193 matches
-
128 (cu varianta hibridă nu numai... cât și...129) este la limita dintre copulativă și adversativă. Este adversativă pentru că: (a) are în componență conjuncțiile adversative dar, ci (care își păstrează sensul adversativ); (b) gruparea în ansamblu are și un sens adversativ; pe lângă sensul de cumul, există o negare a unei restricții, exprimată de numai (cf. GALR, I: 634). Pentru încadrarea la coordonarea copulativă se pot aduce următoarele argumente: (i) sensul global, general, al structurii este unul cumulativ (sensul adversativ fiind secundar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un sens adversativ; pe lângă sensul de cumul, există o negare a unei restricții, exprimată de numai (cf. GALR, I: 634). Pentru încadrarea la coordonarea copulativă se pot aduce următoarele argumente: (i) sensul global, general, al structurii este unul cumulativ (sensul adversativ fiind secundar). Ambii termeni participă la evenimentul denotat de verb, în egală măsură; (ii) spre deosebire de conjuncțiile adversative ci și dar, această grupare admite coordonarea în GN: (127) a. Nu numai Ion, ci / dar și Vasile a venit. b. *Ion, ci
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
GALR, I: 634). Pentru încadrarea la coordonarea copulativă se pot aduce următoarele argumente: (i) sensul global, general, al structurii este unul cumulativ (sensul adversativ fiind secundar). Ambii termeni participă la evenimentul denotat de verb, în egală măsură; (ii) spre deosebire de conjuncțiile adversative ci și dar, această grupare admite coordonarea în GN: (127) a. Nu numai Ion, ci / dar și Vasile a venit. b. *Ion, ci / dar Vasile a venit. Acest argument este discutabil, întrucât structurile pot fi analizate ca eliptice, bipropoziționale, la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
decât exemplul în care nu se întâmplă acest lucru. Contradicția dintre sensul cumulativ al grupării corelative nu numai..., ci și... și gradul de acceptabilitate foarte redus al exemplelor în care acordul se face cu ambii conjuncți trebuie legată de relația adversativă care se stabilește între cei doi termeni juxtapuși, prin conjuncția ci sau prin conjuncția dar. Conjuncția ci stabilește relații doar între propoziții, nu și între părți de propoziție. În enunțul (131) sunt două propoziții coordonate, dintre care a doua este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
inteligent dar arogant]. b. Este [inteligent], [dar este arogant]. În (133)a, cele două adjective legate prin conjuncția dar formează o unitate prozodică, iar enunțul conține un singur predicat și un singur nume predicativ, realizat multiplu, prin două adjective coordonate adversativ. În (133)b, enunțul conține două propoziții coordonate adversativ, rostite cu pauză între ele, a doua fiind eliptică de predicat. În general, conjuncția dar nu poate lega termenii coordonați ai unor argumente multiple: (134) a. *Am luat pâine, dar lapte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
În (133)a, cele două adjective legate prin conjuncția dar formează o unitate prozodică, iar enunțul conține un singur predicat și un singur nume predicativ, realizat multiplu, prin două adjective coordonate adversativ. În (133)b, enunțul conține două propoziții coordonate adversativ, rostite cu pauză între ele, a doua fiind eliptică de predicat. În general, conjuncția dar nu poate lega termenii coordonați ai unor argumente multiple: (134) a. *Am luat pâine, dar lapte. vs b. Am luat pâine, dar veche / nu proaspătă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion, dar supărat/cu coada între picioare/după miezul nopții etc. Este de reținut însă că dar și ci nu pot lega termenii unui subiect multiplu. Acolo unde am putea considera că avem a face cu un subiect multiplu coordonat adversativ, sunt, de fapt, două propoziții coordonate. Din această caracteristică a acelor două conjuncții rezultă și agramaticalitatea sau gradul redus de acceptabilitate al exemplelor cu acord cu ambii conjuncții legați prin grupările nu numai..., ci și..., nu numai..., dar și... Prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu ambii conjuncții legați prin grupările nu numai..., ci și..., nu numai..., dar și... Prin urmare, se pune problema dacă în enunțurile cu subiect realizat prin aceste grupări corelative avem o singură propoziție, cu subiect multiplu, sau două propoziții coordonate adversativ, dintre care una este eliptică de predicat (cea care conține sintagma nu numai N1): (137) a. Nu numai Maria a venit, ci și Ion a venit la petrecere. b. *Nu numai Maria a venit, ci și Ion la petrecere. Observăm
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ci și Maria. h. ?Citiți nu numai tu, ci și ei. Diferența de gramaticalitate dintre enunțurile cu ordinea SVO și cele cu ordinea VSO ar putea fi legată de neanticiparea mesajului în ordinea VSO. 2.4.2. Conjuncția dar Conjuncțiile adversative nu pot lega, singure, conjuncți nominali aflați în poziții argumentale, așa cum o fac conjuncțiile copulative și disjunctive: (144) a. *Ion, dar Maria va primit premiul I. (subiect) b. *Am cumpărat pâine, dar lapte. (complement) c. Ion este inginer, dar șef
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
această asociere, la fel ca în: (146) a. Și Ion, dar și Maria vor primi premiul I. Dat fiind acordul la plural în (146)a, se impune concluzia că sintagmele coordonate prin dar și sunt de tip copulativ. Rolul conjuncției adversative este unul pragmatic: evenimentul expeimat contrazice o așteptare a locutorului sau a interlocutorului. În schimb, acordul la singular în structurile de tip (146) este acceptabil marginal, conjuncția dar acționând ca un focalizator, care reliefează unul dintre conjuncți; acordul la singular
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
va primi premiul I. Acordul la singular se explică la fel ca la 2.1.1, punctul (D) de mai sus (Acordul în număr), prin reliefarea unuia dintre conjuncți. Acordul la singular este o strategie de reliefare, alături de utilizarea elementului adversativ. 2.5. Juxtapunerea și conjuncția Ø 2.5.1. Juxtapunerea și conjuncția Ø în relația de coordonare copulativă 2.5.1.1. Juxtapunerea în relația de coordonare copulativă Sintagmele juxtapuse pot fi împărțite în trei tipuri, în funcție de natura referinței termenilor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
respectiv locuțiuni conjuncționale). Realizările acordului sunt aceleași ca la coordonarea prin și. Nici aceste elemente nu admit interpretarea colectivă: (260) *colegul și cu prietenul meu, Gheorghe 3.9.4. Gruparea nu numai... ci / dar și..., la limita dintre copulativ și adversativ, admite coordonarea de substantive, în interiorul grupului nominal. Acordul adjectivului propriu-zis și al celui participial se face doar cu ultimul conjunct: (261) a. A cumpărat nu numai o poșetă, ci și o rochie veche / *vechi. b. La festivalul medieval de la Sighișoara
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numai o poșetă, ci și o rochie veche / *vechi. b. La festivalul medieval de la Sighișoara a cumpărat nu numai o armură, ci și un scut medieval / *medievale. Extinderea primului termen al sintagmei coordonate accentuează sensul de cumul (în dauna celui adversativ); cu toate acestea, acordul cu toți conjuncții este agramatical: (262) A cumpărat nu numai un dulap, nu numai un bufet, ci și o bibliotecă veche / *vechi. 3.10. Coordonarea disjunctivă Ca și în cazul acordului predicativ, sau acceptă două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unitatea de învățământ (www.educa.jccm.es). Elementele corelative disjunctive (sau... sau..., ori... ori..., fie... fie...) admit doar acordul la plural sau la singular (prin atracție): (265) Ar trebui să returnezi fie covorul, fie masa cumpărate / cumpărată. 3.11. Coordonarea adversativă de adjective este posibilă în GN/GD: (266) Fata mai puțin frumoasă dar inteligentă a obținut postul de prezentator. Este posibilă și aparenta coordonare a unui nominal cu un adjectiv, însă structura implică o elipsă (deci avem a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
TATIANA, Metoda dinamic contextuală de analiză a textului și aplicarea ei în școală, BulIȘD - Constanța, 1, 1988, p. 11-20. [153] STAMP, HANS OTTO, Unele concepte privind accesibilitatea textelor didactice, LL, nr. l l, 1988, 111 115 [154] STAN, CAMELIA, Construcții adversative cu inversiune sintactică în limba română contemporană, SCL, 39, nr. 2, 1988, p. 151-155. [155] STANCA, FLORICA, Structura lecțiilor de citire cu conținut literar în ciclul primar, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 155-159 [M. Sadoveanu, Panciuc; Al. Vlahuță, Giurgiu - Călugărenii; B.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii, / Dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe / fără de-a mistui.” (L. Blaga) Construcția maschează adesea o relație sintactică de coordonare adversativă: Citește fără a reține nimic. = Citește dar nu reține nimic. În același mod, în anumite enunțuri, structurile cu infinitiv precedat de prepoziția spre sau pentru nu exprimă finalitatea unei acțiuni, ci maschează o relație de coordonare copulativă/adversativă: A intrat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de coordonare adversativă: Citește fără a reține nimic. = Citește dar nu reține nimic. În același mod, în anumite enunțuri, structurile cu infinitiv precedat de prepoziția spre sau pentru nu exprimă finalitatea unei acțiuni, ci maschează o relație de coordonare copulativă/adversativă: A intrat pe ușă spre a ieși/și a ieșit pe fereastră. Complementul semantic principal al infinitivului precedat de aceste prepoziții rămâne în mod curent inclus în planul său semantic, atunci când este coreferențial cu subiectul verbului-predicat: Înainte de a pleca spre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în cap, zicând:” (I. Creangă) În textele comentative, gerunziul maschează relații de coordonare și în afara trăsăturii semantice ‘simultaneitate’: „A plecat imediat în munți, revenind $și a revenit$$ după trei ani.” Această poziție sintactică a gerunziului poate fi întărită de conjuncții adversative, când relația sintactică mascată este de coordonare adversativă: „A încercat mai multe soluții, eșuând $... dar a eșuat$$ însă de fiecare dată.” SINTAXA PARTICIPIULUITC "SINTAXA PARTICIPIULUI" Dimensiunea adjectivală din planul semantic al participiului (nedevenit adjectiv, întrucât acțiunea exprimată de verbul în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gerunziul maschează relații de coordonare și în afara trăsăturii semantice ‘simultaneitate’: „A plecat imediat în munți, revenind $și a revenit$$ după trei ani.” Această poziție sintactică a gerunziului poate fi întărită de conjuncții adversative, când relația sintactică mascată este de coordonare adversativă: „A încercat mai multe soluții, eșuând $... dar a eșuat$$ însă de fiecare dată.” SINTAXA PARTICIPIULUITC "SINTAXA PARTICIPIULUI" Dimensiunea adjectivală din planul semantic al participiului (nedevenit adjectiv, întrucât acțiunea exprimată de verbul în care își are originea nu se transformă în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțului determină diferențierea conjuncțiilor de coordonare, în interdependență cu identitatea semantică a variantelor relațiilor de coordonare, în cinci subclase: • conjuncții coordonatoare copulative: și, precum și, nici, nu numai... ci (dar) și • conjuncții coordonatoare disjunctive: sau, ori, fie, fie că • conjuncții coordonatoare adversative: dar, iar, însă, numai că • conjuncții coordonatoare opozitive: ci, și (+nu) Nu a venit Tudor, ci Ion./ A venit Ion, și nu Tudor. • conjuncții coordonatoare concluzive: așadar, deci, prin urmare, va să zică b. Conjuncțiile subordonatoare asigură și marchează dezvoltarea unor relații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și realizarea funcțiilor sintactice prin doi sau mai mulți termeni dezvoltând între ei relații de coordonare disjunctivă sau opozitivă. Realizarea funcțiilor sintactice prin constituenți multipli reprezintă multiplicarea planului semantic al funcției, asigurată de instituirea unei relații de coordonare copulativă sau adversativă, prin care se dezvoltă sensul de ‘pluralitate’ în simultaneitate: Andra și Cristina au plecat la Cernăuți Când termenii reprezentând aceeași funcție sintactică dezvoltă între ei o relație de coordonare disjunctivă sau opozitivă (prin conjuncția ci), se multiplică, nu planul semantic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și planul semantic al relațiilor sintactice există un raport de interdependență; în consecință, clasele de conjuncții coordonatoare corespund, în mare, tipurilor de relații de coordonare: • copulative: și, nici, precum și, nu numai...ci (dar) și • disjunctive: sau, ori, fie, fie că • adversative: dar, iar, însă, numai că • opozitive: ci și (+nu) • concluzive: așadar, deci, prin urmare etc. Conjuncțiile subordonatoare marchează în primul rând dezvoltarea propozițională a unei funcții sintactice. Ele realizează și exprimă cu preponderență relații de dependență, dar intervin și în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doilea verb (din structura predicatului multiplu) nu este posibilă: * Cine (cel ce) știe și (cine/cel ce) tace este la fel de vinovat. Predicatul sintetic (verbal) multiplu este alcătuit din două sau mai multe verbe diferite, în relație de coordonare copulativă sau adversativă (cu excluderea conjuncției ci, care, de fapt, nu exprimă o relație de coordonare adversativă, ci opozitivă): Cine cade trântit prin ticăloșie dar/și se ridică singur de jos poate înainta cu capul sus. Dacă între verbe se instituie o relație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cine/cel ce) tace este la fel de vinovat. Predicatul sintetic (verbal) multiplu este alcătuit din două sau mai multe verbe diferite, în relație de coordonare copulativă sau adversativă (cu excluderea conjuncției ci, care, de fapt, nu exprimă o relație de coordonare adversativă, ci opozitivă): Cine cade trântit prin ticăloșie dar/și se ridică singur de jos poate înainta cu capul sus. Dacă între verbe se instituie o relație de coordonare disjunctivă sau opozitivă (prin conjuncția ci), acestea nu mai participă la structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
introduc, în planul semantic al predicației, dimensiuni aspectuale (continuitatea etc.) sau dimensiuni modale: El a fost, este și va fi în orice situație un om de cuvânt. Constituentul predicatului multiplu se organizează pe baza unei relații de coordonare copulativă sau adversativă între două verbe copulative; numele predicativ poate fi același sau poate fi diferit. Omul acesta a fost și a rămas cinstit. Cine a fost și a rămas om cinstit are bucuria de a putea privi lumea cu ochii deschiși. Omul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]