460 matches
-
se poate elibera decât printr-un film. Ultimul dans al lui Charlot este o fabulă despre bătrânețe, secretele artei și nașterea unui personaj unic care va încânta milioane de spectatori - Vagabondul. Farmecul cărții vine din stilul scânteietor, din observații aproape aforistice. Câteva asemenea „scântei” culese la întâmplare: „bătrânețea este vârsta cea mai comică pe care o are omul”, „într-o seară a intrat cu niște ochi care făceau mai multă lumină decât două lămpi cu magneziu”, americanii vin fiecare de pe un
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
ani încoace. Avem a face cu o parabolă de structură poematică, prinzând în cifrul ei, cu o pregnanță tulburătoare, imaginea mitizată a stării de restriște, de atâtea ori încercată de omul pământului nostru în destinul istoric al țării. Spiritul meditației aforistice a autorului ține organic, cu o desăvârșită autenticitate de expresie, de acela al vechilor cărți populare de înțelepciune, are o gravitate esențială. În notații fulgurante, grupate într-un fel de versete, starea de restriște, cu jalea și pustiul pe care
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
într-un punct pus acum altfel. Din nou, finalul contează, el e summa textului: ,Mă simt viu printre lucruri considerate moarte,/ îmi trăiesc viața ca și cum moartea ar exista numai/ în imaginația unora iar aceștia vor muri cu siguranță.". Acest tipar aforistic, cu miez simbolic, nu e totuși caracteristic autorului. Specialitatea lui Liviu Georgescu o constituie poemul abundent, cu serii de imagini exotice, fără nici un moment de respiro sau baremi de liniște sapiențială. Plăcerea nebună a celui care se joacă și se
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
fanatismului, dogmatismului, în ambele situații conștiința eșuează în ceea ce are cel mai profund: capacitatea de a realiza un echilibru, sub fomă dialogală, între realitatea obiectivă și idealul subiectiv, iar acest echilibru născând spiritul critic. Vorbind parcă despre sine, Djilas spune aforistic: "Oamenii trăiesc între vis și realitate" (p. 112). Conștiința este cea care îl scoate din carapacea propriilor idealuri, mai ales că în slujba lor și-a angajat voința, chiar cu riscul vieții: "De vreme ce oamenii nu reacțio- nează în mod necesar
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pe site-uri specializate (felicitari.net, smsportal.go.ro, floridelux.ro etc.), frumos grupate pe categorii (Crăciun, Anul Nou, Florii, Paste, aniversări, Urări de sanatate /însănătoșire, De dragoste etc.). Stilistic, aparțin mai multor categorii: urări folclorice (versificate), glumețe și parodice, aforistice, poetice, sobru-oficiale. Aparținînd folclorului nou, sînt copiate și recopiate, expediate sub semnătură, dar puse la dispoziția tuturor. Unele sînt citate din poezii, traduceri și adaptări din alte limbi. Ce poate fi mai reconfortant (în ciuda scepticismului profesorilor de limbă și literatura
Mesaje poetice de sărbători by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10701_a_12026]
-
de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează, precum schițele unui nou tablou, din tuse nervoase și grăbite. Tehnică de lucru ne trimite în zona de întretăiere dintre poemul în proza, eseu, aforistica și tabletă, adică un gen hibrid, experimentat și anterior de autoare, în cartea „Fără nume”, tablete-șotron, Târgu Mureș, 2006. Toate la un loc și niciunul ca atare. E de fapt un melanj de improvizații, imagini, meditații, cusute în haină brodata
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Gheorghe Izbășescu își revizitează arhivele din copilărie, din păcate deja roase de ,șoarecii cu dinții de aur", recuperate totuși prin recurs la mitologia rurală din care își trage poetul ,limbajul alcalin", inițierea erotică, vitalitatea expresionistă a ficțiunii, învecinată uneori formulărilor aforistice: ,Pe învingători nimeni nu i-a întrebat/ cum și-au forțat propriile limite/ când vinul gros se mai confundă cu viața/ în gura ce se crede oracol./ Când din măruntaie ne vin vești despre/ șinele săltate-n văzduh ale orizontului
Poeme în limbaj alcalin by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11027_a_12352]
-
sale literare, a confirmat puterea de seducție a imaginarului în această privință. El, Mircea Eliade, prin întreaga lui operă - științifică, literară, culturală, didactică, prin generozitatea sa proverbială, în ciuda vicisitudinilor vieții personale - a desfoliat, în zeci și sute de înțelesuri, rostirea aforistică a lui Hafiz (cca. 1320-1390): „E scris pe a Paradisului poartă: „Vai celui care se lasă în seama sorții.” Oare n-ar trebui să vedem în miezul ideii persanului un fel de replică dată florentinului Dante (1265-1321) care-și deschidea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cea franceză. Un volum-cheie, așadar, în biografia lui Cioran și în devenirea operei sale. Căci transferul, după cum arată Constantin Zaharia în prefață, nu este numai de la o limbă la alta, ci și de la o modalitate - eseul - la alta - respectiv, fragmentul aforistic -, ca și de la un repertoriu tematic la altul. După Razne, frenezia, lirismul sau melancolia vor face loc descompunerii și amărăciunii, în toate declinările lor. Dar să revenim la ediție. Principiile care au structurat-o sunt cele pe care le-am
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
exil ultimele texte publicate de filosof în limba română, semnate cu pseudonimul Z.P., în 1948 și 1949. E cert că după aceste intervenții survine abandonul cărților românești nefinalizate și că tot „raznele” îi oferă filosofului o nouă modalitate, cea „aforistică”, în care fragmentul ia locul eseului. Nu e, prin urmare, exagerat să avansăm ipoteza că materia volumului Razne, neagră ca umoare și răvășită ca structură, este un ecou direct al stărilor de spirit ale scriitorului în anii ’45-’46. Stări
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
I), literatul (Scrisoarea II), patriotul (Scrisoarea III), îndrăgostitul (Scrisoarea IV și Scrisoarea V), geniul supraomenesc atras de o ființă omenească, pun în scenă absolutul moral și estetic, în ciuda degradării valorilor și moravurilor epocii. Ingeniozitatea contrastivă a metaforelor, dotate cu virtuți aforistice, perfecționează viziunea poetului, capabilă să imagineze plastic moartea timpului, a cosmosului și a logosului și, totodată, să picteze eterna dimineață a creației. Artistului dezamăgit de nulitatea contemporanilor săi, împresurat de detractori și adversari grotești (în plan politic, erotic, etic), nu
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
Duminică dimineața registrul alert, deseori ironic și conspirativ (naratorul apare în multe rânduri ca un complice al personajului său, în ciuda perspectivei majoritar neutre și obiective) din secțiunea anterioară este înlocuit cu un discurs mai subiectivizat, infuzat de reflecții psihologice, structuri aforistice și imagini alegorice. Punctul de inflexiune între cele două părți este confruntarea fizică dintre Arthur și Bill, soțul lui Winnie, care, ajutat de un prieten soldat și de informațiile furnizate de Jack, răzbună jignirea adusă de tânărul strungar. După o
„O viață spectaculoasă“ de două ori pe săptămână by Oana Purice () [Corola-journal/Journalistic/4081_a_5406]
-
Pillat precizează că acestea i-au fost furnizate de subsemnatul. Numai că atunci când Dinu Pillat ne-a vizitat și am prezentat textele, i-am precizat că am cules enunțurile respective din diferite texte în proză, unele matematice, pentru valoarea lor aforistică. Titlul Aforisme sub care au fost ele publicate era deci abuziv. Erată la articolul "Ion Barbu într-un document revelator" (România literară, nr. 20, p. 11): în textul tipărit al scrisorii reproduse în manuscris au fost omise, din vina noastră
Ultimul Mihai Botez by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17023_a_18348]
-
Iubire tu” „Puterea destinului”, „Mister”, și în cel care se află chiar acum la tipat „Undeva, cândva, cineva...”. Așa stau lucrurile și cu romanul „Prin gaura cheii”, care cucerește în chip deosebit prin frumusețea și profunzimea gândirii și a stilului aforistic. Frumos scris, romanul are structura stilistică a unui scenariu de film. Simona Tănăsescu scrie cu sufletul, scrie ceea ce simte. Adică scrie românește, scrie așa cum vorbește. Spun asta pentru că este ceea ce am simțit citind acest roman. Îl recomand, citiți-l și
LANSARE CARTE, LIBRARIA MIHAI EMINESCU, BUCURESTI, 03 IULIE 2015 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384514_a_385843]
-
era drumul către El” (Prolog). Psalmii ce alcătuiesc întâia diviziune a cărții sunt doar tangenți cu cei davidieni, în sensul „citatelor” sugestive, montate în poeziile lui Dorcescu precum pietrele nestemate în filigranul delicat al inelelor. Discursul liric este abrupt, greu aforistic și sentențios-canonic, rânduindu-se după toate rigorile retoricii de cult ortodox. Vorbirea grea are frecvente solemnități shakespeariene și curge tumultuos, ca o cascadă. Binele și Răul sunt perfect disociate și cumpănite în cântarele lui Dumnezeu, unde vanitățile omenești n-au
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea aforistică a observației cu care se încheie mai toate poemele:Pe podium timpul,triumfător și râzând/ Pe culoarul cu vise Eu,o umbră de rând.(Concurență neloială),sau Ea arde-n foc/Din lumea ei,cu iz de busuioc.( Mama). Se
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
prin parafrazarea subconștientului public, prin umor”, Gabriel Zaharia ne prezintă o proză scurtă în care există “o anumită ingenuitate și simplicitate de bun augur”, iar în final Marian Zaharia “ne pune pe tapet o serie întreagă de construcții și definiții aforistice, majoritatea impregnate cu un umor de bună calitate”. Referință Bibliografică: Lirica primăverii, Antologie colectivă de creație literară / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 905, Anul III, 23 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tatiana Scurtu Munteanu
LIRICA PRIMĂVERII, ANTOLOGIE COLECTIVĂ DE CREAŢIE LITERARĂ de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363881_a_365210]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DESPRE IUBIRE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului * Iubirea e o taină, în duet. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Dragostea este paradisul fiecărui îndrăgostit! Și infernul. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Dragostea impune. Îndrăgostiții dispun. Costel Zăgan, Inventeme * Iarbă: curcubeul îndrăgostiților. definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice * Să iubești cu
DESPRE IUBIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363950_a_365279]
-
Manuscris > Scriitori > DESPRE IUBIRE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului * Iubirea e o taină, în duet. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Dragostea este paradisul fiecărui îndrăgostit! Și infernul. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Dragostea impune. Îndrăgostiții dispun. Costel Zăgan, Inventeme * Iarbă: curcubeul îndrăgostiților. definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice * Să iubești cu bucuria iertării: admirând! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Drogul primăverii S-au îndrăgostit
DESPRE IUBIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363950_a_365279]
-
Articolele Autorului * Iubirea e o taină, în duet. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Dragostea este paradisul fiecărui îndrăgostit! Și infernul. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Dragostea impune. Îndrăgostiții dispun. Costel Zăgan, Inventeme * Iarbă: curcubeul îndrăgostiților. definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice * Să iubești cu bucuria iertării: admirând! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Drogul primăverii S-au îndrăgostit și merii monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele * Dragostea rănește... hipocratic! aforism de Costel Zăgan din
DESPRE IUBIRE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363950_a_365279]
-
2016 Toate Articolele Autorului Volumul ,, Cântecul pădurii”- autor Cristina Mariana Bălășoiu Prefață(1) Floarea poemului sau efectul morganatic Poezia Cristinei Bălășoiu are o evoluție paradoxală, de la lirismul nostalgic cu inflexiuni populare, comparabil cu pictura naivă, la o poezie concentrată, uneori aforistică în vers alb, eliberat de canoanele rimei, care, să fim serioși nu i se potrivea și tânăra debutantă făcea eforturi chinuitoare pentru a construi o ”cămașă poetică” neîncăpătoare. Admirăm necondiționat curajul de a schimba formula și abordarea, întru-un pariu
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
din 07 septembrie 2016. Volumul ,, Cântecul pădurii”- autor Cristina Mariana Bălășoiu Prefață(1) Floarea poemului sau efectul morganatic Poezia Cristinei Bălășoiu are o evoluție paradoxală, de la lirismul nostalgic cu inflexiuni populare, comparabil cu pictura naivă, la o poezie concentrată, uneori aforistică în vers alb, eliberat de canoanele rimei, care, să fim serioși nu i se potrivea și tânăra debutantă făcea eforturi chinuitoare pentru a construi o ”cămașă poetică” neîncăpătoare. Admirăm necondiționat curajul de a schimba formula și abordarea, întru-un pariu
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
culoare, savoare și ... Citește mai mult Volumul ,, Cântecul pădurii”- autor Cristina Mariana BălășoiuPrefață(1)Floarea poemului sau efectul morganaticPoezia Cristinei Bălășoiu are o evoluție paradoxală, de la lirismul nostalgic cu inflexiuni populare, comparabil cu pictura naivă, la o poezie concentrată, uneori aforistică în vers alb, eliberat de canoanele rimei, care, să fim serioși nu i se potrivea și tânăra debutantă făcea eforturi chinuitoare pentru a construi o ”cămașă poetică” neîncăpătoare. Admirăm necondiționat curajul de a schimba formula și abordarea, întru-un pariu
CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU [Corola-blog/BlogPost/362809_a_364138]
-
lacul“ semnificat-semnificanților, „Bucuria cuantică” (Ecko Print, ISBN 978-606-8332-33-8) *, volum prin care - atât în dedicație (către Receptor) cât și în mottoul de pe pagina a cincea - își declară ieșirea-i din trena esteticii expresionismului și intrarea/„toboganizarea“ în/pe cea a paradoxismului aforistic/filosofard (ceea ce-i cam riscant, fiindcă „aforismita cronică“ duce dintotdeauna la înăbușirea lirismului, ca în „majoritatea cazurilor non-majore“): «Dedic această carte:/ fascinației, stranietății, tulburătorului Neînțeles, imposibil/ de-nțeles și explicat cu logica și limbajul unei realități guvernată/ de legi deterministe
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
bine“), dar nu dintre „cântice țigănești“, ci dintr-un «vraf de cuante / prin diaspora ființării» (p. 58: «viu mi-e bine / mort mi-e greu» și, prin comutativitate, «mort mi-e bine / viu mi-e greu»), oximoronizarea lumii de la „generalul“ aforistic, la un primar paremiologic-valahic paradoxism, sau la o „solie“ de sugestie cogaionică / zalmoxiană, chiar „intergalactică“ («să raportezi dezavantajul / la avantajul neștiut / nu-i totuși vorbărie goală» - și puțin poate fi mult, p. 63; cu focalizări de ars poetica: «...s-ar
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]