269 matches
-
Liceul de Artă Margareta Sterian din Buzău și 2. Retragerea simbolurilor religioase din instituțiile de învățământ public din România." Aceasta întrucât domnia-sa socotește că "afișarea simbolurilor religioase pe pereții unităților publice de învățământ constituie o discriminare împotriva persoanelor atee, agnostice, indiferente sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparțin simbolurile religioase", Foarte curând, Colegiul Director al CNCD s-a pronunțat, deși diferit în cele două puncte: pentru primul a adoptat decizia deja dată de justiție în urmă cu câteva
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
coeziunea emanată de fostul "patriotism socialist" s-au șters destul de repede. În breșele largi desfăcute prin noile slogane, s-au cuibărit rapid ura amestecată cu violențe, crime și distrugeri de valori publice și private. S-au estompat nu numai umanismele agnostice, cu care se anatemizau credincioșii religioși, artiștii liberali și alți "rebeli" de altădată, dar și minimul altruism ori bunăvoința civilizatului agrarian. Guvernul, completat temporar cu parlamentari ai minorităților, ucide prin "tăieri" la miile de amărâți rămași după demolările care durează
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vor fi noile mijloace tehnologice, miturile nu vor dispărea. Ele vor însoți creații și distrugeri ciclice ca momente ale manifestărilor omului. Poate că acesta este un important filon al tradiției din toate timpurile, până nu intră în roluri scepticii și agnosticii, care tind să-și desfidă propria condiție prin enunțul malefic al morții omului după ce de câteva secole se tot reia un alt enunț la fel de sceptic, cel al morții lui Dumnezeu. Cele menționate până aici alcătuiesc un prim motiv pentru care
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
îndoieli drastice în privința existenței lui Dumnezeu, Pandrea nu se consideră credincios, dar, fiindcă posedă suficient fler ominos, nici apostat nu înclină a fi, soluția ateistă părîndu-i-se prea facilă pentru un intelectual trecut prin teologia Apusului. Pandrea e mai curînd un agnostic ce resimte înmărmurirea sinceră în fața misterului cosmic, pe care îl constată fără să-l poată dezlega. „Ce este religia pentru mine? O închinare în fața marilor taine cosmice, o tehnică a actualizării în conștiință a acestor înfricoșătoare permanențe.” (p. 55) Potrivit
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
sau ca o lista de legat (un set de blocuri de memorie non-adiacente legate de indicii ). Tipuri abstracte pot fi manevrate de cod care nu știu sau "grijă" ce tipuri de bază sunt cuprinse în ele. De programare care este agnostic cu privire la tipurile de date concrete este numit de programare generic . Arrays și înregistrările pot conține, de asemenea, tipuri de bază, dar sunt considerate de beton, deoarece acestea specifică modul în care conținutul său elementele acestora sunt prevăzute în memorie. Exemplele
Tipuri de date () [Corola-website/Science/332547_a_333876]
-
sub razele palide ale lunii... Astăzi, ea purta aceeași îmbrăcăminte ca ieri, măgulită pare-se de complimentele pe care i le făcusem. Am discutat amândoi despre religie, dacă există sau nu Dumnezeu.Î n ce mă privește, mă consideram un agnostic și lucrurile astea nu prea mă interesau. Mi se părea că există în lume lucruri mai importante. Ea considera că nimic nu este mai important ca Dumnezeu. -Cum să adopt eu o atitudine față de ceea ce nu știu? Mi se
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
te mai sune niciodată. — În spatele unui văl ești marele necunoscut, zice. Majoritatea bărbaților se vor bate să te cunoască. Unii vor nega că ești o persoană în carne și oase, iar alții te vor ignora, pur și simplu. Zelotul. Ateul. Agnosticul. Chiar dacă cineva poartă doar un petic pe ochi, vrei întotdeauna să te uiți. Să vezi dacă nu se preface. Bărbatul în cămașă Hathaway. Sau să vezi oroarea de dedesubt. Fotograful din mintea mea zice: Dă-mi o voce. Flash. Dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
acestei idei asupra argumentului ontologic? În condițiile în care existența este o proprietate a conceptului, demonstrația ontologică a existenței lui Dumnezeu își pierde sensul 168. Graham Oppy, un critic contemporan al argumentului ontologic, critică atât argumentul ontologic de pe pozițiile unui agnostic, cât și alte critici "nereușite", printre care și critica indirectă realizată de Frege. Acesta este de părere că deși apărătorii argumentului ontologic pot fi de acord cu Frege în sensul că toate propozițiile existențiale subsumează un concept de nivelul întâi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
w nu depășește mărimea lui x în lumea actuală. Oppy este de părere că prima premisa a acestui argument poate avea două accepțiuni, în funcție de modul în care este percepută "lumea actuală". Dacă este percepută simplu ca lumea noastră, atunci un agnostic nu va accepta premisa 1 cu toate că argumentul poate părea valid. Dacă nu este percepută astfel, atunci argumentul nu este valid 249. Unii filosofi au considerat că argumentul din capitolul II merită să fie nu doar criticat, ci și parodiat într-
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi conceput și acea ființă există cu necesitate. 2. Există o ființă decât care nimic mai mare nu poate fi conceput și aceasta există cu necesitate. Oppy consideră că în cazul în care presupunem axioma S5 ca fiind corectă, un agnostic sau un ateist va admite că argumentul este valid, dar va considera premisa ca neadevărată. Pe de altă parte, dacă considerăm axioma S5 ca fiind incorectă, un agnostic sau un ateist ar putea admite că premisa este adevărată dar în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că în cazul în care presupunem axioma S5 ca fiind corectă, un agnostic sau un ateist va admite că argumentul este valid, dar va considera premisa ca neadevărată. Pe de altă parte, dacă considerăm axioma S5 ca fiind incorectă, un agnostic sau un ateist ar putea admite că premisa este adevărată dar în acest caz argumentul trebuie considerat nevalid 253. Richard Purtill consideră că avem patru combinații posibile 254 pentru cele două variante ale argumentului ontologic anselmian. Prima variantă este tratată
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o ființă care să posede mărime maximă: 1. Există o lume posibilă în care avem o entitate care nu posedă nici o maximalitate. 2. Nu este nici o entitate care posedă mărime maximă 332. Deoarece nu există un motiv întemeiat pentru un agnostic să prefere premisa primului argument în detrimentul celei de a doua premise, el pare justificat să le respingă pe ambele. Va admite fie că mărimea maximă este exemplificată, fie că nu este exemplificată în toate lumile, dar argumentele care îi sunt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în toate lumile, dar argumentele care îi sunt oferite sunt insuficiente pentru a-l face să aleagă una din cele două alternative. La fel dintre cele două alternative: în mod necesar Dumnezeu există sau în mod necesar Dumnezeu nu există, agnosticul va argumenta că doar una dintre cele două alternative are premisă corectă, dar argumentul nu îi oferă nici un ajutor pentru a se decide 333. Variantă prescurtată a argumentului lui Plantinga este analizată de Graham Oppy pentru a vedea dacă este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necessitate"425. În lucrarea "Ontological Arguments and Belief in God", Graham Oppy încearcă să arate că argumentele ontologice care au fost expuse de-a lungul istoriei filozofiei nu reușesc să aducă dovezi suficiente sau clare care să îl facă pe agnostic să renunțe la agnosticism. Oppy își exprimă obiecția generală la adresa argumentelor, considerând că în fiecare versiune a argumentelor ontologice, termenii singulari și cuantificatorii (nume, descripții definite, descripții nedefinite) folosiți într-un enunț al argumentului (pentru a se referi la, sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
printr-un catehism sprijinit pe greșeală, pe culpabilitate, pe păcatul originar. Inconștient, noi suportăm rigorile Legii iudeo-creștine. în raportul nostru cu celălalt sex, cu dorința și cu plăcerea noastră, acționăm ca niște creștini - chiar și atunci când credem că suntem atei, agnostici sau necredincioși. Montaigne creează un trup ateu - termenul va apărea cu o sută de ani mai târziu... Ateu nu pentru că l-ar nega pe Dumnezeu cu voința aprigă a celor care afirmă existența, ci în mod epicurian: cu relativă indiferență
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a polițiștilor și din cea a etnologilor în cea a magistraților, adică de la supranatural la sistemul spațiilor comune. Dar oare puterea de acțiune a imaginii și-a pierdut misterul? După toate aparențele, nu. Fără îndoială, ochiul nostru a devenit destul de agnostic sau de saturat încât să privim plafoanele Capelei Sixtine fără să roșim în fața nudităților pe care un papă "reîmbrăcător" a crezut de cuviință să le acopere cu bucăți de pânză. Fără îndoială, nimeni nu mai cere ca nudurile lui Boucher
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca până la urmă acestea să echivaleze nu prevestește nimic bun pentru viitorul acestei imagini. Nu va exista per se decât ceea ce nu era doar pentru sine. Sacru este un cuvânt laic și rațional, dar care are o reputație proastă printre agnostici (în fața unui spectacol frumos, "e magic" ni se pare mai puțin compromițător, mai puțin ridicol decât "este ceva sacru aici"). Or, de sacru nu scăpăm fiindcă așa am hotărât și fiindcă ne ferim de cuvintele mari. Întoarceți-i spatele și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
misionară, Biserica creștină era bine plasată ca să înțeleagă ambiguitatea imaginii, în același timp supliment de putere și deturnare a spiritului. De unde ambivalența ei față de icoană, pictură, ca și astăzi față de audiovizual. Această oscilare nu este oare o înțelepciune? În fața Imaginii, agnosticul nu va fi niciodată destul de creștin. Occidentul are geniul imaginilor fiindcă, în urmă cu douăzeci de secole, în Palestina a apărut o sectă evreiască eretică având geniul intermediarilor. Între Dumnezeu și păcătoși, ea a intercalat un termen de mijloc: dogma
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
noastre în transcendența formelor. Ca și cum virtutea de comuniune a privirii estetice ar scădea o dată cu inflația simbolurilor ei. Cultul artei, această ieșire religioasă din religie, ultima credință a necredincioșilor, seamănă cu o evlavie sceptică; iar muzeele noastre cu niște sanctuare pentru agnostici. Stranie combinație, dar care convine acestei religii în secret disperate. Venerația artistică înșeală foamea spirituală, fiind o ultimă transcendență permisă de eclipsa transcendențelor (cult, etnie, partid, teritoriu, națiune și arta însăși). Să ne amintim că acest cult de substituție a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ar fi prin natura sa sursă de eroare, ci pentru că el acceptă tot felul de "surse ale răului" exterioare care ne îndepărtează de adevăr. Prin această acceptare a posibilității de a cunoaște realitatea, Bacon nu poate fi considerat sceptic sau agnostic, ci doar un cenzor a unei forme de imaginar deja existente. Sursele erorii trebuie eliminate, dar pentru ca acest lucru să fie posibil ele trebuie mai întâi cunoscute și conștientizate. Trebuie să le cunoaștem natura și modalitățile în care se propagă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode După ce Francis Bacon realizează o cenzură totală privind modalitățile noastre de cunoaștere, el se oprește și asupra unei cenzuri particulare, cea a metodei. Este indiscutabil că filosoful englez nu a fost agnostic, ci dimpotrivă considera că există o cale de urmat și nu trebuie decât să identificăm o modalitate de a realiza știința. În viziunea sa era necesară o metodă puternică, imbatabilă, metodă care încă nu fusese dezvoltată. Această metodă nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în puterea lui (dătătorul și creatorul formelor) și poate a îngerilor și a altor inteligențe de a cunoaște formele printr-o afirmație imediată și din prima contemplare"35. Dacă am interpreta citatul separat am putea considera că Bacon este un agnostic, dar el nu face altceva decât să sublinieze limitările minții omenești și nevoia stringentă a unei metode. Ideea că Divinitatea este singura care poate cunoaște prin contemplare realitatea nu reprezintă decât o critică a raționalismului. Rațiunea singură nu ne poate
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de ea este unul dintre cele mai stimulatoare aspecte ale creativității profetice. Influență exercitată de spiritul absolut nu este doar poetica, ci și gnoseologica și etică. Ființă umană comună este (sau, dacă rămâne fidelă rațiunii, ar trebui să fie) esențialmente agnostica, în absența unor instrumente care să-i permită să recunoască prezenta divină. Cu toate acestea, Blake nu pare a se găsi niciodată în dificultate, ba chiar nu ezită să declare, în Annotations to An Apology for the Bible by R.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
471, dacă umanitatea continuă să se îndrepte spre materialism, profețiile cele mai întunecate ne vor copleși și nu vom avea scăpare. Timpul divizării în orice formă a trecut. Acum e timpul unității tuturor oamenilor: creștini, evrei, musulmani, budiști, hinduși, animiști, agnostici, din toate păturile sociale și toate mișcările politice cunoscute, bărbați și femei deopotrivă. Toleranța e prima noastră virtute. Asta nu înseamnă că ne face înțelepți, dar sigur iubitori de înțelepciune. E utopia rosicruciană în sensul platonic al cuvântului pentru o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sale, suntem neputincioși în fața pro-priilor sentimente și sensibilități. Astfel, omul e legat în lume, pînă-și va descoperi șinele pro-fund în a cărui autoafectare pură trăiește viața absolutului însuși. Viața noastră e invadată de un nou umanism, moral, etic, imanent, dar agnostic și adogmatic, lipsit de Dumnezeu, deși nu e ateu. Valorile pe care am ajuns să le slujim sunt rupte de rădăcini, de transcedența originară. Dar nevoia de sens este irepresibilă în om. Astfel, în căutarea sensului pierdut, ieșim din modernitate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]