281 matches
-
Tratatului de la Lisabona. România nu este așadar singură, are alături de ea Comisia Europeană și Constituția Uniunii, dar Ponta face non combat, demite prefectul de Harghita și oferă UDMR și PCM libertate totală de mișcare în zonă, asta numai pentru niște afurisite de voturi", scrie Moise Guran. Autonomie tip Crimeea Realizatorul de televiziune subliniază că românii și ungurii nu sunt dușmani, că trebuie "să fim de acord cu ei că în România sunt ACASĂ", că Ținutul Secuiesc ar trebui recunoscut și promovat
Moise Guran atrage atenția asupra riscului ca Victor Ponta să mizeze pe voturile UDMR by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21622_a_22947]
-
relicve care te deprimă prin netemeinicia argumentelor. Și dacă așa arată spectacolul trecutului, ce-i mai rămîne omenirii drept reper sigur sub unghi metafizic? Răspunsul lui Sagan e în filiație kantiană, ceea ce arată că oricît ar vrea să fugă de afurisita de meditație conceptuală, pînă la urmă tot la ea se întoarce. Sagan spune: cînd privim într-o noapte senină cerul plin de stele nu se poate să nu simțim o uimire pe care, cu oarecare bunăvoință, o putem trece în
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
evoc scenă cu oarecare repulsie. Ma gandeam că nu era normal. Zicea că prietenele ei nu vorbeau niciodată despre asta, chiar dacă o practicau, si, dacă n-o făceau, asta se întîmplă pentru că erau multe de blamat în chestiunea respectivă. Ignoranța afurisita! Atunci nu mă ajută s-o pătrund și nu mă ajută nici acum să-l ridic pe mortul asta umilit. Se bucură de starea mea actuala; abandonul amantelor, ținută mea demnă de dispreț care depășește suportabilul. Surîde pe ascuns cînd
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
năpraznice speculații încolțeau în inimile celorlalte femei cu privire la motivele pentru care fusese arătată o atât de evidentă bunăvoință. Odată încheiat spălatul spatelui, făptura tânără și ravisantă era lăsată să plece și mamele fiicelor ignorante se strecurau, una câte una, pe lângă afurisita bătrână autocrată și-i șopteau cele mai incriminatoare lucruri despre caracterul celei care, în culmea fericirii, tocmai se retrăsese”. Arta de a trăi în Istanbul (într-o vreme când „numai să treci podul Galata, în urma pașilor mari ai cailor gălbui
Viața în vechiul Istanbul by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2779_a_4104]
-
înțelegeri de culise. O visătoare dornică de singurătate, urînd boema și detestînd abjecțiile, al cărei vis a fost să scrie cărți și a cărei stupoare a fost să se vadă prinsă în mișcări sociale pe care nu le prevăzuse. O afurisită încăpățînată căreia nimeni nu i-a putut înfrînge hotărîrile, o luptătoare căreia i s-a dus buhul că nu suportă tîrguielile, dar și o apucată de o frumusețe izbitoare în tinerețe, pînă acolo că bărbații întorceau capul după ea într-
Puterea indirectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2812_a_4137]
-
răul, dacă se petrece, e adus de dușmani. Suportă povara serviciului împotriva conștiinței, vrea să renunțe, dar domnitorul nu-i dă încuviințarea. Ca într-o potriveală nefastă, logofătul e însuflețit numai de planuri luminoase, dar istoria cea mașteră, întruchipată în afurisită de șiretenie indigenă, îi strică socotelile. În jur capetele cad, miniștii sînt izgoniți, oamenii mor, dar Suțu fluctuat nec mergitur. Se clatină dar nu se scufundă, miel onest rătăcit într-o haită de lupi. Să citim o mostră de autoportret
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
odihna, siesta și lîncezeala e un candidat sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O condiție esențială a plictiselii este ca facultățile celui în cauză să nu fie pe deplin ocupate. Fuga de niște dușmani care încearcă să-ți ia viața este, după cum îmi închipui, un lucru neplăcut, dar cu siguranță nu
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
până pici sub masă, asta-i sinucidere colectivă. Mie, de exemplu, după cel târziu a treia sau a patra cafea îmi crește enorm tensiunea, zice mama și din cauza asta trebuie să înghit mereu hapurile astea, între două cafele. Și nici afurisitele astea de hapuri nu-mi priesc! Și apoi plăcinta, pe care mereu o aduc femeile la biserică: păi aici se pune zaharină cu carul în plăcintă și zaharina n-are niciun haz! Se revoltă mama. Ea preferă plăcinta făcută de
Despre mama by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2660_a_3985]
-
din care se ridica gros fumul lor împletit, concurând cețurile londoneze, pâcla învăluind meterezele Elsinor-ului. Doctorul Millotianu a murit nonagenar - de bătrânețe. O ereditate necruțătoare a apăsat, așadar, asupră-mi, ținând locul ursitoarelor. Cel puțin a uneia dintre ele. Cea afurisită. Dacă posed dovada materială a momentului când am pus țigara în gură, nu mai știu când i-a succedat cea de a doua. Presupun că în timpul bombardamentelor americane din primăvara-vara anului 1944. în pitorescul sat din apropierea Bucureștilor în care ne
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
genuri literare, interzice folosirea noțiunii de scriitor în afara domeniului beletristic și conchide că tot ce rămîne pe dinafara ficțiunii literare "nu are valoare literară". Concluzia? Pleșu, Manolescu, Liiceanu sau Patapeivici, deși scriu bine, nu sînt scriitori. Substratul stă în aceeași afurisită de invidie culturală din cauza căreia, din cealaltă tabără, cea a filozofilor, despre Liiceanu sau Pleșu se spune că nu sînt filozofi pentru că sînt scriitori. Cu alte cuvinte, scriu prea frumos ca să mai fie și gînditori. Pentru Florin Iaru, e de-a-ndoaselea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
oamenii au s-o atace aducându-i vestea!" Știm care-a fost reacția ei, o reacție tipică pentru această femeie care a știut ca nimeni alta să pună un baraj de gheață fierbinte între ea și realitate: "Am primit toate afurisitele de premii europene... Mi-a plăcut să le câștig pe toate, și pe fiecare. Iar acum... o adevărată chintă regală!" După ce s-a gândit puțin, a adăugat: Aud de vreo treizeci de ani că o să iau Nobelul, așa că nu văd
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
distructiv în cuvintele redactorului-șef Carmen Mușat pentru ca verdictele sale să poată fi luate în serios. Cînd ajungem să vorbim de "confuzie a valorilor, de impostură și incompetență", atunci miza luptei e de căutat în altă parte, de pildă, în afurisitele noastre de orgolii omenești, iar nu în soarta literaturii române. Un ton mult mai moderat adoptă, pe aceeași temă, numărul din 15 martie-15 aprilie al revistei Cuvîntul, unde cealaltă doamnă redactor-șef din peisajul revistelor noastre culturale, Laura Albulescu, invită
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
reprezentate în niciuna dintre emisiunile analizate: vezi administrație publică, armată, poliție sau sindicate.” Cât despre conținutul celor discutate cu / în prezența femeilor, vă lăsăm să le descoperiți singuri. Dacă nu cumva ați făcut-o deja, poate chiar pe propria piele. Afurisita de elită La Piatra-Neamț, burg moldovenesc ascuns între culmi împădurite, ființează revista ANTITEZE (director: Cristian Livescu, redactor-șef: Raluca Naclad). Pe anul 2011 au apărut două numere și sperăm să nu fie singurele, chiar dacă din caseta tehnică a publicației nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
traduce o anagramare a numelui Ramona) debutează cu ciclul Anatomia vinului verde, în care langoarea sentimentală specifică unei poezii (ușor) desuete și simboliste încearcă să se armonizeze cu retorica prozaicului biografist: "Adevărat, nimic nu se dobândește pe gratis,/ dar și afurisita de crâșmă din piața orașului/ tocmai când cu prietenii mă simțeam mai bine/ începea și ea să plutească.../ Și asta pentru că împrejurul nostru se tot foiesc/ profeții mincinoși și din spuma portocalie/ a memoriei ceea ce ni s-a furișat prin
Un pretins optzecist by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16841_a_18166]
-
odihna, siesta și lîncezeala e un candidat sigur la nefericire. Potrivit britanicului există două feluri de plictis: unul rodnic și altul abrutizant. Primul cere absența excitanților, celălalt presupune lipsa activităților vitale. Dar în toate cazurile avem de-a face cu afurisita de comoditate. „O condiție esențială a plictiselii este ca facultățile celui în cauză să nu fie pe deplin ocupate. Fuga de niște dușmani care încearcă să-ți ia viața este, după cum îmi închipui, un lucru neplăcut, dar cu siguranță nu
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
chipul ei luă aerul unui om care se trezește din somn într-un loc străin și nu se poate orienta. Asasinate, prădăciuni, fascism, ce vorbea el! Îi părea acum rău că-l luase, sau, și mai exact, că el, cu afurisita lui boală de-a iscodi, o făcea pe ea să-i destăinuie lucruri pe care n-ar fi dorit să le spună. O apucă o lehamite neagră, o silă de toate, atât de răvășitoare, că nici nu-și putea striga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dihania-n curbă și te-a zvârlit într-un pom. M-am trezit de spaimă și auzeam locomotiva glăsuind în graiul ei de fier, trecând prin mine cu tine-n botul mașinii. Visul ăsta l-am avut, cu cele trei afurisite de muieri care m-au luat la bătaie și m-a dovedit și m-a pus jos cea îmbrăcată-n negru, și din asta am plecat a doua zi cu Cerboaica pe câmp, neagră de supărare. Ea nu m-a-ntrebat nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și eu să vă propun, domnilor. Să sistăm cercetările noastre în spațiul îndepărtat... - Nu se poate! Trebuie să fie o șmecherie aici! protestă Barna pe un ton glumeț. Voi, Johanssonii, vă facilități unul altuia surprizele! Parcă jucați mereu într-o afurisită de piesă de teatru. Presimt o veste proastă! Sala se cutremură de hohotele unanime de această dată ale bărbaților. Iarăși unanime... - Să mulțumim, domnilor, prietenului Stefan Barna Praxtor pentru că ne reamintește constant cine suntem, tună Durdrin, acoperind vacarmul celorlalți. Așa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fără îndoială, dar mai sunt atâtea lucruri la care trebuie să vă gândiți. Cine va înlocui de pildă clonele? Cum veți face să le neutralizați pe toate? - Așteaptă doar să îmi recapăt eu arsenalul de pe Tengys și o să distrug toate afurisitele astea de Planete Agricole din Univers. Toate! M-arn gândit la asta... N'Gai Loon tăcu stânjenit, sperând că împăratul lui avea să sesizeze enormitatea acelei soluții. Bella privea însă concentrat în jos, încercînd să zărească fundul puțului perfect în care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
umorului. — Ți-am spus adevărul, Tesmer. Am deschis ușa și În prag era Herr Kolb cu pistolul Îndreptat spre cina mea. — Avea un Parabellum Îndreptat spre tine și tu ai reușit, totuși, să-i vii de hac. Nu văd nici o afurisită de gaură În tine, Gunther. Fac un curs de hipnoză prin corespondență. Cum ți-am zis, am avut noroc, nu m-a nimerit. Ai văzut și tu becul spart. — Ia ascultă, vezi că eu nu mă hipnotizez cu una, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ține la curent cu tot ce faci, Gunther. Dacă descoperi ceva, orice, absolut orice, să faci bine să ne spui. Că dacă aflu că ne-ai vândut gogoși, te arunc Într-un KZ atât de repede de o să-ți țiuie afurisitele alea de urechi. Se aplecă spre mine și i-am simțit mirosul transpirației când mă Întrebă: — Ai Înțeles, gură-spartă? — Nu-ți scoate prea mult maxilarul la mine, Dietz, că o să mă văd obligat să-l pocnesc. Zâmbi: — Mi-ar face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
doar așa, cu una cu două. Asta e valabil doar pentru tipii ăia din filme de la UFA. Cel mai adesea, un spărgător pur și simplu taie cu fierăstrăul butucul sau dă cu burghiul de jur Împrejurul lui și scoate o bucată din afurisita de ușă. Și asta mi-a adus aminte de ceva: mai devreme sau mai târziu, aveam să fiu nevoit să verific cine ar fi putut avea, În branșa spărgătorilor, destul talent ca să fi deschis seiful familiei Pfarr. Dacă așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ordin de animale nu cu mult deasupra buretelui de calcar. Mi-am Îndreptat degetul fix spre nasul lui: — Dacă aflu că acel U-Boat a fost săltat, o să știu cine l-a denunțat. Îți promit, Neumann, că vin și-ți smulg afurisitele alea de pleoape. Da’ ce vă pasă? necheză el. De când ați devenit un cavaler apărător al evreilor? — Mama lui Îmi este clientă. Înainte să uiți că ai auzit vreodată de el, vreau adresa locului În care se află, ca să i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
apropiat am putut să văd că fața Îi era atât de rău lovită, că era de nerecunoscut. Doi bărbați stăteau degeaba pe acolo, neacordându-i atenție prizonierului. Fumau amândoi, iar unul dintre ei purta pe degete un box. — Unde e afurisita de fată? țipă Roșcovanul. Unul dintre torționari arătă cu degetul peste umăr. — Alături, cu frate-miu. — Hei, șefu’, zise celălalt. Individu’ ăsta tot nu vorbește. Vrei să-l mai aranjăm un pic? — Lăsați-l pe săracu’ nenorocit În pace, mormăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
În același timp, și homosexual. Și de parcă astea n-ar fi fost de ajuns, mai era și comunist. Asta Însemna trei triunghiuri. Norocul nu doar că i se Împuținase, ci o luase pur și simplu la fugă, călare pe o afurisită de motocicletă. De două ori pe zi trebuia să ne adunăm În careu pentru apel, și după strigare venea Hindenburg Alm - pedeapsa cu biciuirea. Legau bărbatul sau femeia de un buștean și Îi aplicau În medie douăzeci și cinci de lovituri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]