351 matches
-
Tudor și Mircea Dinescu, Ion Gheorghe și Dorin Tudoran, Mihai Beniuc și Petre Țuțea, Petre Dumitriu și Octavian Paler, Vasile Băran și Paul Goma, Mihai Ungheanu și Nicolae Manolescu etc. Bietul cetitor, după o lectură în multe locuri plicticoasă și agramată, va rămîne cu impresia că toată scriitorimea era în colimatorul securității și nu mai puțin pornită împotriva regimului. Pentru constructorii Cărții..., nemulțumirea lui Dan Grigorescu la adresa lui George Ivașcu, care cumula și pensia și salariul la un total de opt mii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fragment pentru pînza de păianjen țesută de Securitate și în care era prins Blaga, dacă acesta se adresează încrezător "agentului Cernat" sigur unul din fervenții emuli și, mai știi, poate chiar un apropiat al poetului. Între informatori se aflau destui agramați, constructori de fraze imposibile, gen "sursa" Lucrețiu care raportează: "...că printre elementele dușmănoase pe care le cunoaște din Cluj este și Lucian Blaga, inițiatorul cercului literar care prin activitatea sa zilnică scrie o serie de lucrări filosofice și poetice pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
surprinde - îl știm doar din Traversarea cortinei sau din Scrisori către bunul Dumnezeu -, ci genul de raportare la text a micilor funcționari secreți și omniprezenți. Cei care, altădată, urmărindu-l pe Lucian Blaga, desenau planul complet al casei și scrijeleau, agramat, cu majuscule BAE, ajung să parcurgă minuțios fiecare pagină a fostului asistent de filozofie. Taie, subliniază, pun întrebări ce cad direct în sarcina celor cu mai puține trese. "În ziua de 4 iulie 1987 Securitatea interceptează o nouă scrisoare adresată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
formula se referă la abilitățile lingvistice ale unor persoane: „și un sfat: ai grijă ca noul vice sa știe să se exprime în limba romană, cu subiect și predicat (dacă se poate și cu acordul dintre ele)” (afaceriagricole.net); „niște agramați, niște persoane ciudate... incapabile să vorbească coerent, să formuleze o frază cu subiect și predicat”; „Nu poate să lege o frază cu subiect și predicat” (ziare.com). Accentul poate cădea pe claritate, enunțurile cu subiect și predicat opunându-se, polemic
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
Pungile de plastic ce conțin rămășițele feților abandonați constituie singura legătură între aceste creaturi și specia umană. Că bogăția nu aduce cu sine nici un gram de demnitate, de civilizație, de bun-simț o dovedește comportamentul bandei de parveniți ce ne asasinează agramat în nesfârșite talk-show-uri. E deprimant să vezi cum marele fotbalist Hagi a reușit să se compromită în câteva seri la televizor cât n-ar fi reușit dacă întreaga lui carieră ar fi constat în ratări ale loviturilor de la unsprezece metri
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
a face cu cromozomii noștri, decretul de interzicere a avorturilor fusese dat de Ceaușescu personal. El ne devenise Tată și Mamă, printr-o simplă răsucire de condei. Ne născusem prematur, apărusem pe lume neplanificat, inoportun, intrasem în poveste ezitant și agramat, datorită ideii subite a unui cizmar. Îl purtam în bagajul nostru genetic, alterat de spaime și indecizii. Nu știam cum să procedăm, groaza se-amesteca firesc cu nostalgia, otrăvurile fricii și-ale plăcerii se dizolvau ca zahărul verde pe lingurița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
portocalii. Scena îți dădea coșmaruri, puteai crede că doctorul avusese o criză; el susținea contrariul: tabloul sclipea liniștitor și se numea „Natură moartă cu rață și portocale“. „Ai emoții?“, m-a luat Mihnea la rost. „Decât puțin!“, i-am răspuns agramat, ca la reportaje. La o adică, puteam și eu să vorbesc pe înțelesul mulțimii, doar nu crescusem degeaba alături de Doru, Țurel și ceilalți. Leneveam în tricou lângă Mihnea, cu nasul în calculatorul lui. Rula niște algoritmi, ca de-obicei, bombănind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alta "metodă" de engleză care mă duce cu gândul la clownul de geniu cu ochii triști: "Early to bed, early to rise, makes a man healthy, wealthy, and wise". De data această, este vorba de Ionesco 100%, fiindcă e stupid agramată, ca și piesa respectivă... Dacă ar fi să cred un articol citit în ziarul Le Temps, în luna august, omenirea se "sinucide" cel mai puțin, în schimb, luna aprilie este o lună bună pentru asemenea statistici. Explicația găsită de elvețieni
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de la aeroport până în cel mai umil sat pe care l-a vizitat. Să continui seria interogațiilor mele asupra teribilei condiții de român? Despre diplomația informală practicată de noi, studenții români, în astfel de ocazii, mai eficientă decât a anumitor funcționari agramați de la MAE din București, trimiși pe pile în misiune diplomatică? Steril, nu ajung la nici un rezultat. Nu mai știu ce să cred, mă întreb cine sunt, de unde vin și încotro mă îndrept etc. Mă încercă toți demonii exilului... Jean d
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
normelor sintactice, de îmbinări incompatibile ale cuvintelor, de "aberații" cromatice sunt, de fapt, laude fără voie ale modernității poetului. Lucian Blaga deslușea traseul complotist de la "Cazul Grama" la "tipul Grama", iar Șerban Cioculescu socotea acest itinerar de la Grama la "câțiva agramați". Theodor Codreanu n-are nici o îndoială: "Fără s-o știe, detractorii lui Eminescu, chiar din punctul nașterii "Galaxiei Grama", constituie garanția trăiniciei și vitalității Mitului Eminescu. Orice act demolator seamănă fatalmente, cu unul ritualic, sacrificial, menit să reîmprospăteze și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
patosul distructiv, furia demolării, ura clocotitoare. România este un "infinit lupanar de lumpeni" cu o etnogeneză de rușine (urina daco-romano-slavă). Aici, "oriunde te uiți vezi fețe patibulare, cu ochi mohorâți, maxilare încrâncenate, fețe urâte, guri vulgare, trăsături rudimentare, o vorbire agramată și bolovănoasă (...) Un neam flecar și lipsit de Dumnezeu, nerâvnitor în sfințenie și agramat în grandoare, ahtiat de măriri calpe și înjosit de vanități pe care, sclavi și servili, nu le-am putut legitima decât prin atentat, ultraj și minciună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o etnogeneză de rușine (urina daco-romano-slavă). Aici, "oriunde te uiți vezi fețe patibulare, cu ochi mohorâți, maxilare încrâncenate, fețe urâte, guri vulgare, trăsături rudimentare, o vorbire agramată și bolovănoasă (...) Un neam flecar și lipsit de Dumnezeu, nerâvnitor în sfințenie și agramat în grandoare, ahtiat de măriri calpe și înjosit de vanități pe care, sclavi și servili, nu le-am putut legitima decât prin atentat, ultraj și minciună. Un astfel de popor urgisit nu prin soartă, ci prin mediocritatea sa, ce semn
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mare scandal că s-a dus să-i colinde și pe ei... Și dacă nu acceptai reeducarea te izola, te băga Dumitrescu la izolare. Gardienii erau foarte cumsecade, era moș Dumitrache..., te distrai cu el, pur și simplu. Era cam agramat moș Dumitrache, nu-i așa? Moș Dumitrache? Păi, era țăran de acolo, din Târgșor. Când am fost acolo, toți au mers la el la cimitir și i-au aprins o lumânare și la gardianul-șef. Când era de Anul Nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nimic, spre un ghișeu prin care o mînă anonimă le bifa cartela pentru hrana raționalizată, pentru supraviețuire. Epoca de Aur la apogeul ei - vocea ei nu era un vuiet polifonic de idei iluministe, așa cum Îți sugerează, poate, numele, ci pițigăielile agramate, litaniile absurde ale unei arătări pe care folclorul o numea, șoptind, Piticul, Ceașcă, Pingelică (din cauza profesiei lui de bază). În momentul În care a fost făcută fotografia (și În care băteai timid cu aripile prin Întuneric), lumea se clătina din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Circa zece luni mai târziu, la consfătuirea Regionalei Banat a Partidului Comunist Român, din 20 noiembrie, când unii dintre delegați au solicitat arestarea liderilor P.N.Ț. și P.N.L., reprezentantul comitetului central, Alexandru Moghioroș, i-a răspuns într-o limbă română agramată: „Deocamdată cu Maniu și Brătianu nu e nimic, nu sunt arestați. Ca să ajungem la arestarea lor, trebuie în primul rând să îi izolăm de la mase, ca oamenii lor să-i părăsească și să ia atitudine împotriva lor. Ei vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
citatul colectiv: „Minerii ne-au declarat: Nu se mai poate. Ne-a ajuns cuțitul la os»”. Este ilogic, iar falsul se ascunde în spatele pretenției de autenticitate. În știre sau în anchetă, vom reproduce chiar și un citat banal sau chiar agramat, dacă slujește mesajului, portretizării etc. În știre, contează notorietatea celui citat. Atenție sporită la ruperea din context a citatului. Ne referim mai ales la citarea făcută cu rea intenție, din dorința de a demonstra ceva anume. Este o problemă de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
libertate, poporul, clasa muncitoare, baronii locali, îmbuibații, milionarii de carton, traseiștii politici etc. Să nu le judecăm cu asprime, dar să fim vigilenți și să nu cădem în capcana exprimărilor la modă - unele dintre ele naive, altele de-a dreptul agramate, așa cum s-a întâmplat imediat după 1989, când foarte mulți ziariști ortografiau numele dictatorului comunist cu c mic: ceaușescu. 4.3.5. Stil direct vs stil indirect Întâlnim această dilemă mai ales în gestionarea citatului. Redarea spuselor cuiva se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
copleșindu-l cu cele mai afectuoase vorbe, în stilul său inconfundabil (subtil jignitor): „Iată, am alături de mine un tânăr ambițios și plin de talent. E cult, e harnic, e deja un nume și scrie minunat, nu ca voi, niște leneși agramați, orgolioși și plini de ifose. Luați exemplu de la acest tânăr și bucurați-vă că aveți un coleg atât de valoros, care vă dă clasă oricând”. Bineînțeles că șeful anticipa prea bine reacția ziariștilor muștruluiți, antipatia și răutatea manifestate față de viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și al Germaniei]; Pronumele de politețe (reverență), nr. 59, p. 7; Traducere greșită, nr. 60, p. 8 [Tropaeum Traiani trad. în românește prin Trofeul lui Traian]; Maxim - maximum, minim - minimum, nr. 61, p. 8; Tedeum, nr. 62, p. 5; Afiș agramat, nr. 63, p. 10; Pluralul unor substantive, nr. 64, p. 8, publicat și în Albina, 97, nr. 12, 1994, p. 21; Pocirea unor vorbe, nr. 65, p. 3; Stricători de limbă, nr. 66, p. 4, publicat și în Albina, 97
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limba și în același timp, se supune umilă și fără nici un fel de obiecții unor personaje care trăiesc la marginea limbii vorbite, sub sau dincolo de limba scrisă. Această limbă a lui Schwab a strâns în ea toate defectele lumii, este agramată, autistă, incoerentă sau mai exact se supune unei coerențe interioare, ignorând regulile lingvisticii, reguli pe care le înlocuitește parțial cu cele ale inconștientului abisal. Dar în mod miraculos, această limbă nu se transformă în ceva ininteligibil. Puterea ei de comunicare
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
deoarece miezul său etic, dar și arhitectura specifică a discursului alcătuiesc imaginea unui ritual punitiv, indisociabil de spiritul polemic arghezian. Există, pentru satiricul moralist, culpe impardonabile, cum ar fi, am văzut, ipocrizia politicienilor, stupiditatea literaților vanitoși sau pretențiile academice ale agramaților, culpe care se cer sancționate drastic. Odată cu invocarea lor, autorul construiește, implicit, o pledoarie pentru sinceritate, corectitudine, talent, inteligență, profesionalism etc., valori constitutive ale lumii morale pe care o reprezintă și prin care își autolegitimează demersul critic. Vorbim, prin urmare
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pseudoestetică, adică neutralitatea ei se valorifică prin proiecția unor reminiscențe artistice. Falsitatea acestei idei ne apare imediat dacă ne gândim bunăoară că poporul românesc iubește codrul și cântă la nesfârșit „frunza verde”. Nu e absurd să credem că acest popor, agramat prin veacuri, și prin veacuri îndrăgostit de codru, a izbutit totuși să-i descopere frumusețea în urma unei educații literare superioare? Și când Moș Nichifor Coțcariul, eroul lui Creangă, exclamă noaptea în pădure: „Bată-vă pustia, privighetori, că frumos mai cântați
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nimic de a face cu omul frumos. Așa că omul frumos nu mai este astăzi eroul, sfântul, omul aoreolat de nimbul cinstei, modestiei, smereniei, credinței, devotamentului și iubirii aproapelui. Locul lui este luat de staruri făcute peste noapte, politicieni semidocți și agramați, vedete de televiziune, ca produse ale massmediei americanizante pe care Paulescu le critica În perioada interbelică prin celebra sa formulare a omului modern „mândru, pretențios și stupid”. Și totuși, În plină globalizare, În plină destructurare a identității culturale pe care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Boaz, un tânăr ajuns acum la vârsta primei tinereți. Mama îi scrie fostului ei soț Alex despre Boaz, despre problemele pe care acesta i le face, dovedinduse a fi un continuu răzvrătit, un inadaptat, un monstru. Trece drept tâmpit, scrie agramat, incoerent. Fuge într-una de la școala unde este înscris prin grija celui de-al doilea soț al Ilanei, Michel, cade mereu pe mâna unor polițiști de unde este extras cu fermitate prin intervențiile aceluiași al doilea soț. Are pasiuni pentru optică
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
1949) și în Pilot fără noroc (1958) apar și câteva schițe care demonstrează virtuți în creionarea rapidă a unei scene, în desfășurarea cu o naturalețe concisă a dialogurilor, în formularea lapidară a poantei sau în „reconstituirea” suculentă a unor exprimări agramate sau argotice. Câteva dintre prozele lui A. au fost traduse în limba rusă. În colaborare sau singur, a realizat numeroase versiuni în română din literatura rusă și sovietică (Pușkin, Cehov ș.a.). SCRIERI: Cântecele tavernei, București, 1922; Ferdinand Catolicul (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]