138 matches
-
nervului vag (13), pe contrareglarea glicemică. Date recente, provenite dintr-un studiu în care s-a utilizat capsaicină pentru a bloca transmiterea simpatică, sugerează că transmiterea semnalului către creier se face predominant pe calea nervilor simpatici și mai puțin pe aferențele vagale (27). Senzorul portal poate controla și aportul de hrană, independent de catecolamine. Hipotalamusul lateral conțin neuroni sensibili la glucoză, ce sunt stimulați indirect de hipoglicemie, prin semnale transmise de la nivelul nucleului tractului solitar. Nucleul tractului solitar primește informații, pe
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
27). Senzorul portal poate controla și aportul de hrană, independent de catecolamine. Hipotalamusul lateral conțin neuroni sensibili la glucoză, ce sunt stimulați indirect de hipoglicemie, prin semnale transmise de la nivelul nucleului tractului solitar. Nucleul tractului solitar primește informații, pe calea aferențelor vagale, de la nivel hepatic (72) și conține neuroni ce sunt stimulați de scăderea glucozei (70) și inhibați de creșterea glucozei în circulația portală (86). Pe această cale semnalul portal poate influența funcțiile hipotalamusului și cortexului cerebral în timpul hipoglicemiei și poate
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
care este localizat strict în reticulul sarcoplasmic neted și care eliberează glucoza furnizată de glucozo-6-fosfataza din reticul în citosol. Se discută și implicarea altor factori în reglarea captării hepatice de glucoză: - o posibilă reglare nervoasă vegetativă, sugerată de faptul că aferențele vagale din componența pediculului hepatic sunt sensibile la concentrația glucozei din vena portă; - un posibil gradient de glucoză porto-arterial (24, 26), sugerat de faptul că după administrarea glucozei în circulația venoasă sistemică preluarea hepatică de glucoză rămâne redusă, chiar dacă nivelele
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92237_a_92732]
-
baza unui nou model conceptual: neuromatrix-ul. Substratul său anatomic, propus de Melzack, este o rețea neuronală Întinsă, care realizează conexiuni Între talamus și cortex, precum și Între cortex și sistemul limbic. Această „matrice” este determinată genetic, fiind modelată, ulterior, de diferitele aferențe. „Arhitectura” acestei rețele ar fi una de tip divergent, În anumite zone, pentru a permite desfășurarea proceselor, În paralel, În diferitele arii ale neuromatrix ului și de tip convergent, În alte zone, pentru a permite interacțiuni ale răspunsurilor eferente. Sinteza
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
normală, când rezultă după stimuli intenși, care nu alterează receptorii sau căile, prin parcurgerea căilor ascendente fiziologice ale dureri; durerea patologică, rezultată În urma stimulării noxice repetate, puternice, care determină sensibilizarea, producând dureri amplificate. Prin urmare, relația dintre impulsurile senzoriale În aferențele nociceptive și efectul lor este alterată. După Marshall, durerea cronică poate fi considerată normală, atunci când este produsă la nivele bazale, prin stimulări noxice repetate, care nu modifică sensibilitatea sistemului nociceptiv. Încă de la Început, studiile anatomice și fiziologice, coroborate cu constatările
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
limbice a creierului. Indiferent de natura acestor dezechilibre, În final, un lucru s-a stabilit cu certitudine: creierul interpretează stimulii nociceptivi, indiferent de natura lor, ca fiind nedureroși. Durerea fiziologică (după Dubner 1998) sau așa-zis normală, rezultă din dezvoltarea aferențelor nociceptive normale , după stimuli intenși și care nu alterează receptorii sau căile. După Marshall Devor, În principiu, chiar și durerea cronică poate fi normală, atunci când este produsă la nivele bazale, prin stimulări noxice repetate, dar care nu modifică sensibilitatea sistemului
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la nivele bazale, prin stimulări noxice repetate, dar care nu modifică sensibilitatea sistemului nociceptiv. Acest fapt se Întâmplă rareori, iar stimularea puternică și susținută determină, de cele mai multe ori, sensibilizarea, și produce dureri amplificate sau patologice. Relația dintre impulsurile senzoriale În aferențele nociceptive și efectul lor, poate fi alterată și În altă direcție: În stări de criză, de urgență sau de deturnare a atenției În altă parte decât durerea, impulsurile noxice pot produce o durere mai slabă decât ar fi de așteptat
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Aminoacizi Aluminiu Magneziu Mangan Vitamine (complex B) 1.5 Căile de conducere extranevraxiale ale durerii Informația senzitivă dureroasă este condusă sub formă de "potențiale de acțiune" (influx nervos) pînă În zona coiticală de proiecție finală (zona somestezică, senzitivosenzorială) pe calea aferențelor extranevraxiale (nervilor senzitivi rahidieni și cranieni) și intranevraxiale (fascicole și tracturi nervoase medulare și ale trunchiului cerebral). Informația primară conține, se pare, În formă convertită, toate calitățile excitantului nociceptiv și mai mult chiar, le și păstrează nemodificate (intensitate, durată, frecvență
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cutanate. Fibrele SP se termină În lamina I și substanța gelatinoasă profundă, iar fibrele VIP finalizează În principal În lamina I. Un număr considerabil de alte neuropeptide au fost depistate În fibrele nemielinizate, ca de exemplu CGRP și neuropeptidul Y.Aferențele senzitive ajung la măduvă pe calea rădăcinii posterioare. Populația neuronilor din ganglionul rădăcinii dorsale sintetizează și eliberează două neuropeptide transmițătoare nociceptive: substanța P și CGRP (prima o potențează pe cea de a doua) cu acțiune excitatorie În cornul dorsal dar
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Straturile 4, 5, 6 : conțin corpurile celulare (vechiul nucleu propriu) al deutoneuronilor În conexiune cu neuronii intercalari ai straturilor 2 și 3. Aceste celule neuronale (sunt cunoscute și sub numele de celule de transmisie, celule "trigger"sau celule T) primesc aferențe senzitive groase și subțiri. Aceste straturi sunt locul de convergență grupând toți neuronii ai căror axoni formează fascicolul spinotalamic. Straturile 5, 6, În lumina cercetărilor electrofiziologice recente, joacă un rol esențial În integrarea și transmisia influxurilor dureroase. Straturile 4,5
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
căi polisinaptice termo-algezice cu rol de informare a centrilor superiori. Cercetări din anii 1960-2000 au Încercat să clarifice rolul jucat În procesarea fenomenelor nociceptive de către formația reticulată. Rezultatele au arătat că subnucleul dorsal reticular joacă un rol selectiv În procesarea aferențelor dureroase cutanate și viscerale. Timp de mulți ani, subnucleul reticular dorsal a fost considerat ca parte a nucleului caudalis trigeminal, deși neuronii acestei zone răspund exclusiv la activarea fibrelor C și A delta din orice zonă a suprafeței corporale (Villanueva
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
durerii. Căile spinale Încrucișate răspunzătoare de activitatea neuronilor „unității reticulare” au traseu ascendent (Bing, 1990) În partea laterală a quadrantului anterolateral, regiune știută ca fiind implicată În transmisia mesajelor dureroase, demonstrată clar dealtfel de efectele cordotomiei antero-laterale. Faptul că cele mai multe aferențe spinale ale subnucleului reticular dorsal Își au originea În partea ipsilaterală a măduvei cervicale superioare și un număr scăzut sosesc din segmentul caudal medular (Lima, 1990; Villanueva, 1991), este În discordanță cu reprezentarea dominantă controlaterală a câmpului receptiv total al
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
originea În partea ipsilaterală a măduvei cervicale superioare și un număr scăzut sosesc din segmentul caudal medular (Lima, 1990; Villanueva, 1991), este În discordanță cu reprezentarea dominantă controlaterală a câmpului receptiv total al corpului (Villanueva, 1988) ceea ce sugerează că unele aferențe spinale nu ajung direct la subnucleul dorso-lateral. O alternativă pentru o parte din fibrele ascendente care conduc informațiile poate fi În relație de conexiune cu nivelele cervicale care conțin atât majoritatea aferentelor spinoreticulare cât și neuronii cu câmp receptiv larg
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
om (Cook, 1984). Mai mulți neuronii spinali care proiectează la nucleul reticular dorsal primesc la rândul lor proiecții descendente din această arie (Almeida și colab., 2000). Astfel de proiecții reciproce arată că subnucleul dorso-lateral participă la bucla spino-reticulo-spinală declanșată de aferențe nociceptive. Controlul inhibitor difuz nociceptiv pare astfel mediat parțial prin această rețea (Bouhassira și colab., 1992). Subnucleul dorso-lateral trimite proiecții spre jumătatea laterală a talamusului ventromedial și mai departe spre stratul I al neocortexului dorso-lateral, neuronii căruia realizează contacte cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nucleul posterior al talamusului ai cărui neuroni sunt vecini cu cei În care se termină calea lemniscală. Etajul spinotalamic al medierii algoreceptoare are numeroase conexiuni cu substanța reticulată mezencefalică prin numeroase colaterale de unde influxurile nociceptive pot urca În rinencefal prin aferențe reticulare și să ajungă astfel În structuri ale sistemului limbic precum: hipocampul, amigdala (Circuitul Papez) jucând un important rol În aspectul afectiv-emoțional al durerii (Deligne, 1990). Sistematizarea fibrelor În NTS merită un plus de atenție pentru că, Începând chiar de la acest
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
poate astfel controla "deschiderea porții", iar fibrele mielinice groase ce sosesc la nivelul cornului dorsal, deși nu activează direct căile ascendente subțiri ale durerii, modulează totuși transmiterea prin releul sinaptic al cornului posterior. Neuronii intercalari inhibitori ai substanței gelatinoase primesc aferențe periferice prin fibrele mielinice groase (A α, A β) și subțiri (A δ și fibrele amielinice C), ca și de la ariile supramedulare nervoase (control central descendent) așa Încât răspunsul integrat final transmis prin celule „T" vor varia În funcție, de rata
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
vegetativă cu fibre parasimpatice și simpatice. Pneumogastricul asigură inervația parasimpatică prin două plexuri nervoase hepatice, unul anterior și altul posterior. Fibrele postganglionare ale ganglionului semilunar asigură inervația simpatică. Fibrele sensibilității dureroase au un traiect ascendent, pe calea nervilor splanchnici cu aferențe la rădăcinile posterioare ale metamerului T6 - T10. O proporție variabilă de fibre ascendente ale sensibilității se atașează nervului frenic drept, fapt anatomic atestat de iradierea scapulară și cervicală dreaptă prezentă în colicile biliare. O altă cale anastomotică ascendentă a fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
cardiovasculară. La nivelul centrului vasomotor se distinge o arie presoare și una depresoare. Aria presoare (cardioacceleratoare) este situată în porțiunea laterală și superioară a centrului vasomotor. Neuronii acestei arii prezintă o activitate tonică, descărcând impulsuri chiar în condițiile înlăturării tuturor aferențelor nervoase de la periferie. Impulsurile sunt transmise pe calea eferenței simpatice la nivelul vaselor de sânge, menținând o stare de tonus simpatic vasoconstrictor la acest nivel. Aria depresoare (cardioinhibitoare) este situată în porțiunea medială și inferioară a centrului vasomotor. Neuronii acestei
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
căreia îi inhibă activitatea. Ei sunt puternic influențați de impulsurile venite de la periferie prin intermediul nucleului tractului solitar. Activitatea acestor centrii este influențată de centri respiratori situați în vecinătate, dovadă fiind existența aritmiei respiratorii; în producerea acesteia intervin însă și modificările aferențelor venite de la periferie în urma modificărilor presiunilor cardio-toracice legate de mișcările respiratorii. Nucleul dorsal al vagului este localizat la nivel bulbopontin, lateral de centrul vasomotor. Reprezintă centrul de origine al eferenței parsimpatice cu efect vasodilatator, transmițând impulsuri la nivelul vaselor de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
nervului vag. Nucleul tractului solitar reprezintă teritoriul unde sunt primite informațiile venite de la nivelul baro- și chemoreceptorilor. Impulsurile de la acest nivel se transmit atât centrului vasomotor cât și nucleului dorsal al vagului, modulând raportul dintre tonusul simpatic și parasimpatic în funcție de aferențele venite de la periferie (fig. 5.60). Formațiunea reticulată ponto-mezencefalică poate exercita atât influențe stimulatoare cât și inhibitoare asupra centrului bulbo-pontin. Cerebelul, prin intermediul nucleului fastigial stimulează activitatea simpatică, inhibând-o pe cea parasimpatică, declanșând reflexe presoare asociate cu tahicardie cu rol
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ore de la data internării. ... Articolul 6 (1) La contractarea serviciilor medicale spitalicești casele de asigurări de sănătate vor avea în vedere 90% din fondurile aprobate cu această destinație la nivelul casei de asigurări de sănătate după ce s-a dedus suma aferență serviciilor medicale paraclinice ce se pot efectua în regim ambulatoriu de către unitățile sanitare cu paturi, inclusiv în centrele de sănătate multifuncționale fără personalitate juridică din structura acestora, și de către furnizorii de servicii medicale - investigații paraclinice în laboratoarele/punctele de lucru
NORME METODOLOGICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255418_a_256747]
-
ore de la data internării. ... Articolul 6 (1) La contractarea serviciilor medicale spitalicești casele de asigurări de sănătate vor avea în vedere 90% din fondurile aprobate cu această destinație la nivelul casei de asigurări de sănătate după ce s-a dedus suma aferență serviciilor medicale paraclinice ce se pot efectua în regim ambulatoriu de către unitățile sanitare cu paturi, inclusiv în centrele de sănătate multifuncționale fără personalitate juridică din structura acestora, și de către furnizorii de servicii medicale - investigații paraclinice în laboratoarele/punctele de lucru
NORME METODOLOGICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255422_a_256751]
-
ore de la data internării. ... Articolul 6 (1) La contractarea serviciilor medicale spitalicești casele de asigurări de sănătate vor avea în vedere 90% din fondurile aprobate cu această destinație la nivelul casei de asigurări de sănătate după ce s-a dedus suma aferență serviciilor medicale paraclinice ce se pot efectua în regim ambulatoriu de către unitățile sanitare cu paturi, inclusiv în centrele de sănătate multifuncționale fără personalitate juridică din structura acestora, și de către furnizorii de servicii medicale - investigații paraclinice în laboratoarele/punctele de lucru
NORME METODOLOGICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254772_a_256101]
-
ore de la data internării. ... Articolul 6 (1) La contractarea serviciilor medicale spitalicești casele de asigurări de sănătate vor avea în vedere 90% din fondurile aprobate cu această destinație la nivelul casei de asigurări de sănătate după ce s-a dedus suma aferență serviciilor medicale paraclinice ce se pot efectua în regim ambulatoriu de către unitățile sanitare cu paturi, inclusiv în centrele de sănătate multifuncționale fără personalitate juridică din structura acestora, și de către furnizorii de servicii medicale - investigații paraclinice în laboratoarele/punctele de lucru
NORME METODOLOGICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254774_a_256103]
-
ore de la data internării. ... Articolul 6 (1) La contractarea serviciilor medicale spitalicești casele de asigurări de sănătate vor avea în vedere 90% din fondurile aprobate cu această destinație la nivelul casei de asigurări de sănătate după ce s-a dedus suma aferență serviciilor medicale paraclinice ce se pot efectua în regim ambulatoriu de către unitățile sanitare cu paturi, inclusiv în centrele de sănătate multifuncționale fără personalitate juridică din structura acestora, și de către furnizorii de servicii medicale - investigații paraclinice în laboratoarele/punctele de lucru
NORME METODOLOGICE din 29 martie 2013 (*actualizate*) de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255424_a_256753]