131 matches
-
dusă în războiul civil din decembrie și de atrocitățile comise în unele zone, acțiuni care includeau executarea pe scară largă a adversarilor și luarea de ostateci. Stînga republicană, care era alcătuită dintr-o serie de grupări mici, ca, de exemplu, agrarienii și socialiștii, care aveau programe contradictorii, era lipsită de un centru puternic. Principalul lor punct comun era împotrivirea față de revenirea regelui pe tron, dar aveau dezacorduri în majoritatea altor probleme. Dintre partidele de stînga, în ciuda tensiunilor lui interne, KKE (Partidul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Dezvoltarea economică Blaisdell, D. C. European Financial Control in the Ottoman Empire: A Study of the Establishment, Activities and Significance of the Administration of the Ottoman Public Debt. New York: Columbia University Press, 1929. Evans, Ifor L. The Agrarian Revolution in Roumania. Cambridge, Mass.: Harvard University Press (Belknap Press), 1962. Feis, Herbert. Europe the World's Banker, 1870-1914. New York: Norton, 1965. Hočevar, Toussaint. The Structure of the Slovenian Economy, 1848-1963. New York: Studia Slovenica, 1965. Sugar, Peter F. Industrialization of
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1, 1914-September 25, 1916. Thessaloniki: Institute for Balkan Studies, 1971. Živojinović, Dragan R. America, Italy, and the Birth of Yugoslavia, 1917-1919. Boulder, Colo.: East European Quarterly, 1972. ANII INTERBELICI Bell, John D. Peasants in Power: Alexander Stamboliski and the Bulgarian Agrarian Union, 1899-1923. Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1977. Hoptner, J. B. Yugoslavia in Crisis, 1934-1941. New York: Columbia University Press, 1962. Macartney, C. A. și A. W. Palmer. Independent Eastern Europe. New York: St. Martin's Press, 1966. Maček, Vladko. In the
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
New York: St. Martin's Press, 1966. Maček, Vladko. In the Struggle for Freedom. Traducere de Elizabeth Gazi și Stjepan Gazi. University Park: Pennsylvania State University Press 1957. Mitrany, David. The Land and the Peasant in Rumania: The War and the Agrarian Reform, 1917-1921. London: Oxford University Press, 1930. Nagy-Talavera, Nicholas M. The Green Shirts and the Others. Stanford, Calif.: Hoover Institution Press, 1970. Pearton, Maurice. Oil and the Roumanian State, 1895-1948. Oxford: Oxford University Press (Clarendon Press), 1971. Pentzopoulos, Dimitri. The
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1971. King, Robert R. History of the Romanian Communist Party. Stanford, Calif.: Hoover Institution Press, 1980. Montias, John Michael. Economic Development in Communist Rumania. Cambridge, Mass.: MIT Press, 1967. Tsantis, Andreas C. și Roy Pepper. Romania: The Industrialization of an Agrarian Economy under Socialist Planning. Washington, D.C.: World Bank, 1979. IUGOSLAVIA Apostolski, Mihailo și Haralampié Polenakovich. The Socialist Republic of Macedonia. Skopje: Macedonian Review Editions, 1974. Armstrong, Hamilton Fish. Tito and Goliath. New York: Macmillan, 1951. Auty, Phyllis. Tito: A Biography. London
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
University Press, Cambridge, 1920, I, pp. 51-55. 4 Iu. V. Bromlei et al., editori, Istoriia Iugoslavii, Izdatel'stvo Akademii Nauk SSSR, Moscow, 1963, I, p. 526. 5 Vezi John D. Bell, The Peasants in Power: Alexander Stamboliski and the Bulgarian Agrarian National Union, 1899-1923, Princeton University Press, Princeton, N.J., 1977, p. 17. 6 D. George Kousoulas, Modern Greece: Profile of a Nation, Scribner's, New York, 1974, p. 72. 7 Citat din S. Victor Papacosma, The Military in Greek Politics: The 1909
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
226. 9 Rothschild, East Central Europe, p. 284. 10 Rothschild, East Central Europe, p. 289. 11 L. S. Stavrianos, The Balkans since 1453, Rinehart, New York, 1958, p. 691. 12 John D. Bell, Peasants in Power: Alexander Stamboliski and the Bulgarian Agrarian National Union, 1899-1923, Princeton University Press, Princeton, N.J., 1977, pp. 188, 194. 13 Bell, Peasants in Power, p. 160. 14 Bell, Peasants in Power, p. 160. 15 D. George Kousoulas, Modern Greece: Profile of a Nation, Scribner's, New York, 1974
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în același timp credințele conservatorilor tradiționaliști și pe acelea ale adepților unei revoluții conservatoare dirijată împotriva influențelor democratice ale Occidentului francez și anglo-saxon. Într-un anumit fel, viitorul va merge de la sine spre o proiecție democratică. Respingerea acestui curent aparține agrarienilor sau urmașilor acestora, care luptă pentru păstrarea privilegiilor politice, sociale și economice, rămînînd atașați unei viziuni organiciste a istoriei. Pledînd pentru o evoluție naturală, pentru care voința individuală și politică nu are în realitate decît o importanță superficială, conservatorii au
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
States, 1804-1920, Seattle, University of Washington Press, 1977. Jowitt, Kenneth, Revolutionary Breakthroughs and National Development: the Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971. Mitrany, David, The Land and the Peasant in Rumania, the War and Agrarian Reform, 1917-1921, Londra, H. Milford, 1930. Roberts, Henry L., Rumania: Political Problems of an Agrarian State, New Haven, Yale University Press, 1951. Seton-Watson, Robert William, Histoire des Roumains, Paris, PUF, 1937. Xenopol, Alexandru D., Istoria românilor din Dacia traiană, București
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a clasei politice moldovenești. În următoarele două decenii, noi partide s-au alăturat curentului românofob: Partidul Socialist din Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Mișcarea „Unitate-Edinstvo” și altele, care au crescut numeric și s-au radicalizat odată cu obținerea independențe. Agrarienii, grupare formată mai ales de fosta elită din sectorul agrar și agro-industrial, au arătat că doresc ca Moldova să nu devină o provincie sau gubernie, sau a României sau a Rusiei, și au respins tendința de a numi români pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
români pe locuitorii de la est de Prut. Ei au păstrat vechiul punct de vedere sovietic conform căruia moldovenii erau etnic și lingvistic diferiți de români. Până la alegerile din 1994 moldovenismul renăscut a devenit unul dintre punctele de rezistență ale platformei agrarienilor. După 1992, unii dintre membrii de frunte ai Frontului au plecat în România sau la alte formațiuni politice, iar organizația s-a împărțit în două grupuri mari: Frontul Popular Creștin Democrat și Congresul Intelectualității. Rusificarea și dominația politică asupra fostelor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
CSI a rămas prioritară, iar dependența energetică față de Rusia este în continuare totală. Sau, așa cum A. Grecul afirma, „Basarabia și-a unit pentru totdeauna soarta sa cu Imperiul Rus în 1812”. a) Moldovenismul în activitatea politică La alegerile din 1994 agrarienii au obținut 43% din voturi și o majoritate absolută în Parlament, iar Blocul Unității Socialiste, ce cuprindea forțe ultraconservatoare adversare atât taberei proromânești, cât și celei moldoveniste, și cerea impunerea limbii ruse ca limbă de stat, a obținut 22% din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
adversare atât taberei proromânești, cât și celei moldoveniste, și cerea impunerea limbii ruse ca limbă de stat, a obținut 22% din voturi. Frontul, slăbit considerabil, nu a obținut decât 20 de locuri în Parlament. Deja Mircea Snegur trecuse de partea agrarienilor, reorientare materializată prin discursul susținut la deschiderea congresului „Casa noastră - Republica Moldova” în 1994. Discursul în sine cuprinde ideile principale ale curentului, dar, în același timp, și o serie dintre contradicțiile fundamentale și de nereparat ale acestuia: Mircea Snegur vorbea despre
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
pamflet, cu un ton extrem de agresiv și uneori vulgar, enunțarea cu seninătate a unor aberații, fără nici o argumentare științifică, atacuri directe la persoană, ton șovin și chiar rasist, inventarea unor noțiuni și susținerea unor teorii hilare. Încă din 1993 agrarienii au trecut la o puternică ofensivă mediatică, accentuată după câștigarea alegerilor din 1994, prin principalul organ de presă al partidului, intitulat „Pământ și oameni”. La 19 august 1995 era publicat articolul programatic Românismul și renașterea Moldovei, în care erau propuse
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
coord). 1996. Psihologie Socială. Aspecte contemporane. Iași: Editura Polirom. Luca, Sabin, Adrian, Pinter, Zeno, Karl și Georgescu, Adrian (coord). 2003. Repertoriul arheologic al județului Sibiu situri, monumente arheologice și istorice. Sibiu: Editura Economică. Macours, Karen, Swinnen, Johan. 2002. Patterns of Agrarian Transition. în Economic Developement and Cultural Change, The University of Chicago, pp. 365-394. Madgearu, Alexandru. 2005. Români și pecenegi în sudul Transilvaniei, în Pinter, Zeno, Karl, Țiplic, Marian, Țiplic, Maria, Emilia (coord.) 2005. Relații interetnice în Transilvania secolele VI-XIII
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
inițiind o campanie de teroare în masă (Brogan: 1990, 196). În semn de protest, membrii non-comuniști ai frontului s-au retras din organizație în august 1945. Treptat, are loc lichidarea opoziției politice, în care locul central a fost deținut Uniunea Agrarienilor și de Partidul Socialist. Celebrul Gheorghi Dimitrov, liderul Cominternului, o figură marcantă în lumea comunistă, a cărui popularitate fusese creată mediatic de Uniunea Sovietică și începuse după ce obținuse achitarea în procesul care i-a fost înscenat de naziști în 1934
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
16. PARTIDUL "NOUA ROMÂNIE" 16 23870 0.23 17. PARTIDUL PENSIONARILOR DIN 17 11579 0.11 ROMÂNIA 18. PARTIDUL NAȚIONAL AL 18 10197 0.10 AUTOMOBILIȘTILOR 19. PARTIDUL REPUBLICAN 19 9494 0.09 20. ECOLOGIȘTII (Ecologiștii+ 20 8801 0.09 Agrarienii) 21. ALIANȚĂ SOCIAL DEMOCRAT 21 8165 0.08 LIBERALĂ - COVASNA 22. ALTERNATIVĂ ROMÂNIEI 22 7154 0.07 23. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR 23 6656 0.06 DIN ROMÂNIA 24. PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC 24 5570 0.05 25. PARTIDUL DREPTĂȚII SOCIALE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
PARTIDUL PENSIONARILOR DIN 5 0.17 ROMÂNIA 18. FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR 5 0.17 DIN ROMÂNIA 19. PARTIDUL REPUBLICAN 4 0.14 20. PARTIDUL NAȚIONAL AL 4 0.14 AUTOMOBILIȘTILOR 4 0.14 21. ECOLOGIȘTII (ECologiștii + 4 0.14 Agrarienii) 22. ALIANȚĂ SOCIAL DEMOCRAT 3 0.10 LIBERALĂ - COVASNA 23. UNIUNEA DEMOCRATICĂ A 2 0.07 SLOVACILOR ȘI CEHILOR DIN ROMÂNIA 24. UNIUNEA CROAȚILOR DIN ROMÂNIA 2 0.07 25. PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC 2 0.07 26. ALTERNATIVĂ ROMÂNIEI 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199588_a_200917]
-
PARTIDUL SOCIALIST 12 191195 2.24 13. MIȘCAREA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA 13 178923 2.10 14. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 14 105646 1.24 (CÂMPEANU) 15. PARTIDUL NAȚIONAL AL 15 103997 1.22 AUTOMOBILIȘTILOR 16. ECOLOGIȘTII (Ecologiștii + 16 99495 1.17 Agrarienii) 17. PARTIDUL PENSIONARILOR DIN 17 98913 1.16 ROMÂNIA 18. PARTIDA ROMILOR 18 85705 1.00 19. PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC 19 69432 0.81 20. PARTIDUL UMANIST DIN ROMÂNIA 20 60629 0.71 21. PARTIDUL "NOUA ROMÂNIE" 21 51875 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
MIȘCAREA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA 38 2.21 14. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL 23 1.34 (CÂMPEANU) 15. PARTIDUL PENSIONARILOR DIN 22 1.28 ROMÂNIA 16. PARTIDA ROMILOR 22 1.28 17. PARTIDUL NAȚIONAL AL 19 1.11 AUTOMOBILIȘTILOR 18. ECOLOGIȘTII (Ecologiștii + Agrarienii) 18 1.05 19. PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC 17 0.99 20. PARTIDUL UMANIST DIN ROMÂNIA 13 0.76 21. PARTIDUL "NOUA ROMÂNIE" 8 0.47 22. PARTIDUL NAȚIONAL DEMOCRAT CREȘTIN 6 0.35 23. ALTERNATIVĂ ROMÂNIEI 5 0.29 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199665_a_200994]
-
o orientare general? spre dreapta. Vaida s? a separat de Partidul Na? ional ?? r? nesc ? i a fondat Frontul rom�nesc, care avea un program autoritar 140. Fuziunea dintre Liga Na? ional? de Ap? rare Cre? țin? a lui Cuza ? i Agrarienii lui Goga din 1935 a avut consecin? e ? i mai mari. Noul partid era autoritarist, avea o structur? de tip fascist ? i era �ndreptat �mpotriva minorit?? ilor, �n special a ungurilor, fiind totodat? extrem de antisemit. Noul Partid Na? ional Cre? țin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al c? rei succes ar fi putut, �n mare m? sur? , s? decid? asupra problemei Reformei Agrare. �ntre timp, b? ncile particulare au primit ? apte miliarde ? i jum? țațe pentru aceea? i perioad?. Henry Roberts, Rom�nia: Political Problems of au Agrarian State, New Haven, 1951, p. 127 61 O analiz? atent? a condi? iilor predominanțe existente �n ace? ți ani este oferit? de: C. Costa-Foru, Aus den Folterkamern Rom�niens, Viena, 1925 62�Memorii, vol. III, p. 94 63 Iorga a ? inut la Sorbona
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
the Observations of Alexander Neckham in London and Paris, University of Wisconsin Press, Madison, 1952, p. 231. 20. Tuan, Yi-Fu, Segmented Worlds and Self: Group Life and Individual Consciousness, pp. 59-60, Everett, Alan, „Farm Labourers”, În Thirsk, Joan (coord.), The Agrarian History of England and Wales: 1500-1640, Cambridge University Press, Cambridge, 1967, pp. 442-443. 21. Aries, Philippe, Centuries of Childhood: A Social History of Private Life, Random House, New York, 1962, p. 369. 22. Berman, Morris, Coming to Our Senses: Body and
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
apărut într-o multitudine de mici grupuscule politice, fondate la sfârșitul lui 1989, în timpul Revoluției de catifea, care se identificau ca fiind "de dreapta" și "Republicane". Denumirea din urmă reprezenta o aluzie atât la Republicanii din Statele Unite, cât și la Agrarienii Cehoslovaci din perioada interbelică, care purtau numele oficial de Partidul Republican. Nici Sládek, care fusese un funcționar obișnuit în domeniul cenzurii informatice de stat, nici ceilalți fondatori ai SPR-RSČ nu fuseseră activi din punct de vedere politic înainte de 1989. Nici unul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
rural sau tipic al burgurilor rămase în mare parte rurale. În spiritul acestei viziuni, liberalii unguri au fost calificați drept urbaniști, fără a avea vreo legătură cu urbanismul sau cu arhitectura, în timp ce adversarii lor tradiționaliști și-au luat titlul de agrarieni sau de populiști. Deși într-o ma-nieră mai puțin explicită, același clivaj politico-cultural între sat și oraș se regăsește peste tot, de la Rusia slavofililoru și de la occidentaliști la Serbia, trecînd și prin Polonia, unde Pilsudski simboliza modelul națiunii abstracte, ca
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]