KorAP: Find »[drukola/base=agitare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...39 >

958 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

Când nămolul aerobic granular uscat a fost imersat în apă distilată la temperatura camerei acesta își recapătă rapid morfologia într-un minut; după ce nămolul aerobic granular a fost pus în contact cu soluția apoasă de colorant Acid Yellow 17 sub agitare timp de 24 ore își menține integritatea fizică. Experimentele și datele existente în literatură arată că procesul de uscare are un efect nesemnificativ asupra integrității fizice a nămolului aerobic granular uscat. 4.2.3.2. Autoclavarea Bacterii Hu (1996) a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
5, comparativ cu biomasa netratată (Patel și Suresh, 2007). Pentru prepararea adsorbentului (biomasă autoclavată de T. harzianum) o suspensie de spori a fost inoculată în 100 mL mediu Czapek Dox, incubată la temperatura camerei ( 27-38șC), timp de 5 zile, sub agitare. Depozitele miceliale rezultate au fost separate prin filtrare, autoclavate la 121șC, 30 minute la 18 psi și apoi spălate cu apă deionizată până la un pH 6,8-7,2 (Sadhasivam și al., 2009). O specie de algă verde izolată dintr-o

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cu 3,2 105 spori fungici în 100 mL. Compoziția mediului lichid (g L-1 în apă deionizată) a fost următoarea: glucoză (30); NH4NO3 (2); extract de drojdie (2); KH2PO4 (1); MgSO4·7H2O (0,5) și KCl (0,5). După agitarea flacoanelor care conțin cultura fungică la 30șC timp de 7 zile, au fost obținute granule sferice de biomasă fungică cu diametru uniform (aproximativ 2-3 mm). Biomasa nativă a fost filtrată și spălată cu apă deionizată, și uscată prin congelare. Suprafața

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost filtrată și spălată cu apă deionizată, și uscată prin congelare. Suprafața biomasei fungice de Penicillium chrysogenum a fost modificată chimic astfel: la 1,5 g biomasă nativă uscată s-au adăugat 100 mL de soluție 10% PEI/metanol. După agitare la temperatura de 30șC, timp de 24 ore, biomasa a fost filtrată și spălată cu metanol. Pentru reticulare s-a tratat cu o soluție apoasă de aldehidă glutarică 1,0% și s-a agitat la 30șC, timp de 20 minute

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
reutilizarea în mai multe cicluri. Practic, 10 g biomasă uscată de C. glutamicum (cu particule < 0,25 mm) au fost puse în contact cu 2,5 mL piridină și 95 mL cloroform, s-a adăugat apoi clorură de 4-bromobutiril sub agitare la 25șC, timp de 12 ore. Biomasa acilată spălată cu cloroform a fost introdusă într-un amestec de 10 g PEI și 0,1 g KOH în 90 mL alcool terț amilic. După agitarea amestecului la 75șC timp de 24

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
adăugat apoi clorură de 4-bromobutiril sub agitare la 25șC, timp de 12 ore. Biomasa acilată spălată cu cloroform a fost introdusă într-un amestec de 10 g PEI și 0,1 g KOH în 90 mL alcool terț amilic. După agitarea amestecului la 75șC timp de 24 ore, biomasa modificată cu PEI a fost spălată cu metanol și apă deionizată. Biomasa spălată a fost uscată prin congelare, măcinată și cernută pentru a obține particule de mărime uniformă (<0,25 mm), utilizate

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
creștere a densității grupărilor carboxil. În prima etapă, pentru modificare s-a recurs la reticulare prin tratarea a 5,0 g biomasă naturală (uscată sub formă de pulbere) cu 500 mL soluție de aldehidă glutarică (0,5% în apă) și agitare la 160 rpm la temperatura camerei (25 ± 1șC) timp de 24 ore. Biomasa reticulată a fost spălată cu apă distilată și uscată prin congelare. În etapa a doua, un amestec din 150 mL soluție de N,N-dimetilacetamidă (DMAc), care conține

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
distilată și uscată prin congelare. În etapa a doua, un amestec din 150 mL soluție de N,N-dimetilacetamidă (DMAc), care conține 5,0 g dianhidridă piromelitică și 1,0 g tiouree, a fost agitat la temperatura camerei 2 ore. După agitare s-a obținut o soluție clară, galbenă. La această soluție s-a adăugat 4,0 g biomasă reticulată sub agitare continuă (la 50șC). Biomasa obținută, spălată corespunzător cu DMAc (pentru a îndepărta monomerul rezidual și polimerul) s-a alcalinizat prin

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
conține 5,0 g dianhidridă piromelitică și 1,0 g tiouree, a fost agitat la temperatura camerei 2 ore. După agitare s-a obținut o soluție clară, galbenă. La această soluție s-a adăugat 4,0 g biomasă reticulată sub agitare continuă (la 50șC). Biomasa obținută, spălată corespunzător cu DMAc (pentru a îndepărta monomerul rezidual și polimerul) s-a alcalinizat prin adăugarea de 20 mL soluție NaOH 0,1 M. Biomasa tratată chimic denumită biomasă modificată-PAA, a fost spălată cu apă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de biomasă au fost tratate cu 20 mL soluție de NaCl 0,01 mol L-1 și amestecul a fost lăsat în repaos 12 ore la temperatura camerei pentru stabilizare. Soluția a fost apoi barbotată cu azot (2 ore) sub agitare energică pentru a îndepărta dioxidul de carbon dizolvat. Titrarea s-a efectuat cu o soluție de HCl (Figura 4.25). ). Spectrele FTIR înregistrate și titrarea potențiometrică au demonstrat că au fost introduse pe suprafața biomasei un număr mare de grupări

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Apoi, a fost spălată cu apă deionizată și uscată la 60șC (12 ore). Pentru imobilizarea biomasei a fost preparată o soluție alginat 2% prin dizolvarea a 1 g de alginat de sodiu în 50 mL apă distilată la 60șC, cu agitare constantă pentru a evita formarea de aglomerări. După răcirea amestecului la temperatura de 25șC s-au adăugat cantități de biomasă variate (2-8%), sub agitare, pentru omogenizare. Amestecul uniformizat alginat-biomasă a fost extrudat într-o soluție de CaCl2 0,1 M.

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
dizolvarea a 1 g de alginat de sodiu în 50 mL apă distilată la 60șC, cu agitare constantă pentru a evita formarea de aglomerări. După răcirea amestecului la temperatura de 25șC s-au adăugat cantități de biomasă variate (2-8%), sub agitare, pentru omogenizare. Amestecul uniformizat alginat-biomasă a fost extrudat într-o soluție de CaCl2 0,1 M. Perlele de alginat rezultate (3 mm diametru), după stabilizare timp de 2 ore la 4șC au fost spălate cu apă deionizată. În Figura 4

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
alginat Pentru imobilizarea celulelor bacteriene de B. subtilis uscate prin congelare, acestea au fost resuspendate în alginat de sodiu 2%. Amestecul de alginat de sodiu - B. subtilis a fost introdus în picături fine într-o soluție de 5% CaCl2 sub agitare la 4-7șC și la pH 7. Perlele de alginat au fost recoltate după 2 ore, spălate cu apă distilată și utilizate în experimentele de biosorbție (IC). Perlele de alginat fără Bacillus subtilis au fost întrebuințate drept control (Binupriya și al

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
2.6.4. Entraparea fungului Cunninghamella elegans, în matrice de alginat O soluție de sare de sodiu a acidului alginic 2% (din alga brună), a fost inoculată cu o suspensie de conidii (concentrația finală 2,5 104 conidii mL-1) și agitare continuă, după care a fost introdusă sub formă de picături cu o pompă peristaltică într-o soluție agitată continuu de clorură de calciu 0,25 M. Perlele de alginat de calciu (de 2-3 mm diametru) formate au fost complet întărite

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
după care a fost introdusă sub formă de picături cu o pompă peristaltică într-o soluție agitată continuu de clorură de calciu 0,25 M. Perlele de alginat de calciu (de 2-3 mm diametru) formate au fost complet întărite prin agitare în jur de o oră în clorură de calciu. După spălare, 30 g perle au fost introduse în 250 mL mediu și au fost incubate 7 zile la 30șC, sub agitare. Au fost, colectate cu o sită cu ochiuri de

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
2-3 mm diametru) formate au fost complet întărite prin agitare în jur de o oră în clorură de calciu. După spălare, 30 g perle au fost introduse în 250 mL mediu și au fost incubate 7 zile la 30șC, sub agitare. Au fost, colectate cu o sită cu ochiuri de 150 μm, spălate cu soluție salină și inactivate prin autoclavare la 121șC timp de 30 minute. Pentru experimentele de sorbție în sistem dinamic într-o coloană de sticlă de 5 cm

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
astfel: alginatul de sodiu (2% din Macrosytia pyrifera, cu vâscozitate înaltă) a fost dizolvat în apă distilată și amestecat cu S. quadricauda (3 105 celule/mL). Amestecul a fost introdus într-o soluție care conține CaCl2 0,1 M sub agitare, pentru a preveni agregarea sferelor de Ca-alginat. Sferele (~4 mm) au fost stabilizate în această soluție pentru o oră și apoi au fost spălate intens cu apă distilată. Inactivarea la temperatură ridicată s-a realizat prin fierberea 10 minute în

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
ai metalelor grele la o concentrație inițială de 50 mg L-1 asupra bioacumulării colorantului Remazol Blue prezent în soluție la 100 mg L-1 (pH 6 Cr(VI) și Ni(II); pH 5 Cu(II); 30 ± 10C; viteza de agitare 100 rpm) sunt prezentate în Tabelul 4.7. Din aceste rezultate se poate trage concluzia că tulpina adaptată de A. versicolor poate decolora eficient colorantul într-un mediu nutritiv pe bază de melasă și reține simultan și ionii metalelor grele

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de lichid limită la suprafața perlelor (difuzie externă); (3) transferul solutului de la suprafață la situsurile active interne (difuzia intraparticule); (4) interacțiunea solutului cu situsurile active de legare. În general, primele două etape sunt în mod obișnuit rapide (difuzia externă), dacă agitarea este suficient de intensă pentru a evita apariția unui gradient de concentrație în soluție. Dacă a patra etapă este rapidă, difuzia ulterioară intraparticule devine etapa de limitare a vitezei. De multe ori difuzia intraparticule a fost un factor important în

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
neviabil. Cinetica stadiului inițial al adsorbției coloranților bazici cu biomasa este corespunzător unui proces de pseudo-ordin I. De asemenea, Chu și Chen (2002b) au studiat viteza proceselor pentru adsorbția colorantului Basic Yellow 24 pe nămol activ uscat, în funcție de viteza de agitare, concentrația inițială a colorantului, mărimea particulelor de biomasă și temperatura soluției de colorant. Rezultatele experimentale arată că există un strat limită care înconjoară particulele de biomasă. Cinetica procesului de adsorbție este controlată în principal de difuzia intraparticule. Un timp de

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
care caracterizează potențialul global de biosorbție al unui proces sunt: pH-ul soluției, concentrația inițială a colorantului, temperatura, tăria ionică, efectul prezenței altor coloranți sau a unor ioni ai metalelor grele, doza de biosorbent, mărimea particulelor de biosorbent, viteza de agitare, forma sub care se utilizează biosorbentul și alții. 4.4.1. Efectul pH-ului asupra biosorbției coloranților Un parametru esențial care afectează capacitatea de adsorbție a biosorbenților, echilibrele de disociere ale coloranților și solubilitatea lor este pH-ul soluției în

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de adsorbție a cationului colorantului Malachite Green (MG+) cu biosorbentul Chlorella neviabil a fost investigat la o cantitate de biosorbent de 2,0 g la 2,0 L, la concentrația inițială a colorantului de 10,0 mg L-1 (sub agitare, la temperatura 298 K). Capacitatea de biosorbție a colorantului pe biosorbent se intensifică atunci când pH-ul inițial în soluție s-a modificat de la 3,0 la 11,0. În domeniul de pH bazic este favorizată reținerea colorantului datorită unei atracții

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
a suprafeței și astfel crește numărul total de situsuri. Efectul variației cantității de biosorbent în domeniul 0,5-2 g algă Chlorella neviabilă asupra biosorbției colorantului Malachite Green (concentrația inițială de 10,0 mg L-1, pH inițial 7,0, sub agitare, temperatura 298K) a arătat că o creștere a acesteia conduce la o scădere rapidă a concentrației colorantului din soluție, iar constanta de viteză crește. Aceasta se datorează creșterii numărului de situsuri de biosorbție (sau a ariei suprafaței totale) în paralel

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
solid suspendat; adsorbenții magnetici pot fi ușor și selectiv îndepărtați din probe; puterea și eficiența procedeelor de separare magnetice este întrebuințată pentru operații atât la scară redusă cât și extinsă (Safarik și al., 2002). 4.4.9. Efectul vitezei de agitare asupra biosorbției colorantului Asigurând o viteză de agitare adecvată într-un proces de biosorbție static este important a se depăși rezistența la transferul de masă extern, încât să se poată stabili viteza de agitare optimă în procesul biosorbției. Biomasa de

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
selectiv îndepărtați din probe; puterea și eficiența procedeelor de separare magnetice este întrebuințată pentru operații atât la scară redusă cât și extinsă (Safarik și al., 2002). 4.4.9. Efectul vitezei de agitare asupra biosorbției colorantului Asigurând o viteză de agitare adecvată într-un proces de biosorbție static este important a se depăși rezistența la transferul de masă extern, încât să se poată stabili viteza de agitare optimă în procesul biosorbției. Biomasa de nămol activ uscat, cu mărimea particulelor selectate situate

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]