159 matches
-
Erosul vampiric. Domnișoara Christina de Mircea Eliade / 170 2.5. Postfigurări. Orbitor de Mircea Cărtărescu / 182 Concluzie / 189 Bibliografie / 195 Résumé / 209 Zusammenfassung / 213 Cuvânt înainte În mitologia greacă, Deimos ("groază, spaimă, teroare") a fost fiul lui Ares și al Afroditei, fiind cunoscut pe linie paternă ca personificare a fricii de moarte pe câmpurile de bătălie, unde obișnuia să-și însoțească tatăl, și, pe cea maternă, ca latură întunecată a iubirii, legată de toate spaimele pe care ea le exercită, de la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
evocare a infernului desfrânat, a nimfelor și faunilor înconjurând pe zeița Venus, Baccanala lovitura de trăznet de la începutul operei. Orchestra, vedeta oricărui spectacol wagnerian (dirijor Koscŕr Balazs). În amalgamul a două tradiții, constrânse să funcționeze împreună, una mitologie (Venus este Afrodita!), cealaltă istorie literară, două femei se înfruntă: zeița păgână și Elisabeth. în fapt, ele reprezintă un conflict pe care stă tot teatrul wagnerian: "lupta trupului cu sufletul, a iadului cu cerurile". Păcatul voluptății răvășitoare pentru omul iubit este răscumpărat de
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
Și-o dă la marțafoi" (Scrisoare ameliorată, 1977). Urmează apoi infernul obscenității dezlănțuite. În mare parte producția lui Emil Brumaru se transformă într-o Priapee, într-o emisie de texte scabroase, puse - cum altminteri? - sub emblema acelui fiu neizbutit al Afroditei care l-a repudiat din pricina enormului său organ genital. Umbra unui asemenea fabulos mădular se preumblă nestingherită peste paginile contemporanului nostru precum o exasperată reflectare a unei prezumate inadecvări psihosomatice. Estetismul "pozitiv" se răstoarnă ca o clepsidră pentru a măsura
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
Parmenide zicând că, așa e cum susține și Fedru, Haosul a dat naștere celor doi, Pământului și lui Eros, iubirea fiind agentul principal al Armoniei. Că dintre toți zeii, Eros ar fi fost creat cel dintâi. Și că avem două Afrodite: una pământească și alta cerească.
Eros ori Ura (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10906_a_12231]
-
până ce mai crește prețul aurului. "O resursă cum este aurul, care este cotată la bursă, nu poate fi vândut așa ușor. Ar trebui să îl ținem și să îl vindem în momentul în care mai crește prețul aurului", a spus Afrodita Iorgulescu. Citește și:
Impactul proiectului Roşia Montană în economia României va fi de 20 de miliarde de euro () [Corola-journal/Journalistic/52611_a_53936]
-
forță. Care spusese că Fedru vorbise frumos despre Eros, într-adevăr, însă greșise propunând apologia unui singur Eros, când de fapt erau doi. Și demonstrase pe loc că Eros, nenefiind posibil fără Afrodita, care l-a născut, și fiind două Afrodite pe lume, Afrodita pământească, și Afrodita cerească, de aici se deduce în mod necesar că și Eros ar fi de două feluri: unul pământean iar celălalt ceresc, ca și maică-sa, nu?... Dar să-l lăsăm pe tălmăcitor să ne
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
că Fedru vorbise frumos despre Eros, într-adevăr, însă greșise propunând apologia unui singur Eros, când de fapt erau doi. Și demonstrase pe loc că Eros, nenefiind posibil fără Afrodita, care l-a născut, și fiind două Afrodite pe lume, Afrodita pământească, și Afrodita cerească, de aici se deduce în mod necesar că și Eros ar fi de două feluri: unul pământean iar celălalt ceresc, ca și maică-sa, nu?... Dar să-l lăsăm pe tălmăcitor să ne transmită el vorbă
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
frumos despre Eros, într-adevăr, însă greșise propunând apologia unui singur Eros, când de fapt erau doi. Și demonstrase pe loc că Eros, nenefiind posibil fără Afrodita, care l-a născut, și fiind două Afrodite pe lume, Afrodita pământească, și Afrodita cerească, de aici se deduce în mod necesar că și Eros ar fi de două feluri: unul pământean iar celălalt ceresc, ca și maică-sa, nu?... Dar să-l lăsăm pe tălmăcitor să ne transmită el vorbă cu vorbă ce
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
lăsăm pe tălmăcitor să ne transmită el vorbă cu vorbă ce își mai amintea Aristodem că susținuse Pausanias, reluând argumentația acestuia, strălucită... în original: Știm cu toții că nu există Eros fără Afodita - începuse el. Așadar, dacă ar fi o singură Afrodită, ar fi și un singur Eros. Devreme ce însă sunt două, urmează neapărat că sunt și două feluri de Eros. Care sunt cele două Afrodite?, se întreabă retoric Pausanias. ? E una fără mamă, fiica lui Uranus, pe care o numim
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
cu toții că nu există Eros fără Afodita - începuse el. Așadar, dacă ar fi o singură Afrodită, ar fi și un singur Eros. Devreme ce însă sunt două, urmează neapărat că sunt și două feluri de Eros. Care sunt cele două Afrodite?, se întreabă retoric Pausanias. ? E una fără mamă, fiica lui Uranus, pe care o numim și Afrodita cerească; apoi una mai nouă, fiica lui Zeus și a nimfei Diona, pe care o numim Afrodita cea obștească. Rezultă deci ? trăgea concluzia
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
fi și un singur Eros. Devreme ce însă sunt două, urmează neapărat că sunt și două feluri de Eros. Care sunt cele două Afrodite?, se întreabă retoric Pausanias. ? E una fără mamă, fiica lui Uranus, pe care o numim și Afrodita cerească; apoi una mai nouă, fiica lui Zeus și a nimfei Diona, pe care o numim Afrodita cea obștească. Rezultă deci ? trăgea concluzia Pausanias ? că pe acel Eros, care e colaboratorul Afroditei obștești, trebuie să-l numim obștesc, iar pe
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
de Eros. Care sunt cele două Afrodite?, se întreabă retoric Pausanias. ? E una fără mamă, fiica lui Uranus, pe care o numim și Afrodita cerească; apoi una mai nouă, fiica lui Zeus și a nimfei Diona, pe care o numim Afrodita cea obștească. Rezultă deci ? trăgea concluzia Pausanias ? că pe acel Eros, care e colaboratorul Afroditei obștești, trebuie să-l numim obștesc, iar pe cel al Afroditei cerești, ceresc. Pe toți zeii noi trebuie să-i lăudăm, dar trebuie să căutăm
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
fiica lui Uranus, pe care o numim și Afrodita cerească; apoi una mai nouă, fiica lui Zeus și a nimfei Diona, pe care o numim Afrodita cea obștească. Rezultă deci ? trăgea concluzia Pausanias ? că pe acel Eros, care e colaboratorul Afroditei obștești, trebuie să-l numim obștesc, iar pe cel al Afroditei cerești, ceresc. Pe toți zeii noi trebuie să-i lăudăm, dar trebuie să căutăm, în orice caz, să lămurim care e partea ce revine fiecăruia din aceste două feluri
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
una mai nouă, fiica lui Zeus și a nimfei Diona, pe care o numim Afrodita cea obștească. Rezultă deci ? trăgea concluzia Pausanias ? că pe acel Eros, care e colaboratorul Afroditei obștești, trebuie să-l numim obștesc, iar pe cel al Afroditei cerești, ceresc. Pe toți zeii noi trebuie să-i lăudăm, dar trebuie să căutăm, în orice caz, să lămurim care e partea ce revine fiecăruia din aceste două feluri de Eros (...) Așadar ? conchide el ? iubirea insuflată de acel Eros care
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
Pe toți zeii noi trebuie să-i lăudăm, dar trebuie să căutăm, în orice caz, să lămurim care e partea ce revine fiecăruia din aceste două feluri de Eros (...) Așadar ? conchide el ? iubirea insuflată de acel Eros care e fiul Afroditei celei obștești, este și ea obștească, (vulgară, precizează în text Bezdechi)... De ea sunt călăuziți oamenii de rând. De altfel, sentimentul acesta e explicabil, căci e insuflat de o zeiță cu mult mai tânără decât celelalte, și care a avut
Eros ori Ura (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10886_a_12211]
-
părăsită treptat de locuitorii săi. Ruinele cetății au fost cercetate pentru prima dată în 1914 de către arheologul Vasile Pârvan. Acropola histriană acoperită astăzi de resturile cetății târzii reprezenta de fapt o zonă sacră, dovadă fiind templele lui Zeus și ale Afroditei descoperite aici. În perioada clasică se instaurează un regim democratic, comerțul se intensifică și se bate monedă proprie. După o scurtă perioadă de stăpânire a regelui Burebista, urmează includerea definitivă a Histriei în granițele Imperiului Roman. Săpăturile arheologice au scos
Agenda2006-20-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284968_a_286297]
-
tablourile clasice: "Miracolul mă-nfrînge și mă izbeste-n fibre,/ Cel zburător e poate încremenit în rai/ Și-mi face semne albe. Parcă mă-nstrăinai./ Mediterana-ti musca tăcerile, felibre!/ Zice un glas apropiind polipii,/ Meduzele, urzici căzînd polog/ Pe sînii Afroditei. Urlă știrbii/ Nebuni pe lînga rozele din orb./ Alteța m-a facut mama din flori/ Și mă înfățișez tot sfiiciune/ Cu lira-n brațul care fierbe./ Pîndesc lumină pentru a scoate cornul de licorn./ Mirajul bestialității mă părăsește, somn,/ Și-
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește drum de lapte, Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește drum de lapte, Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de iarbă. Un ocean iubea o balenă albastră / mai tare de cât e voie să iubești. / Lavei sale temătoare, / vulcanul își povestea copilăria. / O mlaștină avea nenumărate inimi. / Pur și simplu, din margine de trotuar, / un castan foarte verde, / văzâd afroditele ce trec pe lângă el, / nu accepta moartea în vreun chip. // Mai sensibili ca elicopterul prezidențial. Parodia „Cotiga“ de Ion Pachia-Tatomirescu, la „Quadriga“, de Nichita Stănescu, poemă publicată în volumul „Dreptul la timp“ (1965), are ca motto primele două și ultimele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe la spate Și trag, în serii, rime-mperecheate De sperii și borfașii-n închisoare. Născut soldat, sfidez până și drăcii Cât am pe țeavă ritmurile sfinte; Eu am consemn să nu dorm în cuvinte Și să împușc cu stele vârcolacii! NAȘTEREA AFRODITEI Trec ciobani pe-oglinda Lunii, Lupii-nchid poartă pășunii, Bacii mulg uger de noapte Și-n cer crește drum de lapte, Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mine, și până la urmă au adus-o, de nu știu unde, pe Imola. Când am văzut-o prima oară, am înmărmurit... zâmbet nemilos însoțit de puf mitologic pe antebrațe și pâlpâit virginal din pleoape umbrite cu albastru. Nu doar că arăta ca Afrodita coborâtă impertinent pe pământ și avea haine ca în revistele de design avangardist, dar mai și vorbea impecabil toate limbile, în special engleza. Mai întâi chiar am crezut că era americancă, iar nu „unguroaică arogantă“, ceea ce e oricum doar un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Laertios, Despre viețile și doctrinele filozofilor, VI, 69). Ca nu cumva să credem că este vorba de unele gesturi simbolice, comentatorii ne spun că, de fapt, „cele cuvenite Demetrei“ privesc faptul de a mânca și a bea, iar „cele cuvenite Afroditei“, conduita sexuală. Dacă acestea nu-s absurde prin ele însele, atunci, spune Diogene, nu sunt absurde nici în piață. Nu știm ce au resimțit inițial cei care l-au întâlnit în piață pe Diogene. Probabil au fost șocați de ceea ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
care să aibă dinți și care să nu se pișe pe ea. Nu-mi pasă dacă e frumoasă foc au ba; eu sînt pe jumătate orb, iar la vîrsta mea, orice muiere care are de ce să te agăți e-o Afrodită. Am fost limpede? — Ca o carte deschisă. Dar nu văd cum o să vă găsesc eu o femeie... — CÎnd eram de vîrsta dumitale, În sectorul servicii exista ceva ce se numea doamne cu virtutea ușoară. Știu eu că lumea se schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
așteaptă jos, dacă ești bun. L-am condus pe bătrînel Într-o celulă lugubră pe care Fermín și Rociíto o Împodobiseră de sărbătoare, cu cîteva lumînări și cu cîțiva stropi de parfum. CÎnd dădu cu ochii de abundenta frumusețe a Afroditei noastre jerezane, chipul bătrînelului se lumină de paradisuri visate. — Domnul să vă binecuvînteze. — Iar dumneata să te vezi cu el, zise Fermín, făcîndu-i semn sirenei din strada Escudillers să Înceapă a-și desfășura iscusința. Am văzut-o luîndu-l pe bătrînel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]