123 matches
-
cultivate cu arbuști fructiferi pe rod și tineri, plantațiile de duzi în masiv și alte plantații pomicole aflate în teren agricol. Pepinierele pomicole sunt terenurile destinate producerii de material săditor pomicol, iar în categoria arbuștilor fructiferi intră: coacăzi, zmeuri, muri, agriși etc. Sunt considerate livezi terenurile ocupate cu pomi fructiferi, în câmp sau în jurul casei, care au cel puțin 25 de pomi fructiferi plantați la distanțele prevăzute de legislația în vigoare. ... (11) Pe rândul "Livezi pe rod" - cod rând 08 - se
NORME TEHNICE din 25 iunie 2015 de completare a registrului agricol pentru perioada 2015-2019. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264570_a_265899]
-
fructiferi cu frunze căzătoare Slovacia Măr, cais, viță de vie, păr, piersic, prun, plante ornamentale Articolul 4 În anexa la Decizia 2004/247/ CE se adaugă următorul rând: Polonia Sparanghel, revent, fructe (măr, păr, cais, piersic, prun, cireș, nuc, coacăz, agriș, zmeuriș, viță de vie, căpșun) Articolul 5 În anexa la Decizia 2004/248/ CE se adaugă următoarele rânduri: Ungaria Porumb Polonia Porumb Articolul 6 Prezentul regulament intră în vigoare la data și sub rezerva intrării în vigoare a Tratatului de
32004R0835-ro () [Corola-website/Law/292989_a_294318]
-
5 Prun Standard scăzut 10 Standard mediu 7 Standard ridicat 5 Cais Standard mediu 7 Piersic Standard scăzut 12 Standard mediu 10 Nuc Standard scăzut 4 Standard mediu 4 Standard ridicat 4 Alun Standard mediu 7 Migdal Standard mediu 4 Agriș Arbust 12 Coacăz Arbust 12 Smochin Standard mediu 5 Opuntia tuna Standard mediu 4 Curmal japonez Standard mediu 10 Viță-de-vie Dimensiune mare 7 Dimensiune medie 6 Dimensiune mică 5 Măslin Standard scăzut 5 Standard ridicat 2 Lămâi 4 Zmeur 15
jrc430as1978 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85567_a_86354]
-
ciorchini) Perioada de maturitate foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Ciorchinele: lungimea (inclusiv pedunculul) foarte scurtă medie lungă foarte lungă Baca: mărimea foarte mică mică medie mare foarte mare Baca: culoarea albă galbenă alburie roz roșie Ribes uva-crispa L. (Agriș) Planta: forma ovoidă globulară elipsoidală transversală Fructul: mărimea foarte mic mic mediu mare foarte mare Fructul: forma globular elipsoidal piriform Fructul: culoarea galbenă verde gălbui verde cu tentă albă verde roșie Perioada de maturitate a fructelor foarte timpurie timpurie medie
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
5 Prun Standard scăzut 10 Standard mediu 7 Standard înalt 5 Cais Standard mediu 7 Piersic Standard scăzut 12 Standard mediu 10 Nuc Standard scăzut 4 Standard mediu 4 Standard înalt 4 Alun Standard mediu 7 Migdal Standard mediu 4 Agriș Arbust 12 Coacăz Arbust 12 Smochin Standard mediu 5 Opuntia tuna Standard mediu 4 Curmal japonez Standard mediu 10 Viță de vie Dimensiune mare 7 Dimensiune medie 6 Dimensiune mică 5 Măslin Standard scăzut 5 Standard înalt 2 Lămâi 4
jrc5382as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90552_a_91339]
-
hotarnică din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai acel drum era de Țiul și mai era un drum ce vine de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
câte una greco-catolică, ortodoxă, reformat-calvină, unitariană, evanghelică-lutherană și mozaică). Spitalul Județean din Turda reprezenta principala unitate medicală a județului interbelic. Cele 138 comune rurale (potrivit Anuarului „Socec al României Mari”, ediția 1924-1925) au fost următoarele (cu denumirile de atunci): Agârbiciu, Agriș, Albac, Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara, Banabic, Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiș, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureș, Brăzești, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni, Căpușul de Câmpie, Cârcedea, Ceagz, Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Certegea, Cheța, Chiend, Chimitelnicul de Câmpie
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de aici, utilizată în alimentație si pentru conservarea cărnii de porc. Fiind domeniu obștesc, accesul era gratuit pentru sătenii din Micești. Pentru cei ce veneau din alte sate era percepută o taxă, practică
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
31 de km. Izvorăște din Munții Harghitei de sud, având un bazin collector cu o suprafață de alimentare de 224 km², și se varsă în râul Olt, în zona localității (jud. Brașov). În zona Biborțeni se întâlnește cu apa pâraileor Agriș (dinspre nord) respective Bodoș și Bățani (dinspre est și sud). Densitatea rețelei hidrografice în această parte a Bazinului Baraolt variază între 0,20 și 0,40 km/ km², media fiind de 0,38 km/ km². De remarcat că această valoare
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
și se organisează scoale, pentru toate neamurile, deci și pentru Români. în părțile Aradului se designează pentru scoale poporale românești următoarele comune : Buteni, Siria. Șimand, Peclca, Soborsin, Ineu, Chișineu, Odvoș, Pauliș, Cuvin, Covăsinț. Șiclău, Petris, Soimoș, Galșa, Bârzava, Totvărădia; Curtici, Agriș, Semlac.2) Ear la 13 Septembre 1787 se instituie în Oradea-Mare un inspector pentru școalele românești din cercul Aradului și Bihorului.3) La anul 1794 școalele române din cercul Aradului sunt puse sub conducerea, unui inspector din Arad, cu numele
Pecica () [Corola-website/Science/299642_a_300971]
-
unor păduri verzi tot timpul anului, compuse mai ales din fagacee (Nothofagus pumilio și Nothofagus antarctica), ce ating altitudini între 200 și 400 de m. În afară de copaci mai cresc arbuști și plante ierboase, astfel se pot aminti: coacăzele (Ribes magellanicum), agrișul ( Grossulariaceae) și fucsiile (Fuchsia magellanica), plante cățărătoare și epifite (alge, mușchi), ferigi din familia „ Hymenophyllaceae”. In regiunea din apropierea coastelor din cauza furtunilor puternice lipsesc pădurile, aici predomină vegetația ierboasă ca: „Festuca gracillima”, „Alopecurus magellanicus” cu tufișuri pitice de Nothofagus, foarte răspândit
Țara de Foc () [Corola-website/Science/307360_a_308689]
-
a curții exterioare și ultima poartă (nesigură) în corpul central. Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera Galsa, de la o depărtare de 3,5 km, varul stins direct pe piatră (mortar cald). Proveniența lui era din varnițele de la Agrișul Mare situate la 12 km distanță peste deal. Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție 3, succesive: Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor. Stilul cetății este romanic, existând un donjon masiv, locuibil prevazut cu
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
150px|left|thumb|Prun]] În mod curent se întâlnesc [[măr]]ul, [[Păr (pom fructifer)|părul]] și [[prun]]ul și doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și chisălița(din [[prun]]e), la loc de cinste se situează însă magiunurile de prune numite "miere" sau "lictar". Pentru iarnă fructele se uscau în
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
de 1,8 m. Porțile cetății sunt patru la număr: Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera Galsa, de la o departare de 3,5 km, varul stins direct pe piatră (mortar cald). Proveniența lui era din varnițele de la Agrișul Mare situate la 12 km distanță peste deal. Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție au fost trei, succesive: Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor dușmane. Stilul cetății este romanic, existând un donjon masiv
Comuna Șiria, Arad () [Corola-website/Science/310115_a_311444]
-
Iară este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Iară (reședința), Lungești, Mască, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului și Valea Vadului. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 108) satul Iară apare sub numele de "Jára". Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Iara, Cluj () [Corola-website/Science/310367_a_311696]
-
Iară este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Iară (reședința), Lungești, Mască, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului și Valea Vadului. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 108) satul Iară apare sub numele de "Jára". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iară se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Iara, Cluj () [Corola-website/Science/310367_a_311696]
-
și unitarieni (4,27%). Pentru 1,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul comunei aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel; în valea pârâului Agriș, la poalele Dealului Mare, s-au găsit lame de silex și fragmente ceramice neolitice; tot în această vale în anul 1877 s-a descoperit un tezaur de 200-300 de monede republicane romane de argint între care și o imitație barbară
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
nu întrunesc condițiile de constituire și înregistrare ca plantații, fiind plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
nu întrunesc condițiile de constituire și înregistrare ca plantații, fiind plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, astfel: - pomi fructiferi (caiși, cireși, duzi, gutui, meri, nuci, peri, piersici, pruni, vișini și alții asemenea); - arbuști și subarbuști fructiferi (agriși, aluni, coacăzi, trandafiri, zmeuri și alții asemenea); - arbori de protecție și mascare (foioase, plopi, salcâmi, sălcii, răchitari și alții asemenea). Arborii și pomii care nu întrunesc condițiile unei plantații, plantați individual în cazărmile aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale, ale
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
o găleată (găleată = 80 litri de cereale) și 2 felderi (felderă = 20 litri de cereale), un fânaț de 6 care și o pădure. Pe lângă acestea, călugării mai dispuneau de o grădină de legume și de o plantație de arbuști (trandafiri, agriși, strugurași) și de pomi fructiferi altoiți (meri, peri, pruni). Pământul fertil, adus de călugări din alte părți, a fost așezat peste terenul pietros al poienei. Se ocupau și cu stupăritul. Pentru udarea terenurilor fructifere călugării au dispus de un sistem
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
Convenții, încheiate între municipiului Satu Mare, cu localități limitrofe (orașe și comune), stabilindu-se relații de cooperare economică, socială și culturală, de amenajare a teritoriului, echipare tehnico-edilitară și protecție a mediului, fiecare păstrându-și autonomia administrativă. Satu Mare Carei Tășnad Ardud Livada Agriș Beltiug Cămin Cehal Culciu Doba Dorolț Foieni Gherța Mică Lazuri Odoreu Racșa Socond Turț Valea Vinului
Zona Metropolitană Satu Mare () [Corola-website/Science/330928_a_332257]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată arie de protecție
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
Râul Tur este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată sit de importanță
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]