35,844 matches
-
generație, școală de film, vîrstă. Regizorii care îmi vin în minte imediat, în sensul jocului pe care mi-l propuneți, sînt Charlie Chaplin, Fellini, Tarantino, Menzel, Billy Wilder, sînt morți, sînt vii, sînt diverși, sînt europeni, sînt americani și se adună toți, într-o bibliotecă a mea, personală, pe raftul numit, generic, "cineaști de suflet". Nu mi-a plăcut niciodată să mă consider port-drapel al vreunei generații, că o fi a mea, că o fi alta, că o fi vreo generație
Nae Caranfil - Am filmat Filantropica în 42 de zile by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15358_a_16683]
-
concursului Darclée; spectacolele Operei Comice "pentru cei mici și foarte mici", în intenția de a-i apropia de lumea scenei lirice, care mizează preponderent pe nume noi; manifestările organizate de Grigore Constantinescu, care, depășindu-și postura de muzicolog și critic, adună în jurul unor idei generoase studenți și absolvenți merituoși ai claselor de canto organizând concerte: în gala care a marcat încheierea Centenarului Verdi s-au evidențiat o mezzosoprană de mare perspectivă - Roxana Constantinescu, baritonul Ioan Hotensche și tenorul Florin Ormenișan, prezențe
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
concerte: în gala care a marcat încheierea Centenarului Verdi s-au evidențiat o mezzosoprană de mare perspectivă - Roxana Constantinescu, baritonul Ioan Hotensche și tenorul Florin Ormenișan, prezențe foarte utile în seceta de voci masculine; iar în memoria Magdei Ianculescu a adunat optsprezece soprane care să reia frânturi din rolurile ei predilecte: Roxana Briban - care a purtat laurii ultimei ediții a Concursului închinat fermecătoarei Rosine, Simonida Luțescu și Daniela Chihaia - soprane lirice despre care vom mai auzi, Cristina Toader - o Tosca în
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
a unui deșert imens. Dar atunci de ce au numit-o romanii Arabia Felix? Că aici s-a dezvoltat o civilizație extrem de rafinată încă înainte de apariția Islamului, ne-o dovedește poezia, celebrele quasâde (poezii cu formă fixă), o parte din ele adunate în Cele șapte mu'allaqute de rapsodul Hammad al-Rawya. "Poemele suspendate" (al-mu' allaqat) erau acelea care câștigau concursurile de poezie intertribale și se atârnau apoi pe zidurile Kaabei lui Ismael. Poezia a fost arta cea mai iubită și cultivată, a
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
soluție extrem de viabilă a naturii cum subliniază chiar criticul. încă nu a găsit soluția pentru că, deși are o carieră mediatică interesantă, incredibilă pentru un critic literar, deși reușește să nu se uzeze tot "aducînd cartea", el insistă, iată, să-și adune eseuri dintr-un război care va fi, dacă n-o fi deja, pierdut - eseuri despre cărțile generației '27. Nu știe cum să se vîndă, deocamdată... Dan C. Mihăilescu a prins momentul cînd să promoveze anumiti autori, dar l-a ratat
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
care nu îl înțeleg supraviețuiește în mintea participanților la revoluție mai obsedant decît amintirea propriu-zisă a zilelor de teroare. Autorul Iubirii în decembrie '89 nu greșește punînd accentul pe această obsesie, în loc să pretindă că dezvăluie lucruri nemaiștiute - însă romanul nu adună încărcătură obsesională suficientă pentru propulsarea acestei dimensiuni în prim-plan. Romanul încearcă să facă multe lucruri în același timp și în teorie acesta poate fi un lucru bun; dar o Iubire (fie și) în decembrie '89, ca să convingă, trebuia să
Aventuri cu Popeye by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15413_a_16738]
-
estompate, cu întretăieri de planuri, cu ascuțite reflecții asupra unei alte confruntări: cea cu prezentul generației tinere, ale cărei mentalități, comportamente, gusturi, limbaj autoarea le înțelege dar de care, nemărturisit, se simte parcă mai puțin atrasă. Toate aceste meandre se adună până la ultima pagină în acel șuvoi misterios din care s-au născut viața și memoria mamei. Este o poveste a iubirii și trădării, a contopirii și a desprinderii vieților, a demontării și descifrării personajului, dar și a celor mai tulburătoare
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
sau atenuare asupra unui grup sintactic - cam cu greșeli, cam pentru asta - sau chiar a unui enunț, în care nu vizează neapărat numai verbul predicat (Cam doarme). Folosirea adverbului e veche: nu puține citate care să-l conțină se pot aduna, de exemplu, din Letopisețul lui Neculce, unde cam apare în forma (curentă în limba veche) can: "era o samă din ficiorii lui can făr' de ispravă, zlobivi"; " în rè parte era can strașnic"; "răcniè tare, can cu grabă"; "numai nu
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
interpretat, fiecare a rămas în memoria spectatorilor. Existau și fricțiuni, și orgolii, și invidii, să nu le idealizăm, dar toți știau foarte bine ce înseamnă să joace împreună pentru cariera fiecăruia și pentru prestigiul teatrului. Contează enorm ce energii se adună pe scenă, cine îți dă replică și cui o dai tu. Nu e nevoie să exemplific acum. Nici n-aș ști ce să aleg, ar trebui poate să reproduc, în bună măsură, cartea. În seara aceea am înțeles că această
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
timp, o risipire a momentului, a culmilor, a potențialelor s-a instalat trist și apăsător. O generație de artiști, astăzi matură, este risipită: trei într-un teatru, cinci în alt teatru, unul prin provincie. Puțini manageri mai sînt preocupați să adune valorile autentice, puțini regizori au continuitate în lucrul cu ele, le gîndesc traseul mai departe. Lucrurile par că se întîmplă, și nu că în spate cineva pregătește, ca la șah, mutare după mutare. Decît în rare cazuri, care se transformă
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
în interior. Zilele trecute am avut însă o surpriză: vasta curte era plină de mașini albe ale Salvării. Te întrebai, înfiorat, ce molimă poate să bîntuie printre stimații academicieni, ce catastrofă se va fi consumat în interiorul zidurilor de s-au adunat atîtea salvări la un loc sau dacă nu cumva academicienii, în genere oameni de vîrste înfloritoare, au făcut o investiție pentru sesiunile mai animate, care se lasă cu infarct și apoplexie. Răspunsul l-am aflat întîmplător, în aceeași zi: fusese
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
care furtul unor fețe de masă de la restaurantul Casei Scriitorilor. În esență, zicea Eugen Barbu: "Le știam pe toate acestea, și câte și mai câte altele, dar închideam ochii, fiindcă erai cu noi. Acum, că ne-ai părăsit, ele se adună grămadă, mizerabile, și te trag la fund!" Și, desigur, a fi cu noi șterge orice pată, mai eficient decât cel mai nou detergent. Dl. Sever Meșca, de pildă, fusese un bun, ce zic, exemplar element dinamic, de cea mai înaltă
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Catrinel Popa De multe ori, răsfoind cărți alcătuite din articole mai vechi sau mai noi, apărute mai întîi în presa literară, îți vine să te întrebi, la ce bun autorii lor s-au gîndit să le adune într-un volum. Acesta nu este însă, nici pe departe, cazul Valsului pe eșafod al lui Vitalie Ciobanu. De astă dată avem de-a face cu o carte care se citește cu sufletul la gură, o culegere de eseuri, cronici
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
adevăratei puteri. "Contractul" este încheiat între Divinitate și domn, acesta din urmă este "alesul" care îi îndeplinește nemijlocit poruncile în lumea pământească; firesc, autoritarismul este o manifestare obligatorie a misiunii sale supreme, a "mandatului" primit: "cugetă că nu v-au adunat Dumnezeu să fiți toți domni [...], ci numai pe tine te-au ales și te-au pus să fii păstoriu turmei sale. Deci, de nu vei fi tu harnic să cunoști turma și să le împarți tuturor pre dreptate, ce domn
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
nu s-au căsătorit deși erau legați printr-o puternică dragoste și o sumă de afinități. Neîmplinirea căsătoriei a adus după sine o mare tragedie. Moartea i-a răpit prematur. Veronica i-a Închinat și ea frumoase și delicate versuri adunate În volumul „Poezii” În 1887. Eminescu era Încântat de acest volum. „Cartea ei e veșnic nouă pentru mine. Ce frumoase versuri Întâlnești În cărticica asta”. Chiar dacă aceste poezii Îi erau dedicate, Eminescu nu era omul care să facă concesii pe
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
operațiune are loc fără a se plăti impozite, ceea ce e un delict, iar pentru confortul liderului PRM se mișcă bani, fără nici o justificare legală. Al Capone a intrat în pușcărie în America pentru că avea probleme cu fiscul. CVT, care a adunat procese peste procese, și care nu are nici pe departe anvergura lui Capone, nu e chemat să explice cum se plimbă banii și cum se cheltuiesc ei în partidul lui. Hlizeala despre care aminteam nu trebuie să atingă și instituțiile
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
s-a transformat însă într-o mobilizare de pasiuni, orgolii și ideologii absolut indecentă. Pot înțelege că în jurul unei reviste precum Observator cultural, construită declarativ pe ideea ilustrării modelor momentului (vezi programul publicat în primul număr al săptămânalului) s-au adunat adepții corectitudinii politice, adică ai unei stângi radicalizate. Nu trebuie să spun eu cum au început tragediile secolului douăzeci, inclusiv cea comunistă: de la intoleranța unor "intelectuali fini" și a unor "oameni drăguți". Adică exact tipul de oameni care, astăzi, nu
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
se pare degradant să fii astfel "răsplătit" pentru o muncă la care te-ai angajat fără să te fi silit nimeni. Numai că nu despre asta vorbim. Vorbim despre faptul că o clică abuzivă și rapace și-a propus să adune cu ghearele ei murdare tot ce-a mai rămas în țara asta nenorocită. Mădălin Voicu a făcut de curând o propunere care dacă ar fi venit din partea unui "majoritar" ar fi fost imediat taxată drept "antidemocratică": ca la funcțiile publice
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
din Banat. Chestiunea e că acei cinci sute de mii de dolari sunt, în România, o sumă de domeniul fantasticului. Ori poate dl Voicu îi vede drept viitor guvernanți ai României pe extratereștri? Dacă ai fost cinstit, cum să fi adunat această sumă? în plus, nu există o limită a îmbogățirii în sus, după cum nu există una a sărăcirii în jos. Am mari dubii că un "geniu" care a știut să adune câteva sute de mii de dolari departe de mișmașurile
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
pe extratereștri? Dacă ai fost cinstit, cum să fi adunat această sumă? în plus, nu există o limită a îmbogățirii în sus, după cum nu există una a sărăcirii în jos. Am mari dubii că un "geniu" care a știut să adune câteva sute de mii de dolari departe de mișmașurile puterii se va abține să devină multimilionar când toate pârghiile îmbogățirii, bine unse în doisprezece ani de ticăloșie națională, îi vor sta la îndemână. Natura umană e prea putredă, pentru a
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
pension, toate întinzîndu-se pe foarte multe pagini și camuflînd, de multe ori, duritatea poveștilor în sine. Efectul este extraordinar: o viață tumultuoasă relatată lin, echilibrată perfect, transformată în destin. Autoarea nu are îndoieli asupra sa, ci dorește ca multele povești adunate într-o viață să fie strînse sub umbrela unui set de carcteristici prestabilit, cel al sîngelui. Căsătoria cu Mihai Cantacuzino, deci cu reprezentantul unei familii mai bogate și mai puternice decît Tescanii, înseamnă vreo cîteva luni iubire, în rest un
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
vanitatea femeii care vrea cu orice preț să rămînă superioară, înconjurîndu-se exclusiv de oameni superiori, dirijînd discuția către ". Ironia lui Eliade este evidentă, cu multe nuanțe misogine. Din rîndurile lui trebuie reținută mai ales puterea acestei femei de a-și aduna în jur oameni "superiori"... Cît despre , nici n-are rost să mai discutăm. Avem de-a face cu o scriitoare extraordinară pe care Eliade nu avea cum să o judece corect în acel moment. Maria Cantacuzino-Enescu, Umbre și lumini, Editura
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
asta manevrează extraordinar și fotografiile de grup ample, care capătă o dinamică ciudată, o colcăială de șiretenie și micime, ridicate la rang de grotescă și inepuizabilă inventivitate. Felul în care ridicolul grup al notabilităților unei îndepărta-te gubernii rusești se adună și se desface, pare solidar și totuși este format atît de clar din caraghioși trădători și delatori, inspirația cu care Claudiu Goga a construit o armonică a lașităților este o izbîndă. Se strîng toți unul într-altul, își anulează fețele
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
dea explicații, ca să ofere poveștii mai multă emoție: ...și atunci Pat, care se vede încolțit, scoate briceagul și se năpustește ca trăznetul asupra dușmanilor, care o iau la fugă care-ncotro, lăsînd pe nisipul de pe plajă comoara pe care o adunaseră în primejdiosele lor drumuri prădalnice pe toate mările lumii. Alteori, ca în povestirea de față, Jeremías vorbea și el ca toată lumea. La urma urmei, fiecare e liber să povestească așa cum îl taie capul.
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
1993), Dan Leno and the Limehouse Golem (1994), Blake (1995), Milton in America (1996), The Life of Thomas More (1998), The Plato Papers: A Novel (1999), London: The Biography (2000), câteva volume de poezie și o cantitate impresionantă de eseuri, adunate de secretarul său literar Thomas Wright în volum anul acesta. Romanele lui Ackroyd sunt un inegalabil amestec de proză, lirism, dramă, erudiție și nostalgie. Formula lui romanescă este deocamdată unică în peisajul romanului, iar metoda lui de lucru - dimineața studii
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]