138 matches
-
căi polisinaptice termo-algezice cu rol de informare a centrilor superiori. Cercetări din anii 1960-2000 au Încercat să clarifice rolul jucat În procesarea fenomenelor nociceptive de către formația reticulată. Rezultatele au arătat că subnucleul dorsal reticular joacă un rol selectiv În procesarea aferențelor dureroase cutanate și viscerale. Timp de mulți ani, subnucleul reticular dorsal a fost considerat ca parte a nucleului caudalis trigeminal, deși neuronii acestei zone răspund exclusiv la activarea fibrelor C și A delta din orice zonă a suprafeței corporale (Villanueva
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
durerii. Căile spinale Încrucișate răspunzătoare de activitatea neuronilor „unității reticulare” au traseu ascendent (Bing, 1990) În partea laterală a quadrantului anterolateral, regiune știută ca fiind implicată În transmisia mesajelor dureroase, demonstrată clar dealtfel de efectele cordotomiei antero-laterale. Faptul că cele mai multe aferențe spinale ale subnucleului reticular dorsal Își au originea În partea ipsilaterală a măduvei cervicale superioare și un număr scăzut sosesc din segmentul caudal medular (Lima, 1990; Villanueva, 1991), este În discordanță cu reprezentarea dominantă controlaterală a câmpului receptiv total al
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
originea În partea ipsilaterală a măduvei cervicale superioare și un număr scăzut sosesc din segmentul caudal medular (Lima, 1990; Villanueva, 1991), este În discordanță cu reprezentarea dominantă controlaterală a câmpului receptiv total al corpului (Villanueva, 1988) ceea ce sugerează că unele aferențe spinale nu ajung direct la subnucleul dorso-lateral. O alternativă pentru o parte din fibrele ascendente care conduc informațiile poate fi În relație de conexiune cu nivelele cervicale care conțin atât majoritatea aferentelor spinoreticulare cât și neuronii cu câmp receptiv larg
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
om (Cook, 1984). Mai mulți neuronii spinali care proiectează la nucleul reticular dorsal primesc la rândul lor proiecții descendente din această arie (Almeida și colab., 2000). Astfel de proiecții reciproce arată că subnucleul dorso-lateral participă la bucla spino-reticulo-spinală declanșată de aferențe nociceptive. Controlul inhibitor difuz nociceptiv pare astfel mediat parțial prin această rețea (Bouhassira și colab., 1992). Subnucleul dorso-lateral trimite proiecții spre jumătatea laterală a talamusului ventromedial și mai departe spre stratul I al neocortexului dorso-lateral, neuronii căruia realizează contacte cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei În care se termină calea lemniscală. Etajul spinotalamic al medierii algoreceptoare are numeroase conexiuni cu substanța reticulată mezencefalică prin numeroase colaterale de unde influxurile nociceptive pot urca În rinencefal prin aferențe reticulare și să ajungă astfel În structuri ale sistemului limbic precum: hipocampul, amigdala (Circuitul Papez) jucând un important rol În aspectul afectiv-emoțional al durerii (Deligne, 1990). Sistematizarea fibrelor În NTS merită un plus de atenție pentru că, Începând chiar de la acest
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
poate astfel controla "deschiderea porții", iar fibrele mielinice groase ce sosesc la nivelul cornului dorsal, deși nu activează direct căile ascendente subțiri ale durerii, modulează totuși transmiterea prin releul sinaptic al cornului posterior. Neuronii intercalari inhibitori ai substanței gelatinoase primesc aferențe periferice prin fibrele mielinice groase (A α, A β) și subțiri (A δ și fibrele amielinice C), ca și de la ariile supramedulare nervoase (control central descendent) așa Încât răspunsul integrat final transmis prin celule „T" vor varia În funcție, de rata
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
informații nociceptive. Semnalele nociceptive sunt modulate la toate nivelele de transmisie, cea mai studiată fiind modularea la nivel spinal. Semnalele spinale pot fi inhibate și prin activarea unor căi inhibitorii bulbospinale și eliberare de serotonină, noradrenalină și, indirect, opioide endogene. Aferența nociceptivă înspre SNC nu este doar o recepție pasivă ci este subiectul modulării prin plasticitatea medulară și prin influența descendentă de la siturile supraspinale activate de o varietate de semnale din mediu, inclusiv semnalul nociceptiv însuși (acut sau persistent) și stimuli
Durere () [Corola-website/Science/313574_a_314903]
-
nociceptiv însuși (acut sau persistent) și stimuli emoționali. Rolul semnificativ al receptorilor NMDA și al producției de NO în sensibilizarea centrală, în hiperalgezie și în durerea cronică a fost demonstrat în numeroase modele de injurie periferică. S-a dovedit că aferențele nociceptive sunt subiectul unei modulări descendente atât facilitatorie cât și inhibitorie de la sit-uri supraspinale, bulbare. Modularea descendentă de la bulbul rostral ventro-medial pare să contribuie la hiperalgezia observată în țesuturile inflamate, la distanță de locul insultei (hiperalgezie secundară) și implică
Durere () [Corola-website/Science/313574_a_314903]
-
jucând, prezumtiv, un rol în generarea neuropatiei pancreatice și a durerii [22]. În generarea durerii intervine și reacția desmoplastică, o caracteristică morfologică a cancerului pancreatic [23-25]. De asemenea, contactul dintre celulele tumorale și terminațiile nervoase determină o supraactivare patologică a aferențelor senzitive în sistemul nervos periferic, care perpetuează senzația dureroasă [26]. În producerea răspunsului hiperalgic din partea sistemului nervos intervin o serie de factori produși de către celulele canceroase: factorul de creștere nervoasă menționat (NGF), prin modularea expresiei unei gene care favorizează legarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
mișcării, pusă în valoare prin economia gestului, ceea ce favorizează precizia și siguranța în execuție a actuluimotric. Combinarea permanentă a factorilor motori cu cei senzoriali conduce la apariția mișcărilor voluntare, la baza cărora se află trei sisteme: sistemul informațional, reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale care intervin în elaborarea deciziei și a schemei de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal, de legătură cu al treilea sistem, cel efector (Sbenghe, 1987). Ansamblul informațiilor elaborate de analizatori permit dezvoltarea coordonării, prin capacitatea de selecție și combinare
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dependența de senzații a celorlalte procese cognitive poate trece neobservată, în situații speciale de blocare, diminuare sau suprimare a canalelor senzoriale, mai ales a celor auditive și vizuale, calitatea proceselor cognitive este dependentă în mare măsură de calitatea și aportul aferențelor senzoriale. 4.1.1. Senzațiile Senzațiile sunt definite ca "procese psihice de semnalizare și reflectare, prin intermediul aferențelor unui singur analizator, a proprietăților simple și separate ale obiectelor și fenomenelor, în forma unor imagini directe, elementare" (Popescu-Neveanu, 1978). Orice persoană prezintă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
suprimare a canalelor senzoriale, mai ales a celor auditive și vizuale, calitatea proceselor cognitive este dependentă în mare măsură de calitatea și aportul aferențelor senzoriale. 4.1.1. Senzațiile Senzațiile sunt definite ca "procese psihice de semnalizare și reflectare, prin intermediul aferențelor unui singur analizator, a proprietăților simple și separate ale obiectelor și fenomenelor, în forma unor imagini directe, elementare" (Popescu-Neveanu, 1978). Orice persoană prezintă o sensibilitate exteroceptivă (pentru semnalele venite din afara organismului), o sensibilitate interoceptivă (semnalele venite de la organele interne) și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
permite ca un copil cu deficiențe de vedere să prezinte o acuitate auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, în funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz Aceasta este
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
feed-back al propriocepției și al centrilor subcorticali (Albu și colab., 2006, p. 22; Bernstein, 2007, p. 27). Există trei sisteme care au rol în producerea mișcărilor coordonate: (Sbenghe, citat de Albu și colab, 2006, p. 21) sistemul informațional reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei și a planului de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal; sistemul efector (mușchii). Informația vizuală este cea care determină “cucerirea” primelor elemente ale coordonării. Informația chinestezică întregește sfera de cuprindere ceea ce ar conduce la
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
acțiunea în funcție de condiții și declanșează acțiunea. După Sbenghe (1987, p. 289) o mișcare voluntară parcurge, de la concepere la execuție, următoarele etape: 1. Luarea deciziei de mișcare act cortical conștient determinat de solicitările mediului înconjurător. El ajunge la conștiința subiectului prin aferențele senzitivo-senzoriale. 2. Elaborarea actului motor în cortex pornește de la informațiile senzitivo-senzoriale. 3. Punerea în acțiune a sistemelor piramidale și extrapiramidale, sisteme ce au rol în transportul comenzii motorii către motoneuronii alfa și gama din măduva spinării și apoi către aparatul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de a amortiza contracțiile bruște precum și pentru a fuziona secusele elaborate din contracția tetanică. Tonicitatea Tonicitatea reprezintă stare de tensiune, de semicontracție caracteristică mușchilor. La întreținerea tonusului muscular participă, în mod direct sau indirect, un număr mare de structuri nervoase: aferențele senzoriale, exteroceptive și proprioceptive, formațiunea reticulată din sistemul nervos, căile nervoase de conexiune precum și cele de conducere. Troficitatea Troficitatea este capacitatea mușchiului de a crește în dimensiuni și forță. Hipertrofia musculară este însoțită, în general, și de creșterea eficienței contracției
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea simpatică nu este cauzată de scăderea presiunii arteriale, efectul cardioacelerator simpatic este mascat de bradicardia reflexă mediată vagal. Tahicardia inspiratorie se produce prin inhibarea ariei cardioinhibitorii de către aferențe de la nivel pulmonar și prin iradierea impulsurilor de la nivelul centrilor respiratori, cu activarea descărcărilor simpatice. Bradicardia atleților se bazează pe inhibiția vagală a nodului sinoatrial. Glicozidele digitalice cardiotonice cresc contractilitatea miocardului prin inhibarea pompei de sodiu. Sodiul nu se acumulează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cardiovascular. Aria vasodilatatoare A1, situată anterolateral inferior în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la variațiile normale între 85 și 115 mm Hg la diferențe sistolo-diastolice mai mult decât triple, între 50 și 160 mm Hg. Frecvența de descărcare a impulsurilor din baroreceptori este zero dacă presiunea este < 60 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la hipoglicemia acută. Localizarea portală a senzorului glicemic este ideală pentru monitorizarea absorbției glucozei din tractul gastrointestinal, în timp ce senzorul glicemic hipotalamic monitorizează aportul de glucoză la nivel cerebral. Transmiterea oricărui semnal de la nivelul senzorului glicemic portal la nivel central necesită aferențe nervoase intacte. Denervarea venei porte reduce răspunsul simpatoadrenal la hipoglicemia sistemică (34). Alte studii pe animale nu au găsit însă nici un efect al denervării hepatice (46), sau al blocării nervului vag (13), pe contrareglarea glicemică. Date recente, provenite dintr-un
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
nervului vag (13), pe contrareglarea glicemică. Date recente, provenite dintr-un studiu în care s-a utilizat capsaicină pentru a bloca transmiterea simpatică, sugerează că transmiterea semnalului către creier se face predominant pe calea nervilor simpatici și mai puțin pe aferențele vagale (27). Senzorul portal poate controla și aportul de hrană, independent de catecolamine. Hipotalamusul lateral conțin neuroni sensibili la glucoză, ce sunt stimulați indirect de hipoglicemie, prin semnale transmise de la nivelul nucleului tractului solitar. Nucleul tractului solitar primește informații, pe
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
27). Senzorul portal poate controla și aportul de hrană, independent de catecolamine. Hipotalamusul lateral conțin neuroni sensibili la glucoză, ce sunt stimulați indirect de hipoglicemie, prin semnale transmise de la nivelul nucleului tractului solitar. Nucleul tractului solitar primește informații, pe calea aferențelor vagale, de la nivel hepatic (72) și conține neuroni ce sunt stimulați de scăderea glucozei (70) și inhibați de creșterea glucozei în circulația portală (86). Pe această cale semnalul portal poate influența funcțiile hipotalamusului și cortexului cerebral în timpul hipoglicemiei și poate
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]