3,907 matches
-
în toate sferele sociale. Și-a ocupat locul pe care îl merită în învățământul preuniversitar (mă refer, în special, la liceele noastre foarte bune cu predare bilingvă: română - engleză, spaniolă, franceză etc.) și în învățământul superior. Dacă înainte, la Universitatea Agrară, agronomul studia în limba rusă, iar odată ajuns la țară era obligat să vorbească rusește, acum situația s-a schimbat. Același lucru se petrece și la Universitatea Tehnică, la cea de Medicină etc. Anumite probleme foarte serioase mai persistă și
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
tăria martirilor, s-a declarat și el creștin și a intrat în lac, alături de ceilalți. După ce au fost scoși din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arși de vii. Sărbătoarea populară a mucenicilor marchează începutul anului agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară, hotar între iarnă și vară, între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor. Obiceiurile din ziua de Măcinici reprezintă un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor (sfințișorii), beția rituală atestată de tradiția
9 martie - Sfinţii 40 de mucenici. Istorie şi obiceiuri care marcheză trecerea de la iarnă la primăvară () [Corola-journal/Journalistic/70550_a_71875]
-
iar mamele lor împrăștiau cenușa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor și adăposturilor pentru animale. Focurile de Măcinici îndeplineau mai multe funcții: purificatoare, prin alungarea forțelor malefice în ultima zi a anului vechi și în prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin împrăștierea cenușii în grădini, livezi, vii ș.a. sursa:
9 martie - Sfinţii 40 de mucenici. Istorie şi obiceiuri care marcheză trecerea de la iarnă la primăvară () [Corola-journal/Journalistic/70550_a_71875]
-
lunii martie, prima lună a primăverii. Mărțișorul este un element simbolic reprezentat de un șnur bicolor, care adună zilele, săptămânile și lunile anului în două anotimpuri, iarnă și vară, făcut cadou la l martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar. Generalizat astăzi la sate și orașe, mărțișorul este confecționat din două fire colorate alb și roșu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor și femeilor care îl poartă agățat în piept una sau mai multe
Mărţişorul - simbol şi tradiţie () [Corola-journal/Journalistic/70598_a_71923]
-
sau mai multe zile. Deși nu se știe cu exactitate de când datează acest obicei, se știe că prima zi a primăverii era celebrată încă de acum aproximativ 8.000 de ani, iar mărțișorul își are originea în credințele și practicile agrare de atunci. Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului și al turmelor, zeu ce personifica renașterea naturii. Deși obiceiul poartă numele acestuia, nu are nici un fel de conotație marțială. Se spune
Mărţişorul - simbol şi tradiţie () [Corola-journal/Journalistic/70598_a_71923]
-
După unele tradiții, firul Mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător Ursitoarelor care torc firul vieții copilului la naștere, Dochia toarce firul primăvara, la nașterea anului agrar. Astfel, întrucât Mărțișorul este inseparabil de tradiția Dochiei carpatice, se poate spune cu certitudine că acesta este un obicei vechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români și aromâni, preluat apoi de alte popoare din centrul și sud-estul Europei
Mărţişorul - simbol şi tradiţie () [Corola-journal/Journalistic/70598_a_71923]
-
Anzengruber. Natura de aici nu mai are nimic din pitorescul romantic, din peisajul sălbatic unde intelectualul citadin venea să-și calmeze neliniștile; nici un detaliu naturistic nu este lipsit de funcție precisă; descrierile de natură ascultă mai degrabă de ritmul muncilor agrare, pentru că autorii mărturisesc o viziune utilitară asupra lumii. Niciodată la ei nu va fi admirată natura în sine. Există oare printre prozatorii austrieci de la mijlocul secolului al XIX-lea vreunul care să fi constituit, pentru Slavici, punctul de plecare? Fără
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
într-un fel de aceste meleaguri, au militat pentru înființarea unei Facultăți de Agronomie la Timișoara. După 1945, evenimentele se succed cu repeziciune, iar un lung șir de legi a schimbat din temelii sistemul economic. Dintre acestea, menționăm Legea Reformei agrare nr. 187/1945 printre actele normative de referință, deoarece prin această lege se pun bazele patrimoniale ale sistemului de agricultură ce va apărea și se va practica în România în perioada 1949-1989. În aceste condiții socio-economice și politice, pe data
Agenda2005-49-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284462_a_285791]
-
publicând În Occident, au contracarat (cumva!) cărți ale realismului socialist - Mitrea Cocor, de Sadoveanu sau Desculț, de Zaharia Stancu. Dacă Mitrea Cocor ilustrează o temă de actualitate a timpului comunist - confiscarea moșiilor celor bogați și Împroprietărirea celor săraci, prin reforma agrară din 6 martie 1945 - autorul ar fi trebuit să vadă istoria anului 1907, a răscoalelor pornite din nordul Moldovei care au Împins pe țărani la revolte nemaiîntâlnite până atunci. Dar flacăra mișcărilor țărănești a cuprins Întreaga Moldovă, dar și zonele
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
ai lui Cuza. Cam mult. Adeseori, adultul exaltă o decizie politică democratică, încercând în van să pună o atare stare de spirit pe seama celui care-a fost. E improbabil totuși ca pentru un copil de abia de zece ani reforma agrară sau un anume discurs (remarcabil sub aspect retoric, într-adevăr) al lui Kogălniceanu să fi fost chiar atât de marcante. Radu Rosetti e convins, cum vedem, că aparține unei generații pierdute. Așa să fie? E mai tânăr cu doi ani
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
familiei mele ședeau drepți în picioare numeroși stâlpi de acest fel. Am aflat de-abia mai apoi că în răstimpul cât am stat eu în lumea umbrelor strigându-mi nedreptatea în fel și chip, în lumea oamenilor se desfășurase reforma agrară, iar pământurile marilor gospodării fuseseră toate repartizate săracilor fără pământ: pământurile mele nu făcuseră nici ele, firește, excepție. Redistribuirea pământurilor nu era lucru lipsit de precedent istoric, dar înainte de ea chiar nu era necesar să mă și împuște! Dracilor părea
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
profil agricol, dispensare și circumscripții medicale, policlinică etc. Datorită industriei textilă și de prelucrare a lemnului, culturilor de cereale, de cartofi, de sfeclă de zahăr, pomiculturii și creșterii animalelor pentru lapte și carne, profilul economic al raionului Fălticeni devenise industrial agrar. Concomitent cu dezvoltarea vieții economice și sociale, a crescut și nevoia de informare și comunicare, de legături între membrii societății, între diferitele ramuri ale economiei naționale, serviciile poștale și de telecomunicații fiind solicitate tot mai mult. În anul 1967, volumul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a târgurilor, unele dintre acestea din urmă transformându-se în orașe. Aceasta se datorește excepționalei explozii demografice care a caracterizat aici secolul al XIX-lea și care explică și faza de maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Huși a devenit oraș. În secolul XX apar trăsături noi în procesul de umanizare și în evoluția rețelei de așezări remarcabilă fiind moderarea dinamismului demografic, determinată de pierderile umane din cele două războaie mondiale, de anii de secetă și criză agrară. Ariile mai puțin populate anterior au înregistrat însă sporuri peste media Podișului Bârladului (exemplu în apropierea zonelor împădurite). Densitatea medie a populației a ajuns la o valoare de vârf în anul 1966, când s-a ridicat la 83,3 loc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cătunele de pe versanți și din hârtoape (exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de împroprietărire, pe valea Lohanului și a Crasnei (exemplu, Satu Nou, la circa 2,5 km NE de Crețești, pe dreapta Lohanului). După 1966, criza agrară indusă de cooperativizarea forțată a agriculturii, într-o regiune în cea mai mare parte improprie pentru marea cultură, îmbinată cu creșterea atractivității urbane și a altor state europene (mai ales Italia, Spania, Portugalia), în funcție de ritmul accelerat al industrializării și cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cu randament scăzut (meiul, în primul rând). Se manifestă totodată și anumite tendințe de specializare locală în creșterea unor specii de animale (bovine), elemente ale unei economii agricole deschise. Creșterea populației a impus însă, succesiv, după 1860, efectuarea unor reforme agrare ce au condus la o anumită presiune asupra echilibrului natural, și așa fragil, al acestei zone de silvostepă, cu excesivități climatice și hidrografice. Consecințele acestora pot fi urmărite nu numai în regiunea studiată, ci în tot Podișul Bârladului, constituind în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
continuitatea generațiilor de agricultori. În același timp, se schițează și întoarcerea la același sistem extensiv, nespecializat. În ceea ce privește evoluția celorlalte categorii de utilizare a terenului, se constată, ca și în cazul plantelor de cultură, aceeași tendință de reconstituire a unor structuri agrare tradiționale. Astfel, în cazul pășunilor, se remarcă tendința generală de extindere a acestei forme de utilizare, mai ales în ariile afectate de procesul incipient de depopulare. Totuși, în bazinul Lohan, la Crețești, se contura, în perioada 1980 - 1989 un areal
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
unui sistem sau a altuia. 2.3.3.1. Terenurile cu destinație agricolă și de pășunat Aflăm de la Stahl (1998, vol. I, pp. 22-23, 52, 84-85) că, în satele aservite, împărțirea terenului sătesc este reglementată de către nivelul constituțional prin legea agrară din 1864. Această lege prevedea că o treime din terenul sătesc revine boierului și două treimi țăranilor. Veniturile obținute de țărani din cele două treimi sunt scutite de dijmă, iar treimea rămasă boierului este scutită de a mai fi dată
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
șansa hoitului român să devină viu... „Domnule Țuțea, dacă ați fi fost ales președinte la 20 mai, prin absurd, care ar fi fost prima hotărâre pe care ați fi luat-o?“ — Prima hotărâre: privatizarea, însemnând construcția celor două comune: comuna agrară, întemeiată pe gospodarul dibaci și priceput, și comuna urbană, guvernată de întreprinderi, de acești giganți ai lumii moderne. Și aș fi creat institute care să sincronizeze poporul român cu toate cuceririle speciei om, mutate în spațiul valah. Că eu nu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
lungul timpului. În fapt, asaltul modernizării a impulsionat modificarea aspirațiilor, mentalității și a modului de viață, în defavoarea tradițiilor populare. Chiar și așa, cu satul românesc, comunismul a trebuit să lupte până să-l înfrângă. Păcălind pe țărani cu iluzoria reformă agrară din 1945 - pe care știau că nu aveau s-o respecte - comuniștii le-au oferit acestora o moarte mai lentă: colectivizarea. Iubitor de libertate, țăranul român s-a opus până în anul 1962, când proiectata colectivizare prin „convingere” a fost aplicată
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Războiul pentru întregirea neamului a însemnat și pentru brezeni suferință și durere. Anii de după 1918 nu mai semănau, parcă, cu cei dinainte. Încă din timpul operțiunilor militare specifice verii 1917, regele Ferdinand I (1914-1927) promitea soldaților de pe front o reformă agrară prin care să-i împroprietărească (pe aceștia) cu pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor. În acestă perioadă de graniță
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
tipografia Theodor Neculuță, pentru... impresie! În efortul de „înfrumusețare a locului de muncă” nu uită nici „elementul-om”, impune peste tot rigori „estetice”. Dactilografei îi recomandă culoarea pentru păr, parfumul care îi priește lui ( că de când la Radio, la secția agrară, a rămas cu o supărătoare rinită alergică de la fân), culoarea pantofilor și a genții, lungimea părului și a unghiilor etc. Într-un cuvânt, un personaj foarte complex tovarășu' Perju, un adevărat uomo universale, care trebuie să-și cunoască oamenii cât
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
oamenii care Îl alcătuiesc știu totul despre ceilalți și nimic despre ei Înșiși. E un popor de visători care nu are nevoie de artificiul eufemismului, al subtilității otrăvite, e un popor care Încă mai crede În trecut, În ritualurile comune, agrare (din care primăvara nu poate lipsi), În vreme ce mai noua lui civilizație urbană se poate lipsi de anotimpuri. Iar Securitatea e produsul acestei pseudocivilizații socialiste. Țăranii nu ascund securiști printre ei, securistul de la CAP a ajuns fie bețiv, fie prost, astfel Încât
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Oracolul din Delphi și zeii blatiști de pe Sirius pentru a afla numele învingătorilor. Adversarii veneau din toate colțurile lumii,dar cei mai mulți erau din Roma,din Grecia,din Persia,din Palestina,din Dacia și din Namibia. In tribune se discuta politică agrară,se spărgeau capetele învinșilor și se ciocneau cupe cu vin. Vin grecesc,vin dacic și vin... slavii ! Intre două etape,faraonul se plimba cu corabia pe Nil.Sclavii vâsleau domol printre crocodili. Corabia era cucerită în luptele cu vikingii de la
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a sosit prompt:”Banca taie din NCaceste lucrări;proiectele sunt tip și se fac doar adaptările la teren”...”Adică fundația,am completat”.A urmat „Șefuța”,Doina.Dupa ce a dorit să studieze sociologia,a devenit pragmatică și a urmat economia agrară.S-a stabilit la un IAS în județul Constanța.S-a căsătorit cu un bârlădean. In acel moment s-a auzit o bătaie decisă în ușă și în sală a intrat Octav.S-a așezat în bancă lângă Laurențiu.Pompilia-Natașa
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]