252 matches
-
estetică. Tot așa cum un pictor se apropie de pânză, un om de știință se îndreaptă spre foaia albă de hârtie sau spre ecranul computerului, căutând să producă o oarecare ordine în haosul aparent. Aceasta cere imaginație, dar și tehnică; cere agerime mentală și un anume tip de gândire, aș numi-o chiar perversă, care să ia ceea ce este acceptat în mod general și să inverseze argumentația, ca să vadă ce se întâmplă în situația inversă, un tip de gândire care să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care mai că îi transformă în personaje de proză scurtă. Sunt prinse în ramă și personalități cum ar fi Georges Clemenceau, Aristide Briand, André Antoine, Jules Romains, Jean Moréas, Jules Renard, Max Jacob, schițate cu un condei nu lipsit de agerimi scriitoricești. Și, în orice caz, apt de subțirimi de moralist, cum lasă să se întrevadă pseudojurnalul Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston (1935). O suită de afectuoase evocări se înșiruie în Mitif, poetul florilor (1929), toate privindu-l pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
această rasă contradictorie și pătrunde în profunzimea esenței acestui tip feminin. În calitate de romancier, observator și psiholog, Gaston de Lamarthe se consacră în Notre coeur studierii persoanelor mondene, făcându-le portrete ironice. El pretinde a cunoaște și analiza femeile cu o agerime infaibilă și unică. Scriitorul o clasează pe doamna de Burne printre desfrânatele contemporane, al căror tip îl schițează în românul sau Une d'Elles. El este primul care a descris această nouă rasă de femei agitate, cu nervi de isterice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mazurci poloneze și cântece galițiene : În muzică deasemeni, i-era vestit talentul ; Mult timp cutreierase cântând din instrumentul Poporului său, care-i țambalul, - și o lume Uimise cu-al său cântec și meșteșug din strune, Având și-ndemânare, și multă agerime ; Deși străin, polona vorbind-o foarte bine, Lui, arii populare plăcându-i mai ales, Din drumuri peste Niemen, o groază a cules : Mazurci varșoviene și hore din Halici <endnote id="(689, p. 148)"/>. Fiind lăutari ambulanți, rătăcind prin târguri și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1938 ; <endnote id="cf. 693, I, pp. 135-149 ; 67, p. 179"/>). Într-o nuvelă a aceluiași prozator (Contravenție, 1912), evreul Iosif Bailer, vânzător de gaz, este un personaj simpatic tocmai „pentru că nu seamănă de loc a ovreiu [...]. N-are nici agerimea de minte, nici istețimea, nici Îndrăzneala ovreilor, nici mai ales ahtiarea lor după bani” <endnote id="(766, p. 137)"/>. Unii scriitori au asociat „viclenia naturală” a evreului cu cea a vulpii din blana căreia se fac tradiționalele căciuli evreiești. Astfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
împiedică de a fi occidentali. Pe de altă parte, găsim în noi inițiative, o anumită hărnicie în a pricepe ce e bun în altă parte și a ni-l apropia, o vioiciune în a pricepe imediat mecanismul unei noutăți, o agerime în a nu fi dezorientați și nici intimidați în fața neprevăzutului, care ne ândepărtează cu mult de apatia indolentă a Orientului. În mod analog, Blaga (1936/1985, pp. 288-289) observa în arta românească o sinteză de tendinți opuse, o polaritate de
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mama tuturor virtuților. Ea presupune pătrunderea esenței lucrurilor, cunoștințe folosite în scopul unei judecăți practice cu efecte în plan personal. Presupune atenție, circumspecție, grijă, precauție, prevedere, băgare de seamă, luare-aminte, fereală, pază, priveghere, socotință, veghere, prevedere, memoria lucrurilor, inteligență, istețime, agerime, iuțeală a minții, grijă la detalii. Un om prudent are capacitatea de a-și controla/inhiba atât emoțiile negative (teama, disperarea, ura, enervarea etc.), cât și pe cele pozitive (bucuria succesului scontat, nerăbdarea atingerii țintei etc.). În spațiul românesc prudența
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
oraș, era îngrijorare. La cea dintâi supărare, Ionel Isvoranu sărea la bătaie cu întreaga lui companie. Nimeni nu putea să i se împotrivească, fiindcă Ionel Isvoranu, pe lângă prestigiul invincibilității lui, adăuga numărul, forța organizată, o mare îndrăzneală și o grozavă agerime în luptă. bucureștiul în 1871 159 Otoman; din rândurile lor au fost numiți de sultan domni în Moldova (în perioada 1711-1821) și în Țara Românească (1716-1821). Observația lui Bacalbașa că nu toți grecii erau fanarioți e de domeniul evidenței. 308
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spunea Vives sub formă de joc. Cu ajutorul jocului mama trebuie să-și învețe copilul să citească. Jocul este și un mijloc prin care pot fi cunoscute aptitudinile copilului. În viziunea lui Comenius, jocul dă corpului mișcare și spiritului recreare și agerime. Alte virtuți ale jocului sînt următoarele: stimulează nevoia de viață în colectivitate, dezvoltă inițiativa, perseverența. Fénelon credea că pentru a nu trăi sub apăsarea grijii că trebuie să învețe, copilul să învețe jucîndu-se: "Permite copilului să se joace și îmbină
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
astfel: dacă în Egiptul antic, culoarea roșie simboliza: deșertăciune, păcat, crimă, focul, iubireaja noi, rosul înseamnă: dragoste, sănătate, putere, mânie; M. Golu și AurelDicu "Culoare și comportament"pg.40 . galbenul simbol al soarelui, înseamnă: bogăție, grâu copt, curățenie, gingășie, vigoare, agerime, gelozie; albastru înseamnă apă, marea, infinitul, blândețea, frumusețea, noblețea, rațiunea, tinerețea, meditația, încrederea în frumos și în ființa umană; verdele, folosit în reprezentarea pădurilor, înseamnă bucurie, sănătatea, speranța, tinerețea, sinceritate; violetul, simbol al supunerii, este afectuos, este culoarea superstițiilor; portocaliul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
orașe (Târgoviște, Craiova, Câmpulung, Pitești, Râmnic, Buzău, Focșani). I-a cunoscut bine pe români, despre care spune ca se trag din coloniștii români, si le laudă calitățile de luptători, ca apărători ai țării în fața invaziilor otomane, apreciindu-i deopotrivă pentru agerimea minții și pentru ospitalitate. Cartea este o sursă bogată de informații pentru etnografi, fiindcă memorialistul a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
gustul, aroma, savoarea, valoarea într-o armonie unică și specifică fiecăruia. Omul modern, dar și cel antic ,chiar cel primitiv, în simplitatea lui, a aflat misterul leacurilor, la inceput prin intuiție și îndrumare divină, apoi a căutat să pătrundă cu agerimea minții în mijlocul acestora, a încercat, pe parcursul istoriei și existenței sale, să le cunoască, să le stăpânească. Curiozitatea lui a devenit scop, știință, iar acestea la rândul lor au însemnat o permanentă pendulare între idei și experiențe, între ipoteze și fapte
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
în a contura o politică externă coerentă sau în a-i asigura mijloacele. în 1815 primul mare partid, Tory, a obținut o victorie completă, bazată mai curând pe prestigiul victoriei împotriva lui Napoleon decât pe măsuri interne eficiente. Flexibilitatea și agerimea de care au dat dovadă în politică le-a permis să-și mențină majoritatea parlamentară până la 1830. în sânul partidului se confruntau mai multe facțiuni: reacționarii, în frunte cu lordul cancelar Eldon și ducele de Wellington, moderații, în jurul primului ministru
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
-șef până în 1993, când trece la „Cotidianul”, în calitate de comentator politic. Din 1998 deține o rubrică permanentă la „Curentul”. Editorial, debutează în 1973, cu romanul Balada celor rău iubiți. În romanul de debut se regăsesc toate însușirile publicisticii practicate de Ș.: agerime, spontaneitate, suplețe, nerv, darul de a prinde situații și dialoguri. Sub înfățișarea unui flux continuu, fără segmentări și meandre, scrierea derulează instantanee diverse, surprinse în redacții, tipografii, „pe teren”, în căutare de subiecte, în bufete, în cinematografe, pretutindeni unde profesia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
a terminat la orele 4 și jumătate. Grupul englez Roma a luat 7 puncte, iar cel german, Olympia, a luat numai un punct. Grupul englez a fost proclamat învingător. Roma s-a arătat cu adevărat superioară în luptă. Plini de agerime și în ordinea cea mai perfectă, englezii se vedeau pretutindeni luptînd cîte odată trei englezi contra unui german. Grupului german i-a lipsit ordinea și mai ales vigilența necesară pentru a urmări jocurile capricioase ale mingei, totuși, am observat printre
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pretutindeni de disprețuit și peste tot ea are urmări rele. Frica este suferința ce te cuprinde pe neașteptate la gândul că soarta ți se va schimba. Frica ne-a fost dată ca un semnal de alarmă, spre a ne spori agerimea și ingeniozitatea și de a ne menține mereu în stare de alertă, în eventualitatea că ne-ar pândi vreun rău. Frica este o emoție care ne face să ne apărăm corpul, viața. Dar, așa cum nota L.N. Tolstoi, frica este și
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
au arme extrem de eficiente. Plus scîrboșenia lor fizică! Pe afară, lucrurile par a fi mult mai interesante. Motanul Boboașă boleșnițește că l-a mușcat o tarantulă. Cu lăbuța cotrobăiește prin găuri și le scoate afară. Începe o luptă în care agerimea întotdeauna cîștigă. Tarantula are o poziție de luptă înfricoșătoare, dar Boboașă nu se impresionează. Lovește cu lăbuța care are ghearele scoase. Deznodămîntul este mereu același, dar se mai întîmplă să fie și mușcat. Merg spre piscină pe alee, dar provoc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nașterii miraculoase a Atenei ilustrează și confirmă raporturile sale foarte strânse cu Zeus. "înclin cu totul înspre Tată", mărturisește ea în Eumenidele (736). În Odiseea (XIII, 297) zeița îi spune lui Ulise: "Eu între zei pe lume sunt vestită prin agerimea minții (metis'} și prin iscusința mea", într-adevăr, metis, inteligența practică, este atributul ei cel mai caracteristic. Atena nu e numai patroana meșteșugurilor feminine prin excelență, cum ar fi torsul și țesutul. Ea este mai ales "politehniciană", inspiratoare și învățătoare
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de orice reziduu de burghezie, freamătul de a trăi idealul propriu până la eroism. Nu mă gândesc la noi Congregații, ci la un cler care să aibă toată desăvârșirea religioasă, rămânând diecezan, adică cu toată (și chiar mai multă) agilitatea și agerimea apostolică a clerului diecezan. Chiar și așteptarea laicilor se orientează spre un cler care să-și trăiască integral propria viață de excepție, adică un cler eroic. Îmi amintesc cuvintele pe care Angelo Gatti, în romanul „Ilia ed Alberto“ (Ilia și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pa siune practicată de liceeni, azi pe nedrept urgisită, din maimu țăreală pentru brutalele jocuri anglo-saxone. Mi-am exercitat Însă de timpuriu și cu nebănuit folos pentru mai târziu acele prețioase scule ancestrale care se cheamă „re flexele“ noastre, acea agerime a mâinilor și a ochilor, prin frec ventarea unei adevărate școli de formare a aptitudinilor viitoare bărbătești, prin practicarea adică a sporturilor noastre autoh tone, a acelor jocuri de „adresă“ din copilăria noastră de acum cincizeci de ani, de-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
polonez, Chronica Polonorum * "Ștefan Domn al Moldovei oștean viteaz ca un al doilea Alexandru cel Mare. A săvârșit fapte mari cu mijloace modeste..." Nicolai Karamzin, Istoria Rusiei * "Bărbat în toate veacurile, vrednic de aducere aminte pentru mărirea sufletului său, pentru agerimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului și pentru norocoasele sale războaie împotriva turcilor, polonilor și tătarilor". (Și ungurilor adăugăm noi). Cromer cronicar polonez (1512-1589) * "Domnul este un om foarte înțelept și demn de mare laudă, foarte iubit de supuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu măritul stăpân. și când, duminica la liturghie, monseniorul Gebhard Îngenunchea În fața altarului, capul lui cărunt era Înconjurat de o lumină dulce și imaterială. Cu mirare aflase Simeon că sub trăsăturile angelice se ascundea un cap politic de o mare agerime, că monseniorul avea nu numai prieteni și admiratori, ci și dușmani neîm pă cați, pe care Îi ținea În frâu cu mare Îndemânare. Cu blân dețea lui provocase mai multe neajunsuri casei imperiale și vasalilor ei decât toate incursiunile și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
oară când stăpânul din Breisgau a fost văzut plângând. În cele câteva zile Îmbătrânise și o cută adâncă i se săpase pe frunte. Nici strălucirea ochilor săi nu mai era aceeași. Rămase acelaș prinț visător și tăcut, dar ceva din agerimea lui a dispărut pentru totdeauna și oamenii lui devotați ar fi dat orice ca să-l mai poată vedea zâmbind ca altădată. XIX Ceata de slujitori cu care respectatul negustor Josua sosi În Zürich era neobișnuit de mare. Totuși nimeni nu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
așa ca în primordiile facerii lumii. Și nu-i exclus ca într-un timp dincolo de timp sau poate într-o seară calmă, care nu mai prinde fantomele nopții, marele condor să se întoarcă din văzduhul infinit pentru a căuta, cu agerimea ascuțită a privirilor lui, ispititoarele, grațioasele mirese ale orașului de pe coline, cu grădinile lui nesuspendate și fără personaje sosite din închipuirile și esențele mitologiei lumii. DESPRINS DIN SPIRITUL CETĂȚII De cele mai multe ori, nu putem explica clar ideile. Și câte idei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sau Păziți-vă de răi ca de foc, Învierea morților (Șarlatani de provinție sau Morți rechemați la viață), Urmarea coțcarilor în Moldova sau Lupu păru-și schimbă, dar năravul nu! ș.a. Ca, mai târziu, I.L. Caragiale, C. pătrunde, cu destulă agerime și nu fără umor, în mediul pestriț al mahalalei bucureștene, plămadă de pitoresc, ridicol și vulgaritate, unde mica burghezie cu pretenții se străduiește să imite, cu ifose și fandoseli, protipendada. Acțiunea, cu un curs firesc, e condusă cu destulă iscusință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286092_a_287421]