491 matches
-
să spuneți că încearcă să ne distragă atenția de la infracțiunea veritabilă spre altceva? Inspectorul Flint dădu din cap aprobator. — Uite ce vreau eu să spun. N-aș avea nici o problemă să pariez că atunci când o să ajungem la fundul puțului ăluia afurisit, o să găsim exact o păpușă gonflabilă, îmbrăcată în hainele doamnei Wilt și având un vagin. Așa cred eu. — Dar asta-i o nebunie! — O nebunie? E o blestemăție diabolică! exclamă inspectorul. Tipul stă acolo ca un afurisit de manechin și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
voce cruntă. Eu nu sînt moale ca mămica voastră! Ei rînjiră la ea, iar cea mică începu să chicotescă. Doamna Fleck se aplecă peste pat și gemu în timp ce-i înveli cu păturile. — Vai, Lanark, nu-mi plac deloc copiii ăștia afurisiți. Lanark le arătă pumnul și se strîmbă atît de grotesc și de amenințător la ei, că izbucniră într-un rîs zgomotos, apoi se întoarse în dormitorul lui. Era o cameră îngustă ca un coridor, cu tavan înalt, cu o ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
prea laș să cunoști alți oameni“. Și-o aminti pe Rima, care stătea alături de cei din grup, dar părea că se distanțează de ei. „Ar trebui să încerc s-o cunosc“, se gîndi el. „Ah, de ce au apărut zorii ăia afurisiți tocmai cînd aș fi putut aranja s-o duc acasă?“ Se gîndi la Sludden. La fel ca Rima, Sludden părea că se distanțează de emoțiile din jurul lui. Deși era iubit de trei femei, îi era credincios uneia, și Lanark își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-mi că n-o să mă dai pe mîna altora și-o s-o ștergi. — îți promit. Nu-ți face griji. Spui asta doar pentru că murim de frig. Dacă o să scăpăm de-aici, o să mă dai pe mîna unei șlehte de asistente afurisite. N-o să fac asta! N-o s-o fac! — Spui asta acum, dar o să fugi cînd or să înceapă durerile. N-o să reziști. — Dar de ce să nu rezist? Pe tine-o să te doară, nu pe mine. Rima gîfîi și urlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Jim Hutcheson, Stephanie Wolf Murry s-au înhămat la cercetări lexicale extinse pentru a asigura volumului consistența logică de suprafață necesară. Și ce să mai spunem despre zețarii angajați de Kingsport Press din Kingsport, Tennesse, pentru a culege această carte afurisită? Și totuși, ei sînt doar cîteva dintre miile de persoane cărora nu li s-a mulțumit și ale căror nume nu au fost pomenite. . în engleză este un joc de cuvinte între „waterworks“ și „fireworks“. în.trad.) FILENAME \p C
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de primăvară și rămânând în noaptea absolută. Mai tîrzm, cam la vreo săptămână după acea seară luminată ca de o năzărire tulbure, băiatul avea să-i povestească Mariei, cu care încă se mai vedea, el dintr-un resentiment pentru "jidanca" afurisită care în toiul plăcerilor îi ponegrea pe dascălii omenirii, ea din singurătate și ca să poată merge la un film - tot ce-i plăcea mai mult pe lume - aventura sa în pântecul întunericului. Timpul topindu-se o dată cu lumina, singura măsură pentru
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
oficial "bună ziua", încît fata se-nveseli și mai tare. Bănățenii ăștia tăntîlăi. La Govora Costel era-ntr-un grup de ucenici de la o școală profesională din Lugoj, toți o apă și-un pământ, înceți la minte și molâi, încît muntencele afurisite, Maria și încă două, care-și luaseră bilet prin sindicat, o țineau într-o distracție pe seama lor. Le dădeau întîlnire și nu se duceau, îi trimiteau să le aducă cine știe ce, și ei se păcăleau, și a doua, și a treia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mare, cu sporuri de tot felul, cu locuință la vilă zugrăvită în calcio-vecchio și cu scară interioară, și mai cu seama cu o femeie spre care se uită toți curgîndu-le balele când se-ntîlnesc la restaurant. "Păi când intră jidoavca mea afurisită, pistruiată până-n fund, în deux-pieces-ul ăla roșu și-n pantofi cui tot roșii, până și chelnerii rămân cu gurile căscate. Ce i-ar mai face ei, cum pășește țâțoasă și futeșă, cu poșetuța-n mână, pe covorul de la Athenee, din Salonul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i țiganca, care-i grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă ca smântâna, constelată până și pe fese, până și pe labii de pistrui”, frumoasa și focoasa Estera
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae, vol. III, Editura Hasefer, București, 1998. 360. Mentalitatea populară a ucrainenilor nu era cu mult diferită. Iată un pasaj din romanul lui N.V. Gogol despre cazacii zaporojeni de la sfârșitul secolului al XVII-lea : „Minți, iudă afurisită ! - țipă [la evreul Iankel] Taras Bulba, scos din fire. - Minți, câine ! Tot tu l-ai răstignit și pe Hristos, blestematule ! O să te ucid, Satană !” (Taras Bulba, 1835 ; cf. 660, p. 119). 361. Nu-l putem bănui pe Iuliu Barasch de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Adolphe Stern a relatat acest „episod zguduitor”, după cum l-au descris „ziarele din Lipsca” (754, p. 56). Acest tip de eveniment nu pare accidental În zonă. N.V. Gogol a descris un episod similar În romanul istoric Taras Bulba (1835) : „Jidani afurisiți ! La Nipru cu ei, cazaci dumneavoastră ! Să-i Înecăm pe toți spurcații ăștia ! [...] Cazacii Îi Înșfăcară și-i aruncară În valuri. Strigăte jalnice umpleau văzduhul, dar neînduplecați, zaporojenii râdeau...” (660, p. 74). Prin 1900, prim-ministrul României, Petre P. Carp
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o invită la moșie, femeia fuge iar, însă nenorocirea face să aibă un accident stupid în oraș, poate autoprovocat, în care își pierde viața. Narațiunea suscită interes, pe de o parte prin consemnarea reacțiilor unui copil precoce, isteț și cam afurisit, pe de altă parte, prin abilitatea compoziției, prin iscusința naratoarei de a provoca suspansuri și de a soluționa imprevizibil situații încordate, ca și prin relevanța detaliilor realiste. A doua parte a cărții, singura corespunzătoare titlului, se leagă de prima tot atât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
bătrânul meu nu se hotărăște să crape, lăsându-mi puținul care i-a mai rămas, voi fi silit să cer de pomană. Dacă nu cumva nu mi se ivește vreo ocazie. Aici, chiar se pare că vă merge bine, florentini afurisiți. Poate că se va găsi un colț de pâine și pentru mine. Mă aflu aici pentru a-mi oferi serviciile. - Cui anume, dacă se poate ști? - Oh, mereu există câte cineva care să aibă nevoie de o limbă ascuțită sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Celălalt Își ridică privirea spre dânsul, Încurajat de vederea veșmintelor sale. - Oameni de-ai familiilor Cerchi și Donati. S-au Întâlnit În târg și pe dată au scăpărat insultele. N-aveam nevoie de mai mult ca să se poată Încăiera. - Scandalagii afurisiți, mormăi poetul printre dinți. Așteptă ca o nouă salvă să cadă În jurul lor, apoi se ridică hotărât și Înaintă spre centrul pieței, nădăjduind că Îi vedeau toți Însemnele prioratului. - Opriți-vă, În numele legii Comunei! strigă el cu voce tunătoare, Înșfăcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
fi păgubit, În afara unei gloate de negustori Îmbogățiți și de milogi și a unei Biserici corupte și simoniace? Oare aceea să fi fost calea de ieșire din capcana În care se vârâse? - Da, hotărî el. La naiba cu florentinii ăștia afurisiți. Ajunse la destinație Învingându-și arsura din măruntaie. Toată zona era ocupată de prăvălii, dar nu exista nimeni la Încărcatul sau la descărcatul mărfurilor: clopotul bătuse nu de mult ora a noua și probabil că toți hamalii se apucaseră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Dar acum... comentă el. Dante se mărgini să dea din cap. Erau lamentații inutile și fără de speranță. Îl plictiseau. - Iar acum, nici asta nu e de ajuns. Acum bărbații s-au apucat și ei să practice meseria asta. - Sodomiții? - Poponari afurisiți, messer Durante. Ca aceia care ticsesc taverna lui Ceccherino În fiecare noapte. Dante Încuviință cu un zâmbet zeflemitor. Nu era pentru prima oară când auzea acel nume. Și nu era singurul punct de genul acesta. Orașul se umpluse de locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Apocalipsului! Cardinalul ridicase un deget, cu un aer amenințător. Gâfâia de surescitare, iar bărbia cea dublă Îi tremura. După ce trase de mai multe ori aer pe gura deschisă, reveni: - Veți pieri, e lucru sigur! Și vă veți prăbuși după neamul afurisit al ghibelinilor, gata să trădeze pe toată lumea, Începând cu Însuși izvorul lor de mișelii: acel Frederic pe care Îl admiri atât de mult și pe care ei Înșiși l-au ucis, Îmboldiți de cupiditate! - Ce vrei să spui? - Anticristul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și praf. Oamenii se apucară să Își reîncarce arbaletele, printre strigăte de surescitare. Genovezii aceia nu păreau la Înălțimea faimei lor, Își zise Dante În sinea lui. Iar Comuna Își storsese din cămară și ultimul bănuț ca să Îi angajeze, trândavi afurisiți. Într-acestea, un huruit neașteptat curmă liniștea. Ceva se fărâma În vârful turnului, ca și când cineva Începuse să demoleze partea de sus. Mai Întâi, un nor de praf se umflă În Înalt, Începând apoi să coboare Încet-Încet. Apoi, Însoțită de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
te porți omenește cu mine? — Încerc. Te iubesc. — Ăsta-i lucrul cel mai pervers dintre toate, faptul că mi-l repeți întruna, când în realitate nu-i adevărat; eu am nevoie de dragoste sinceră nu de mania asta a ta afurisită, nevoia de a-ți impune puterea, care e doar o scuză, îți închipui că dacă-mi repeți că mă iubești asta te scutește de orice altceva și te poți purta cu mine cum îți place. Dumnezeule mare, distrugi până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a dovedit că nu murise. Zăcea pe pietre, zvârcolindu-se, gâfâind, zvâcnind și răsucindu-se ca un vierme. George își aminti cu surprindere de următoarea lui mișcare. O izbise cu piciorul în trupul ei moale, ud, strigându-i: „Cățea! Cățea afurisită!“ Apoi sosise o ambulanță. Sosise poliția. Stella a fost transportată la spital. George a fost dus la postul de poliție unde a dat o declarație încâlcită și a zăcut gemând până s-a constatat că era beat turtă. În momentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
siguranță, să fie îngrijită. Slăbiciune care-i dădea uneori ghes să ia un taxi până la aeroportul Heathrow și să cumpere un bilet pentru Tokio. Vedea cu ochii minții fața inteligentă, blândă, iubitoare a tatălui ei și simțea din nou lacrimile afurisite, gata să se reverse peste bariera pleoapelor. — Ți-am aranjat atât de drăguț camera, îi spuse Gabriel, și o să-ți aducem ce cărți ai să dorești, nu-i așa, Brian? Și trebuie să te simți liberă, independentă, nu ține seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
perdele mari de fum. Moș Costache, pe canapea, începuse să tușească, dar părea limpezit la față, normal. Așezată pe un scaun, alături, Otilia îi îndrepta aci punga cu gheață, aci plapuma, întrebîndu-l în șoaptă dacă se simte mai bine. - Na, afurisită carte, exclamă Stănică, trântind o figurăoarecare, e tot ce am. Așa mi se-ntîmplă când joc cu Olimpia. Nevasta e piază-rea. Vasiliad, foarte atent, mușcând cu dinții dintr-un țigaret de os, ședea înfundat în evantaiul lui de cărți și arunca
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
gesturi Înainte de a-și scoate pardesiul și, cînd constată că hainele Juliei erau tot acolo, că nici una dintre valize nu lipsea, că peria, bijuteriile și cosmeticele ei erau Împrăștiate pe toaletă, se așeză stînjenită pe pat și răsuflă ușurată. Cretină afurisită, Își zise, aproape izbucnind În rîs. Dar, unde era Julia? Helen se duse Încă o dată la garderob. După un calcul scurt, Își dădu seama că Julia ieșise Îmbrăcată În cea mai elegantă rochie și cel mai frumos pardesiu. Își luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
el necontenit. OK? Bravo, fetițo. Apoi, după ce se depărtară o sută de metri, explodă. — Ce căcănar! Cristoase, ce-a dat peste noi! Toată chestia aia cu zece lovele În plus. Știa că ne-a prins la-nghesuială. Cristoase, ce jidan afurisit! Trebuia să mă mențin pe poziție mai cu forță. Pentru două ace... — Taci odată! spuse ea În cele din urmă, nemaiputînd să suporte. — Nu, dar pe bune, Viv. Ce escrocherie. El continuă să bombăne. La Cricklewood Broadway așteptară zece-cincisprezece minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
lipsea doar maimuța. Vindea Înghețată pe băț dintr-un cărucior, pe stradă. Am veri de-ai doilea la mare distanță - sau cam așa ceva - care acum luptă În echipa adversă, În Italia. Îi interesează probabil ca și pe mine războiul ăsta afurisit... Tu ai frați, Vivien? Nu te deranjază că-ți spun Vivien? Ți-aș zice domnișoară Pearce, dar sună demodat În vremuri ca acestea. Ai frați? — Unul singur, dădu Viv din cap. — Mai mare sau mai mic? — Mai mic, zise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]