142 matches
-
E adevărat că Neuman propunea, mai degrabă, această integrare dintr-o perspectivă socială, ei fiind, în tinerețe, adepții formelor, care ar fi semn al onorabilității sociale. După această rupere de Sinagogă, drumurile celor doi se despart. Neuman va merge spre agnosticism, iar Steinhardt va merge, e drept, foarte lent, cu sincope, incertitudini spre creștinism. Totuși, dacă ne gândim, din '37, când are loc acest eșec al asumării iudaismului, până în 15 martie 1960, trec douăzeci și ceva de ani. De altfel, Steinhardt
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
filosof, de credincios, de teolog, de istoric, de critic, de apologet, de reformator». Și înaintând spre nucleul problemei, papa Pius al X-lea afirmă clar că «toată baza filosofiei religioase este introdusă de moderniști în doctrina pe care o numesc agnosticism». Conform acestui curent de gândire întreaga rațiune este restrânsă doar la câmpul fenomenelor, în alte cuvinte, la ceea se poate spune despre ceea ce apare și de modul în care apare: nici dreptul și nici facultatea naturală nu-i permit să
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
dreptul și nici facultatea naturală nu-i permit să treacă dincolo. Nu-i este dat să se înalțe la Dumnezeu, nici să-i cunoască existența, nici chiar prin aportul lucrurilor vizibile». Continuă enciclica, spunând că metoda imanenței este legată de agnosticism. Pusă deoparte teologia naturală, «credința, începutul și temeiul oricărei religii, trebuie repusă într-un sentiment care să genereze nevoia de divin». Aceste idei pentru papa Pius al X-lea sunt pur și simplu deliruri. Și cu delirurile lor, moderniștii «se
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
naționalitatea se poate adaugă indivizilor oriunde s-ar afla aceștia, dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual realitatea pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că o premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
ajuns să țină locul unei religii". "Suportul la scară largă a publicului pentru acțiunile prea zeloase referitoare la schimbările de climă a trecut. Suspiciunea mea este că cei mai mulți oameni din țări precum a noastră au atins un anumit grad de agnosticism cu privire la acest subiect. Bineînțeles că se schimbă climatul. Mereu a făcut-o. Există păreri diferite nu doar despre cât de susținută este această încălzire - se pare că a stagnat în ultimii 15 ani - ci și despre contribuțiile relative ale omului
Încălzirea globală "a devenit o religie" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55166_a_56491]
-
într-un tîrziu, este mai mult decît o boală. Învățați din care-mi citea epuizat și al căror nume îmi sunau ba grecești, ba etrusce, ziceau că poate fi vorba de un blestem. Ciudat rămîne faptul că savanți de un agnosticism feroce dădeau aceeași explicație bolii pentru care nu puteau găsi nici o altă dezlegare rațională. Vin încet, vin ca un murmur. Prefăceți-vă că mă auziți. "No way, Jose! No way!" Stau pe marginea ascuțită a lumii, cu pantalonii suflecați și picioarele
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
cu drepturile altora și cu interesele generale. Dacă se găseau, și se găsesc totdeauna, unele personalități emancipate de presiunea dogmelor religioase, oameni pe care spiritul de analiză și critică îi duce la "îndoiala filosofică" sau, să întrebuințăm neologismul obicinuit, la "agnosticism", dînșii nu mai puțin rămîn supuși principiilor morale superioare, care deși pentru ei decurg din diferite sisteme filosofice, au în realitate un izvor comun cu al prescripțiunilor religiunei, servind de bază și de postulat al vieții sociale. Așa de pildă
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
el negro, ultima poezie scrisă de Julio Cortázar cu o lună înainte de a muri. M-a rugat să i-o aduc s-o citească. Miercuri, ultima zi cu Mario. Dimineața am asistat la tirul întrebărilor, interesante toate răspunsurile. Vorbind despre agnosticismul lui, a spus: cred că din anumite puncte de vedere viața e mai ușoară pentru un credincios, pentru care adevărul nu scapă printre degete, și-l invidiez, dar sunt și speriat de credincioși. Fiindcă cei care se simt aproape de Dumnezeu
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
nimic important de spus”. Pentru că are „impresia de vid care se lasă odată cu căderea nopții”. Devenind insomniacă și conviețuind cu neliniștile unor boli fără diagnostic clar, ea trăiește sentimentul kafkian al unei alienări tot mai pronunțate. Dar căreia îi rezistă. Agnosticismul ei și al lui Virgil Ierunca e pus, la un moment dat, sub semnul întrebării. Un înger familiar este așteptat, mai ales că acum, ca niciodată, gândurile despre sinucidere au motive să se concretizeze: „eu, care privilegiez sinuciderea - singura soluție
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
și veșnicia încă mai aveau patru dimensiuni sau chiar mai multe. Perspectiva era în cotidian și contingent. Frescele erau un simulacru - și o urmă - de eternitate. Evul Mediu nu e doar la mijloc între antici și moderni, între păgînism și agnosticism generic, ci și între lumea de aici și transcendent. La Assisi îmi era așa de bine că nu mai contau vizitatorii. Deci nici eu. Dacă pictorii barocului ce va urma - pentru a lua doar cel mai cunoscut exemplu - își insinuau
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
persoană care nu se închină la icoane, nu participă la slujbe și nu se împărtășește decît în situații rarisime. În termeni de uz ideologic, avem de-a face cu un cetățean liber care s-a pătruns de vocația luminată a agnosticismului contemporan, iar în termeni bisericoși, cu o oaie rătăcită, fără proptea transcendentă, ce și-a întors fața de la altar spre a o apleca asupra nuanțelor sterile ale culturii laice. În schimb, în termeni filosofici, criticul nostru e un intelectual care
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
Papini & Papini Florina Pîrjol Giovanni Papini e ceea ce se numește un spirit paradoxal, un neliniștit prins între contradicții, un căutător perpetuu al sensului. A fost antinaționalist pentru ca apoi să devină un naționalist înfocat, a trecut de la agnosticism la catolicismul cel mai fervent, a scris o viață a lui Iisus (Storia di Cristo, 1921), dar și un manual de ,diabologie" (Il diabolo. Appunti per una futura diabologia, 1953). A pus umărul la propășirea mișcării de avangardă (suținătorii ei
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
poată trece rapid de la kimono-ul tradițional la rochia nupțială occidentală (o fantezie romanțioasă întreținută, cum sugeram altundeva, de producțiile hollywoodiene, extrem de populare). Această stare de fapt (care, eliminând extravaganțele locale, ar putea aminti de ateismul sau, mai bine încă, de agnosticismul Europei Occidentale ori al Americii de Nord), dublată de miracolul economic în urma căruia țara s-a transformat într-una dintre cele mai prospere din lume, ne-ar putea face să credem că Japonia s-a înscris, recent, pe traiectul modelului pragmatic. După
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Mediu și ultimul vlăstar al unei familii distinse, strălucite și patrioate. Vine aici să se odihnească, a explicat Monsignor confidențial, tratându-l pe Amory ca pe un egal În vârstă. Eu am misiunea să-i ofer un refugiu din plictiseala agnosticismului și socot că sunt unicul om conștient de faptul că bătrâna sa minte cumpătată este de fapt dezorientată și că tânjește după o proptea solidă, cum este biserica, de care să se ancoreze. Primul prânz luat Împreună a fost unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ambele vizează indirect curentul neotomist, dar nu numai). „Modernismul” de la sfârșitul secolului al XIX-lea văzuse just (întrucât aceleași probleme existau și atunci), dar a propus soluții false, căci, dorind să reacționeze împotriva pierderii sensului transcendenței, el „a căzut în agnosticism”; încercând să împace teologia cu știința, „a ajuns la abuzul exegezei critice”. Pe lângă aceste două critici majore, Daniélou mai face una, derivată: în opinia sa, în teologie s-a produs o ruptură între speculația teoretică și viața propriu-zisă. „Speculațiile teoretice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
doar ca să descopăr că a fost înlocuit cu Himmler și Heydrich, și... — ... și apoi a început să dea pe dinafară. Mi-am făcut o idee. — Va veni vremea când fiecare va trebui să facă la fel. Nu e loc pentru agnosticism în Germania pe care Himmler și Heydrich au plănuit-o pentru noi. Va trebui fie să stai drepți și să fii numărat, fie să accepți consecințele. Dar încă e posibil ca lucrurile să se schimbe din interior. Iar când va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am instalat. Îmi place aici și nu plec pentru nimic în lume. Mioara noastră ieși fără să o vadă Mama, preocupată de a-și verifica agenda întâlnirilor cu amanții, calculându-și posibilitățile, excluzându-și inechitățile, abordând formalismul, pentru a anihila agnosticismul și eluda dadaismul. Editorul ei nu era de găsit, probabil era după furtul vreunui jurnal, acum schimba, cizela, adăuga, elimina, sublima, sintetiza totul într-un colaj ca să-i dea aspect de lucrare proprie. Se preocupă prea mult de sine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se poate uita dragostea profesorilor pentru elevi, cu o cifră octanică superioară, dar și cu o imensă forță atomică, un potențial neindicat spre folosință niciunei părți beligerante, dascălii fiind o sectă aparte, un hibrid între inchiziție și umanism utopic, între agnosticism și fanatism scolastic. Dragostea lui Dumnezeu pentru oameni aprinde stelele. Dragostea omului pentru Dumnezeu le stinge. Dragostea lui Dumnezeu pentru lume e reînnoirea sa. Dragostea oamenilor pentru lume, ruina. Dragostea lui Dumnezeu pentru om, dăruirea. Dragostea omului pentru Dumnezeu, crucificarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
decât câteva crâmpeie de memorie străveche, strecurate în ea întîmplător, poate de copiști, și încețoșate, dislocate din esența lor și scufundate într-o mlaștină de morală stupidă, de medicină empirică, de multe pagini de poezie, și mai ales de ignoranță, agnosticism, superstiție, frică de natură, trufie, minciuni voite și haos. Și totul e Lustruit cu niște false taine, ca și celebrul număr 666 din Apocalips, al lui Neron, pe care l-a descifrat odinioară cineva și despre care vorbește Engels. Biblioteca
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de a fi incinerat. Henry află că trupul făcuse aceeași călătorie cu trenul spre Woking, Însoțit de un mic grup de rude, care aduseseră Înapoi cenușa, pentru a fi Îngropată În cimitirul parohial din Hampstead, câteva zile mai târziu. În pofida agnosticismului pe care Du Maurier nu se sfiise să și-l facă public, părintele Ainger acceptase cu dragă inimă să țină el Însuși o slujbă de Înmormântare, asistat de alți doi preoți din partea locului. Era o zi de octombrie rece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Problemele etice ridicate astfel de vârstele extreme ale vieții (avortul, apoi, câteva decenii mai târziu, eutanasia) aveau să constituie din acel moment factori de opoziție ireductibili Între cele două viziuni despre lume, Între cele două antropologii În fond radical antagoniste. Agnosticismul de principiu al Republicii franceze avea să Înlesnească triumful ipocrit, progresiv și chiar ușor duplicitar al antropologiei materialiste. Nicicând evocate deschis, problemele valorii vieții umane continuau totuși să preocupe spiritele; se poate afirma cu toată convingerea că ele au contribuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale ale creștinismului ca singura posibilitate de revigorare a culturii române, de scoatere
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cunoașterii, Petre Țuțea dezvoltă principiile teologiei apofatice, oferind un răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de teologia catafatică care utilizează metoda afirmațiilor limitative, restrictive, teologia apofatică promovează "distanța cea de netrecut și mântuitoare". Nu este vorba de un agnosticism, întrucât tocmai datorită acestei necunoașteri, printr-o intuiție primordială și simplă, se poate accede la cunoaștere, dincolo de orice înțelegere. Prin urmare, teologia apofatică sau negativă nu se opune teologiei catafatice sau pozitive. Metoda apofatică nu este negatoare; afirmația triumfă prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cam închistate în sinteze etnoteocentrice pietiste sau ecumeniste facile. Prin miza ei, această lucrare este esențială pentru revigorarea teologiei și a culturii române, lucrare ce restaurează prestigiul Bisericii Ortodoxe, contribuind, totodată, la primenirea unui spațiu intelectual redevabil tot mai mult agnosticismului, conformismului și anomiei uniformizatoare. Reforma universitară Mult trâmbițata reformă instituțională, de care se tot vorbește în cei 25 de ani de la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, este încă departe de momentul adevărului. Unul dintre domeniile fundamentale ale revigorării unei națiuni
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
If we consider the Romanian intellectual elites in the post-communist period, we can easily see the specific difference in relation to the Christian interwar elite: the contemplative, mystical, liturgical, dogmatic and canonical Christianity, professed by the interwar elite, contrasts the agnosticism practiced by the post-communist elite. A profound study of the post communist elite can not avoid the issue of its abdication from its normal mission, that of confessing Christianity's fundamental values as a singular revival possibility for the Romanian
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]