124 matches
-
mângâietor: pretext al unor jocuri / răsturnate / îndepărtate, de neînțeles.“ (Îngrămădire a unor umbre) Antologia dovedește, printre altele, că premiile literare nu garantează nimic. Oralitat ´ i Este la modă desolemnizarea limbajului poetic. Mircea Cărtărescu a declarat chiar, acum câțiva ani, că agramatismele și obscenitățile din cântecele unor formații de „hip-hop“ trebuie acceptate, pentru că pot contribui la împrospătarea fondului de cuvinte folosite de poeți... Ideea este falsă. Mircea Cărtărescu a susținut o, probabil, ca să câștige simpatizanți printre „băieții de cartier“, știind în același
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe inconștientul Emil Constantinescu“ etc. Și mai grav este că aceste false idei sunt formulate într-o limbă română precară. Dacă ne am exprima în stilul autorului, am ajunge și noi repede la acuzații grave: prin cartea sa plină de agramatisme, Corneliu Florea... ne face un mare rău și ne întrebăm dacă nu cumva... chiar asta este pus să facă. Noi însă ne păstrăm umorul și înțelegem că, în felul lui, autorul ne vrea binele. Lipsa de spirit critic Cornel Galben
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
partidă de pocker, vor să știe dacă fac bine practicând jocurile de noroc. „Jocurile de noroc - le răspunde cu solicitudine același Simion Todorescu - sunt preocupări blestemate practicate de cei slabi de înger.“ Aproape totul este previzibil în această carte, cu excepția agramatismelor. „Filozoful“ folosește foarte stângaci limba română. Iată un exemplu: „Culmea obrăzniciei este să faci anticameră la un ins căruia ușa ta i-a fost permanent deschisă.“ Din cauza exprimării defectuoase se înțelege că obrăznicia este a celui care face anticameră și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
În ce limbă ei gândesc? C-o pocește doar țăranul, Ăsta nu-i așa bai mare, Dar n-o știe deputatul Și-o rostește-n gura mare. Unii mai și plagiază, Îi observăm tot mai des. Ne întrebăm cu emfază: Agramatismele le ies? Că nu știi ”gramaticește” A vorbi mai pe-nțeles, Să știi însă românește Atunci ești un om ales. Mândra limbă Mândra limbă românească A-nceput să se pocească, Vom citi și scrie bine În ”pocite” limbi străine. Pe
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
viața. Pe podium s-a instalat confortabil homo videns. În curând nici pe lună nu vom mai avea loc unii de alții. Dacă refacem echilibrul psihic, Pământul va deveni un ospiciu de cinci stele. Prima globalizare poate fi cea a agramatismului și a prostului gust. Omul precar își leagă speranța mântuirii de tehnologie. Am intrat în mileniul al treilea încruntați precum taurii la coridă. Mă tem că globalizarea va însemna tot singurătate. Dar călcându-ne pe bombeuri. În privința alienării, societatea de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
să le joci bine pe alea din mînă"). Leandru le-a folosit magistral pe cele din mînecă. Lucian Foișor a fost amenințat, lui Fluturel i-a promis că scapă de "poșta-redacției" și de paginile de proză. A închis ochii la agramatismele lui Briceag. Cred că folosea vreo mie de cuvinte Gil în reportaje, dar era "ancorat în imediatitate", cum îl lăuda Leandru. L-am descoperit printre "listașii" publicați de "România liberă", în noiembrie '98. Pe Carmen Fericeanu a protejat-o, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tulburări de articulare a sunetelor; înțelegerea limbajului oral este perturbată în egală măsură ca și cel scris. Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafrazie). Repetarea cuvintelor este de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
un anumit grad de automatizare, parțial dependenți de unele servicii și cu o minimă capacitate de autoprotecție împotriva unor pericole obișnuite; Cei mai mulți ajung să-și însușească limbajul, vocabularul este restrâns la cuvinte uzuale, însă vorbirea lor este imperfectă, cu numeroase agramatisme, prezintă frecvente tulburări de articulație; Nu reușesc să-și însușească scris-cititul, iar când ajung la această performanță deprinderea este mecanică; Nu înțeleg relațiile spațiale dintre obiecte, având o gândire cu limitări la rezolvări de tip mecanic, toate acestea fac ca
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
globală constă în disoluția limbajului în totalitatea sa, atât în ceea ce privește înțelegerea, cât și expresia vorbirii, - afazia senzorială (Wernicke) interesează elaborarea limbajului, identificarea și înțelegerea simbolurilor verbale sau scrise (surditate și cecitate verbală); - afaziile sintactice sunt reprezentate prin două forme clinice: agramatismul lui Pick, în care tulburările privesc, în mod predominant, elaborarea frazelor, bolnavul utilizând un stil de limbaj telegrafic cu o structură gramaticala elementară, paragramatismul lui Kleist, în care, deși în parte este conservată sintaxa, individul o utilizează greșit, rezultând „jargonofazia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sinteza a aspectelor psihopatologice ale limbajului la bolnavii psihotici, J. Bobon izolează mai mufte forme clinice, așa cum se poate vedea mai jos: Paralogismul, descris de Tanzi este un cuvânt existent în limbă, dar căruia bolnavul îi atribuie un sens diferit. Agramatismul, descris de Küssmaul, este a tulburare de ordonare sintactică putând merge până la forma stilului telegrafic. Paragramatismul descris de Bleuler, specific schizofreniei, este reprezentat prin expresii bizare, neoformații verbale etc. Schizofazia, menționată prima dată de Kraepelin, desemnează „confuzia verbală” și ea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lexiei se repercutează mai pregnant în comportamentul grafic, exprimate prin frecvente omisiuni, inversiuni și adăugiri de grafeme. De asemenea la ei apar mai frecvente aglutinări (contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor. Se creează mari aspecte de agramatisme, greșeli de tip gramatical, care se mențin ca fenomene tipice. La debilii mintali sunt specifice omisiunile vocalice: a, e, i, o , u iar dintre consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
întrerupere de natură lezională a formației reticulare ascendente: prin simptome afazoide, în sensul că perturbările nu sunt constante ci dau aspectul de dezintegrare fonetică universală, polimorfă, labilă; prin disocieri automatico voluntare, lapsusuri, sărăcie verbală, confuzii de vocabular și de sens, agramatisme, inversări în topica frazei; prin jargonafazie, stereotipii verbale, perseverări și deseori prin afazie fonemică sau semantică. Adeseori intervin fenomene de mutism psihogen (selectiv), deci o nevroză pur funcțională, consecutivă leziunii. La afazic fenomenele de hipertensionare nervoasă, puternicele excitații subcorticale, produc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pronunțate. Aceeași pronunțare defectuoasă sau omitere se poate observa și la diftongi, triftongi, care sunt uneori reduși la o singură vocală. O altă tulburare de factură dislalică întâlnită la copiii cu deficiență de învățare cu care am lucrat o reprezintă agramatismul, în care, pe lângă pronunție, este tulburata și structura lingvistică. PĂrțile de vorbire nu sunt folosite corect în propoziție și în frază pentru că micul școlar nu respectă regulile gramaticale. În vorbirea acestor copii sunt frecvente propozițiile eliptice de subiect și predicat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
articulator și fonator. Vocabularul lor este foarte sărac, preponderent cuvinte monosilabice, propozițiile sunt foarte simplificate și reduse uneori la o simplă înșiruire de cuvinte. Acestea sunt memorate cu greutate, iar puterea de evocare a cuvintelor e foarte redusă. Frecvente sunt agramatismele, cu o simplificare a sintaxei și frazei. Caracteristic pentru disfazic e omisiunea terminațiilor, mai ales în cuvintele polisilabice, sau folosirea silabelor f\r\ semnificație, formate din dou\ sau mai multe foneme. Adeseori folosește, ca un substitut al limbajului verbal, mimica
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
organizare și dezvoltare a limbajului la copil. În alalia motorie, tulburările sunt dominant de natură motrica și sunt localizate mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor verbale este suplinita prin limbajul mimicogesticular. Persistentă agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În alalia senzorială, auzul fonematic este foarte tulburat, la fel și atenția și vorbirea `n comunicarea orală. În compensație, motricitatea fiind bine dezvoltată, copilul alalic senzorial
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ritmul lent în care se realizează citirea, scrierea cu erori după dictare și autodictare este o alt\ particularitate a comportamentului lexicografic al școlarilor din ciclul primar. De asemenea, scrisul acestor copii reflectă deformări ale literelor, confuzii de litere, lipsa majusculei, agramatisme, vocabular deficitar, dificultăți de încadrare în spațiul paginii etc. Din categoria tulburărilor grave de limbaj (care apar frecvent pe fondul deficitului intelectual) se regăsește la elevii cu deficiență mintală prezenta formelor alalice. Este evidentă constatarea că interdependenta gândire limbaj atrage
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
prinși în din ce în ce mai contaminanta isterie a găsirii cu orice preț a vinovatului neapărat în celălalt, în ceilalți, în sistem, nu e același lucru cu America însăși. Corect? 26 octombrie Trucuri și extaz. E (și freudian) analizabilă contaminarea lui Călinescu întru agramatisme, în timpul întrevederii ce s-a consumat (stresant doar pentru scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale muncii literare în ansamblu și în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
temporale. Caragiale și Eugen Ionescu aduc pe scenă personaje caracterizate prin discontinuitate, dezarticulare, amețeală, nebunie, pierderea identității. Similitudinile sunt extinse la procesul de comunicare, în ansamblu. Caragiale a sesizat "uzura expresiilor verbale, convenționalitatea limbajului, capcanele automatismelor" verbalizate. Nonsensurile, gluma absurdă, agramatismul construcțiilor sintactice sunt indicatori cu valoare caracterizantă. Fracturarea sintaxei, digresiunile haotice, noncomunicarea nu caracterizează numai vidul sufletesc al personajelor, inaptitudinea lor de a judeca și raționa. Micșorează distanța temporală și augmentează semnificațiile valorice existente în creațiile amândurora. Loredana Ilie insistă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al magazinelor ilustrate, Tudor Mușatescu publică nenumărate schițe, momente și povestiri și se remarcă prin scrisorile apocrife compuse în manieră caragialiană reunite în ciclurile Doresc ca micile mele rândulețe și Post-restant. Umorul acestora, bazat pe efectele ilare ale vârtejului de agramatisme de tipul celor comise de "eroii" din comediile și schițele lui Caragiale, primește diverse irizări, inclusiv foarte întunecate. Multe epistole ilustrează, astfel, chiar umorul negru, însă în varianta benignă, din lecția însușită de la autorul nuvelei Pastramă trufanda. De exemplu, în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
stilul și cu sintaxa" Monitorului Oficial". Pe de altă parte și concentrarea abuzivă, conducând la omiterea unor termeni esențiali pentru clarificarea sensurilor, generează comicul prin paralogisme 121 ale spunerii, de tipul ,,Cuțitu os" sau ,,Pupat toți piața independinți" (Telegrame). Așadar agramatismele constituie marca cea mai stridentă a limbajului specific personajelor caragialiene. Deficiențele de exprimare reflectă incapacitatea "eroilor" de a raționa corect și de a stabili raporturi firești între noțiuni. Pentru cel de-al doilea tip de "manual" bazat pe caragialisme, un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin oglindirea aceluiași univers uman cu rele, necorectate deprinderi lingvistice. Hiperurbanismele de tipul "cremenal", "sicretu", "coraj" și franțuzismele "alivoar", "bonsoar", "musiu"129 etc. dau o notă caragialescă replicilor, recunoscută chiar și de cei care ar fi putut să pună aceste agramatisme pe seama tendințelor generale de epatare prin limbaj ale vorbitorilor de la răscrucea secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Interesant în acest sens este un incident care demonstrează că stilul lui G. Ranetti se confunda cu cel al contemporanului și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
suficient de grăitoare în privința imoralității situațiilor, a jocului de măști permanentizat și mai ales a caracterizării personajelor. Limbajul oglindește și în cazul acestora lipsa de instrucție elementară, violența de mahala sau închistarea în automatisme specifice meseriei. Pentru ilustrarea noianului de agramatisme sugestive pentru primul caz, este foarte greu de privilegiat o singură epistolă în detrimentul alteia poate mult mai comică. Răspunsurile domnișoarei Zozo, de pildă, continuă intertextual stilul kitschizat al Ziței, condimentat în plus cu o ortografie aparte, să zicem, "neconvențională": Simpatice
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că sunt "culese" și reproduse întocmai de către un autor a cărui contribuție se reduce la selectarea mostrelor de "comunicare" scrisă. Hipotextul caragialian (Raport către șeful gării..., Proces-verbal, vorbăria fără frâu a cucoanei din Art. 214, etc.) se cristalizează prin identificarea agramatismelor și a paralogismelor care asezonează un stil prolix, cultivat cu ingenuitate de personajele cu funcția de expeditori sau subsemnatari, lesne încadrabili în tipologia semidocților caragialieni. Scrisoarea Dezidei, de pildă, are conformația unei singure fraze care se întinde pe aproape patru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deștept foc") și însuși creatorul lor, sunt antrenate într-o conversație moftologică pe teme specifice lumii lui Nenea Iancu (vremea, politica, starea agriculturii, condiția scriitorului) într-un limbaj caragialesc inconfundabil, punctat de sintagme celebre (care va să zică, Rezon, scârța-scârța pe hârtie, neicusorule), agramatisme (significativ, absolutamente nifilist, etc.) și chiar savuroase paralogisme: Rezon! spuse el. Numai că, vezi mata, rămâne cestiunea țărănească, rămân o mie de griji... Văzuși la 88... Talpa țării, stimabile...Noi, cu acceleratul, ce știm... Mi-e frică de trădare... Știi
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]