6,798 matches
-
Rița - căci astfel o chema - locuia sub o foaie de pelin ce o apăra de ploi și de căldura soarelui. Bărbatul ei, pe nume Vântuleț, un strănepot al lui Moș-Crivăț, o părăsise luându-și lumea în cap. Un pierdevară. Se agățase de coada unei capre și ajunsese tocmai în Grecia" Într-o prea frumoasă zi de mai senină, prin pădure trecu un stol de fetițe ce se întorceau de la școală, făcând gălăgie mare. Pesemne că era pe acolo vreo scurtătură, pentru că
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
câteva antene t.v. model demult expirat. în fața uneia din intrările în imobil, străjuită de-o copertină de lemn, trepte, și pe trepte o femeie ce plânge asistată de un leandru înflorit. Imagine copleșitoare, cer plat, pe un perete alb, agățată o scară de lemn, într-o nuanță umbrită a aceluiași alb. în curte, niște mărunte garduri despărțind cuști fără orătănii. Periferie imortalizată de pictorul a cărui semnătură se deșiră mare, în tablou, direct pe pământ. Pictura mă impresionează. N-aș
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
dintre cei doi, care îi însoțește, care face parte din povestea lor, din dialogul lor, din relația lor îndelungată. Face parte din ei, din vise, iluzii și deziluzii. Ca bocancii lui Gogo, ca morcovii lui Didi. În vîrful copacului stă agățat un zmeu. Bleu, mare, frumos. Privesc în sală. Pe fiecare scaun, un zmeu. Bleu, frumos. Un spațiu populat cu vise, cu iluzia zborului, a înălțării. E visul lui Didi, e visul meu? E cer, e apă, e uscat? E tot
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
schițând filiația din bravii strămoși daci, notează cu mândrie că, de la sinuciderea lui Decebal, valahii ,n-au mai acceptat niciodată (...) vreo supunere totală față de alte popoare". Și atunci? Nici interpretările Mioriței nu fac corp comun cu materia jurnalului, ele fiind agățate, mai degrabă, de pana hermeneutică a lui Marin Mincu decât de marcajele obsesionale ale principelui Dracula. Dar acestea nu afectează realizarea artistică a romanului - un pariu dificil, în cele din urmă câștigat. Marin Mincu, Jurnalul lui Dracula, roman (rescriere), prefață
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
șezând nemișcată timp îndelungat, pe toată perioada unui cântec, reluat după o vreme. M-am înviorat brusc, în momentul când capul artistei, învelit într-o jachetă, a dispărut, înghițit parcă de trup, gâtul părând a fi un șir de cârlige agățat de jachetă, iar capul acestei ființe bizare devenind un balon, prins la celălalt capăt al cârligelor. O metaforă plastică sugestivă, pentru întregul moment ,coregrafic". Cum mult timp pe scenă nu se petrecea nimic, privirea mi-a alunecat, fără voie, în
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
fotografiind oameni și dormitoare în șase metropole: Londra, Paris, Roma, Berlin, New York și Moscova, le-am spus "modelelor" că pot alege ce postură preferă. Am fotografiat încăperea ca atare - și ea transmite un mesaj, prin arhitectură, prin decorațiuni, prin tablourile agățate în perete, apoi ocupanții dormitorului, cu propriul lor limbaj corporal... Prin scurte "statement"-uri le-am cerut subiecților să povestească ceva despre ei, despre semnificația spațiului în care se află, cum dorm, ce visează, dacă cele trăite peste zi îi
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
gest firesc de matur, fixez rubricile, autorii, traducătorii, îmi stabilesc ordinea cititului. Textele cuprinse în fiecare număr mă însoțesc un interval, mă introduc într-un circuit consistent al cuvîntului, mă conectează la ce este recent și important pe lume, mă agață, de ce nu, ca să cumpăr, cîndva, volumele, unele aflate tocmai în curs de traducere la noi. Devin refugiul meu, insula fericită, ocrotită de scris și de citit. Numerele din colecția acestei reviste au și un altfel de ritm, care face parte
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
ș...ț Începuse să se însereze. Preoții trebuiau să se întoarcă la treabă, să-și caute alți clienți. ș...ț Atunci, bărbatul mai în vîrstă se întoarse spre mine cu o privire obosită. " Fiica mea", zise el îngrijorat, " de ce te agăți de această bucată de os? Ceea ce ții în mînă este proprietatea tatălui Gange, e averea lui, lui îi aparține. N-o mai ține așa strîns, fiica mea, dă-I înapoi ceea ce-I al lui". Am privit la bucata de os
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
iar.") e, de fapt, povestea unei "piese" care sare din "angrenaj". Eroul ei "dezertează" în liniște, fără izbucniri revoluționare, pentru că undeva tot trebuie să muncești, oricît ți-ar fi de neplăcut, dar cu o grimasă de "grevist" mucalit, care-și agață, post factum, banderola albă pe braț. Alexandru Vlad, Viața mea în slujba statului, Paralela 45, Pitești, 2004, 138 pag.
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
a fost propus pentru Premiul Stalin, Fadeev l-a susținut cu fervoare, anunțând public că mai există scriitori "curăței", incapabili să înțeleagă importanța unor asemenea opere. Spre deosebire de sinucigașul Fadeev, Babaevski n-are nici un fel de regrete. Deasupra biroului lui e agățat portretul lui Stalin în uniformă și, atunci când puterea sovietică a încetat să existe, s-a lăsat de scris. Semeon Petrovici s-a născut într-o familie de cazaci analfabeți, a fost autodidact, a început de timpuriu să scrie povestiri "în
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
al muzicii, amintind de foarte prolificul model Bauhaus, al unității artelor. Ermetismul barbian este depășit în favoarea includerii eului liric în discursul poetic, în trăirea intensă, extatică a artei: "Pe când alunec, m-avânt, zbor, deci/ Mor, și gem, și pier/ Mă agăț de catrafuse, regurgitate acolo, / Curs inversat, sfâșiat mă topesc un DO/ Extaz de sculptor în lemn, /Răzleață pasăre pe un cer străin". Pendulările tensionate, salturile metafizice, scăpărările hermeneutice, relaxările sporadice în paradoxale spații care amintesc de Alice în }ara Minunilor
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
pretenție, în Rusian Woman amanta e o rusoaică ce face bișniță în piață, în Iubita mea iubea rusește bărbatul își părăsește temporar logodnica pentru un mai vechi amor, în Amanta anului 2000 petrecerea de revelion este un bun prilej de agățat alte femei... Schemele epice se repetă de fiecare dată cu minime variații: soția apare în povestire doar ca referință pentru starea civilă a bărbatului viril și egocentric, cu o psihologie elementară, care nu își face nici un proces de conștiință, un
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
de afecțiune și admirație. Ne eliberasem de sub ocupația străină, eram redescoperiți ca popor latin, ne modernizam, progresam în toate. Se scria mult despre noi, aveam nume bun și eram iubiți, mai cu seamă în Franța. Pe când azi... Azi când ne agățăm, pentru a fi luați în seamă, de iluzoria axă transoceanică... Dar să nu politizez abrupt, și inutil, comentariul meu despre Jules Verne și românii, deși ispita e mare. Ion Hobana, Jules Verne. Chipuri, obiceiuri și peisaje românești, Editura PRO, București
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
alb semnificativ. Căci "șaizeciștii" și apoi "șaptezeciștii" așază din nou tablourile la locurile lor, șterg de praf busturile de bronz și le ridică, într-un elan demonstrativ, pe vechiul soclu, recondiționând o mantie a Poeziei (cu majusculă) de care se agață cu patos de învățăcei. Astfel procedează Nichita Stănescu, protestând, prin evlavia în fața unor icoane lirice (Eminescu, Ion Barbu), împotriva rudimentarului realism socialist. Apărut după un deceniu de neomodernism cu fața îndreptată spre modelele interbelice, Ion Mircea se regăsește integral în
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
spuse Melmont. Toate erau mult mai simple când zidul era încă în picioare. Și, mă rog, cine conduce acum spectacolul de ambele părți? Gloatele, prietene, gloatele! 1 Texte religioase din Deuteronom scrise pe un pergament rulat într-o cutie cilindrică, agățată de cadrul ușii multor gospodării evreiești. 2 Denumirea americană a frontierei berlineze dintre Est și Vest.
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
o vorbă despre apariția mea aici. Tonul vocii i se schimbă și, ducându-și mâna la gât, adaugă: Dacă dau de mine, mă spânzură. -Doamne-Dumnezeule, chiar tu ești, strigă Helena. Da, îmi amintesc de tine. în tulburarea ei, Helena se agăță cu putere de Miriam-Lieba. își pierdură amândouă echilibrul și se prăbușiră pe gheață. încercând să le ajute, Lucian era să cadă și el. în fine, se aflară toți trei pe picioare. Lucian șterse de zăpadă jacheta și fusta lui Miriam-Lieba
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
treabă ușoară) de nada și mai mare, și mai mică, și mai gustoasă, și mai sălcie pe care ți-o aruncă povestea, fermecătoare în sine, e de bună seamă un text căruia vrei să-i cauți, fără teama că- ți agăți croșeta teoriei, device-urile narative. Un text "construit", și încă bine, amintind, pe departe (de dragul "arheologiei"...) de Zmeura de cîmpie (cu "rotițele" mult mai la vedere deci, firește, mai supărătoare), unde știința, topită, de fapt, într-o subiectivitate cu pretenții, era
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
Daniel Cristea-Enache Fiecare își caută un loc sub soarele literar; e firesc. Dar parcă prea mulți autori ai noștri, nesiguri pe rezonanța operei lor, aduc și introduc în discuție elemente cu totul exterioare, de care se agață pentru a se propulsa. O funcție înaltă, cu putere decizională, o anume prosperitate financiară, o rubrică într-o publicație de mare tiraj: iată tot atâtea adjuvante pentru o "carieră" pe care numai volumele scrise și publicate o pot realmente contura
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
Cultura", deoarece "un oarecare Adrian-Paul Iliescu a inserat ceva critici la adresa ideilor lui Mircea Mihăieș". Ca să fie cât se poate de limpede, afirm că habar n-aveam de existența acelor critici, după cum numele său însuși cred că mi s-a agățat de minte de vreo trei ori: mai întâi ca subiect, în revista "Idei în dialog", al unui articol în care se demonstra o jenantă fraudă intelectuală (a publicat, semnând cu numele său și, presupun, al soției, câteva zeci de pagini
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
în întîmpinare. Părea să fie vorba de un duel. Unul din ei îl reprezenta pe căpitanul Opujiș (în mundirul franțuzesc), iar celălalt pe ofițerul austriac. Cel care îl reprezenta pe Opujiș se opri brusc, înfipse sabia în pămînt, de sabie agăță felinarul, iar el se dădu într-o parte cu intenția de a-l ataca din spate pe celălalt. Se apropie în beznă de adversar urmărindu-l cum stătea cu felinarul în mînă, nehotărît, cîțiva pași mai departe, neputînd să distingă
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
e vechi în română și este atestat, de pildă, în corespondența lui Creangă. Ceea ce probabil diferă de la regiune la regiune e uzul său în limbajul tineresc, pentru a denumi orice fel de petrecere; în unele zone, frecvența e maximă - „am agățat o gagică la un bairam”, fanclub.ro); „înainte de Anul Nou a început calvarul: mai un Cristi (adica un bairam), mai un Ionuț (încă 3-4 bairamuri), mai un Vasilică (vreo două bairamuri), la care s-a mai adăugat Revelionul” (EZ 4
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
perpetuă. Între lavabo și cabina de telefon se distribuiau articole prevăzute să fie a doua zi tipărite, se confecționau manuscrise, se semnau petiții de protest. Era izbitoare neglijența vestimentară, uniforma lor de salahori ai muncii cu penița. De Sartre se agăța ochiul trecătorului căci el era centrul reprezentației. Cartierul Saint-Germain-des-Prés era socotit „catedrala” lui, iar tovarășa de viață era numită „La Grande Sartreuse”. Admiratorii adunați în ceată stăteau înghesuiți ca grămezi de sardele. Nu era omis tupeul de seducător al filosofului
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
dacă te lași invitată de universitari cultivați, riști să te învârți mereu printre statui și măști fioroase aduse din toate colțurile pământului de acești cultivați universitari, rod al călătoriilor lor de studiu, amplasate în cochetele lor case de la marginea orașelor, agățate pe pereții vopsiți în alb de muncitorii la negru din Europa de est ori aranjate pe lucitoare parchete scrupulos frecate de slujnice din fundul Indiei. Pentru că, trebuie să știți, Monseniore, oamenii învățați iubesc tot ce-i primitiv. Cu cât e mai erudit
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
dr. N. Costovici Uneori nu pot dormi de frig. îmi aștern sentimentele dintr-o viață anterioară și încerc să dorm, mă culc pe ele. Starea asta ar putea dura un timp, de nu s-ar ivi zorile, de care sunt agățate diminețile - cântece scoase de păsările evadate din stranietatea copacilor încă înfrunziți. Încerci Trec zilele frumoase ale toamnei furișate, asemenea ielelor, înspre iarnă. Nu distingi decât foșnetul lor arămiu, nu distingi decât sfioșenia îngerilor care le îndeamnă spre puritate. Te simți
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
a-l prezenta pe profesorul Crețu, Închipuiți-l cu o prăjină de alun În mână (avea câteva rezervă Întotdeauna. Nu știu cine i le procura, Nelu fiul lui În nici-un caz, că nu avea nici un interes, ba dimpotrivă) cu care arăta planșele agățate pe pereți și apoi dezvolta pe tablă câte o porțiune despre care trata În lecția respectivă, desenând după cum am spus, nemaipomenit că ne Întrebam de ce nu s-a făcut pictor. În acest timp nuiaua sau vergeaua, dar de fapt prăjina
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]