimb frumosul vis al beției cu cugetarea cea rece și posomorâtă despre aieve?... Din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gânduri despre lume3. În termenii unei rezistențe existențiale concepe scrisul și Stelian Tănase: „Jurnalul Îmi dă consistență, un background. E o cutie de rezonanță de care am strictă nevoie ca să simt că sunt Încă viu”4. Într-o splendidă, necruțătoare aducere-aminte (și, totodată, acută analiză) a acelor ani, Simona Popescu scrie: Deprivarea senzorială era recuperată de creier. Adesea, creierul ne-a ținut loc de corp, creierul a fost corpul nostru. Vedeai și simțeai cu senzorii cerebrali, precum elevii tăi de la țară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
F. Mihăescu, Eros și ethos, LCF, 1978, 5; Valentin Tașcu, Teoria „petelor de necompromis”, ST, 1978, 2; Laurențiu Ulici, Teatrul tezei morale, CNT, 1979, 25; Constantin Cubleșan, Atitudinea morală ca act politic, TR, 1979, 51; Alex. Ștefănescu, Un roman al aducerii-aminte, RL, 1980, 4; Costin Tuchilă, Alt roman despre „obsedantul deceniu”, LCF, 1980, 12; Ion Cristoiu, Un roman kitsch, SLAST, 1982, 30; Cubleșan, Civic-etic, 146-151; Ghițulescu, O panoramă, 282-284; Silvestru, Un deceniu, 267-268; Laurențiu Ulici, „Romanul unei zile mari”, CNT, 1984
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
atât de verzi suntem și atât de înalți”. Registrul nu se schimbă în publicistica din Țările de sus ale merilor (1974), autorul transferând filonul sentimental și aici. Se descriu și alte ținuturi patriarhale dintre Olt și munte, unde poezia este aducere-aminte, bradul, soarele, mănăstirea, șarpele devin simboluri laice, iar oamenii sunt precum cei arhaici, oameni ai munților, aspri, „crescători de vulpi argintii”. Reporterul pendulează mereu între Țara Făgărașului - „ținutul alb”, „țara de sus a sufletelor și merilor” - și toposul marin, la
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
Biblioteca din vis), „Mai singur cu șase ani/ Nu sunt nimic din ce-am fost” (Exil) ș.a. Registrul liric înregistrează și aici mai multe direcții, meditații poetice precum Sentimentul tragic al existenței, Sacrificiu, Verdict, Înviere alternând cu poeme narative, de aducere-aminte s-ar zice, unde, evitându-se cu obstinație limbajul tradițional, sunt rememorate evenimente și etape parcurse. Exerciții de autocunoaștere, cărțile din exil ale lui S. îi transcriu viața și îi evaluează înfrângerile, dar și refugiul în poezie. SCRIERI: Exerciții de
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
al XIX-lea, cu întreg picturalul și insolitul lor. Memorialistul este adesea furat, cu sau fără voie, de jocul, aparent aleatoriu, al unor evenimente pe care le retrăiește cu intensitate. El face să prindă viață o avalanșă de întâmplări, anecdote, aduceri-aminte. Le adaugă izbutite schițe de portret ale unor personalități cunoscute de aproape - bunicul său, generalul medic Zaharia Petrescu, omul politic Constantin Nacu, generalul Constantin Iarca, C. I. Istrati ș.a. - ori ale unor figuri pitorești. S. este un portretist remarcabil care
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
mereu începutul de dimineață / în care / pentru mine zările și-au pus zăvoare. / Doamne, pentru cine să aprind aici o lumânare?” (Casa bătrânească). Tonul general este elegiac, poetul dedicând versuri delicate iubitei pierdute, confesându-se trist într-un decor de „aducere-aminte”, ton ce se păstrează și în Nopțile din underground (1972), unde meditația horațiană asupra trecerii timpului ia forme dramatice, iar nostalgia după dragostea apusă se transformă în suferință. Un roman, Viața la-ntâmplare (1938), cu evidentă tentă autobiografică, aducând notații
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
vieții / într-un zâmbet / fără de vreme / neștiuți unul de altul / iar eu, cel de-al treilea, / înșirând această istorisire, / departe de orice închipuire. o jur”. Ființa de dincolo de timp a poetului capătă o vizibilitate ce se hrănește din nostalgie, din aducere-aminte: „a fi poet înseamnă a hălădui / pe un meleag / fără de vreme”. Astfel, versul devine și el o oprire din timpul devorant, un dialog cu esența ființei, nu alta decât moartea: „orice poem devine un popas / în goana neîntreruptă, de nestăvilit
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]