339 matches
-
pentru viața plantelor în special din două motive: capilaritatea asigură circulația sevei brute la plante, capilaritatea solului, ca factor pentru menținerea apei folosită apoi de plante. Un sol cu capilare își pierde apa foarte repede. De aceea trebuie aplicate măsuri agrotehnice prin care capilarele formate în sol sunt distruse (prășit). I.5.4.Fenomene de transport. Vâscozitatea Pentru a descrie mișcarea fluidelor reale trebuie să se țină cont de interacțiunile dintre diferitele elemente de fluid sau dintre fluid și pereții tuburilor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
schimb se întâlnește des în natură și este mult folosită în tehnică. De exemplu rocile, care sunt sisteme disperse naturale, schimbă cationi în prezența apelor naturale: primesc ioni K+ și NH4+ și trimit în soluție ioni Ca2+ și Mg2+. Proprietățile agrotehnice ale solului depind de acest schimb. Un alt exemplu este cel al lacurilor, izvoarelor și nămolurilor curative, a căror compoziție depinde de solubilitatea sărurilor respective dar și de natura rocilor cu care vin în contact și de schimbul ionic dintre
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
specii. Această concurență se menține însă, în cazul patogenilor și dăunătorilor. Dintre caracteristicile de bază ale agrobiocenozei stabilitatea și complexitatea sunt cele care influențează cel mai mult combaterea integrată. Gradul de stabilitate este determinat de tipul de cultură, de metodele agrotehnice, de schimbările în modul de utilizare al terenurilor, de condițiile climatice. Exceptând factorii de climă, toți ceilalți factori pot fi influențați și dirijați de către om în combaterea integrată. Durata perioadei de vegetație a culturii, ca producător primar al agrobiocenozei are
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe cei vechi. 7. Orgnizarea unei activități interdisciplinare. 8. Urmărirea dezvoltării plantei gazdă. 9. Folosirea metodelor agrotehnice de combatere. 10. Folosirea soiurilor rezistente. 11. Organizarea unor cursuri de instruire și a unui program de popularizare. 12. Organizarea unui sistem administrativ eficace pentru protecția plantelor. Este evident, că în cadrul enumerării acestor aspecte factorii naturali de combatere ocupă primul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cerințelor fitotehnice și fiziologice ale plantelor. În terenul foarte bine pregătit plantele cresc și se dezvoltă normal într-un ritm mai rapid ceea ce va determina creșterea rezistenței lor la atacul bolilor. La plantele cultivate pe un teren lucrat după regulile agrotehnice, agenții patogeni nu găsesc un microclimat favorabil pentru instalare și manifestare. Drenarea terenului. Multe boli ale plantelor sunt favorizate de excesul de umiditate al solului. De exemplu, mucegaiul de zăpadă produs de Fusarium nivale atacă mai puternic cerealele cultivate pe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu, prin intermediul samulastrei de grâu are loc trecerea infecțiilor cu rugină pe cerealele de toamnă. Distrugerea samulastrei fie prin arătură, fie prin discuirea solului, reprezintă o lucrare agrotehnică deosebit de importantă din punct de vedere fitosanitar. Arăturile de vară și de toamnă. Prin aceste lucrări care se execută prin răsturnarea brazdei cu 180o, se îngroapă resturile vegetale și odată cu acestea sporii sau fructificațiile unor agenți patogeni, așa cum sunt Puccinia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
ea se poate aplica doar în munca de ameliorare ca și tratamentul cu Ribaviral (ser antiviral). În cultura mare este necesar ca periodic să se împrospăteze materialul de plantat cu tuberculi produși în “zone închise”, să se aplice toate metodele agrotehnice, fitotehnice și de protecție la optim, de aceste lucruri depinzând direct producția la unitatea de suprafață. 4.1.4. Scurt-nodarea Grapevine fan leaf virus Simptome. Plantele infectate cu tulpinile acestui virus prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la plante aparținând unui număr foarte mare de specii, genuri și familii. Cu toate acestea, bacteria se caracterizează printr-o specificitate îngustă , determinată de plasmida Ti. Prevenire și combatere. Măsurile profilactice sunt singurele care pot da rezultate, din care cele agrotehnice au un rol mai important. Astfel, pepinierele pomicole și școlile de viță vor fi amplasate pe terenuri ușoare care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă, în vederea distrugerii faunei dăunătoare din sol. Materialul pentru înmulțirea vegetativă va fi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre cleistotecii vor elimina ascele și ascosporii chiar în primăvară. Gradul de atac produs de acest agent patogen este influențat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen și de rezistența soiurilor. Epocile timpurii de semănat, cantitățile mari de îngrășăminte pe bază de azot, dublate de o desime mare a plantelor și buruienilor, creează condiții de maximă favorabilitate pentru evoluția agentului patogen. Ciuperca are
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Miraj, Productiv și Precoce sunt sensibile față de acest agent patogen. Soiurile de orzoaică introduse în 2003 Stindard, Suceava sunt mijlociu de rezistente iar soiul Jubileu este rezistent. Soiurile de orzoaică-Annabell, Danuta, Florina și Succes sunt sensibile la această micoză. Măsurile agrotehnice cu efect profilactic, ca rotația corectă a culturilor, îngrășarea echilibrată, însămânțarea în epoca optimă și cu desime normală, erbicidarea, limitează pagubele produse de această boală. 5.6. Boli produse de ciuperci din subîncrengătura Deuteromycotina Ciupercile din subîncrengătura Deuteromycotina prezintă numai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
semănat în terenuri acide, cu textură luto-argiloasă și în condiții de depășire a desimii optime a plantelor la unitatea de suprafață. Fertilizarea neechilibrată cu azot sensibilizează plantele la atac (Ana Hulea și M. Hatman, 1975). Prevenire și combatere. Respectarea măsurilor agrotehnice ca: semănatul la epoca optimă, fertilizările echilibrate, evitarea terenurilor acide, rotații de 4-5 ani fără cereale păioase, asigură o limitare a pagubelor produse de această ciupercă. În condiții deosebit de favorabile ciupercii, când se depășește PED-ul care este stabilit la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fără carențe în magneziu, curate de buruieni. Solul serelor și solariilor va fi în prealabil dezinfectat termic sau chimic. Măsurile de igienă culturale obligatorii ca: strângerea și arderea resturilor vegetale sau îngroparea lor în profunzime, limitează atacul patogenului. Între măsurile agrotehnice, remarcăm asolamentul în care roșiile și alte solanacee cultivate nu trebuie să revină pe sola ce a fost infestată cu Alternaria, decât după 4 ani. Dintre soiurile omologate, Unirea și Dacia sunt mijlociu de rezistente la alternarioză. Înainte de semănat semințele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
specii. Această concurență se menține însă, în cazul patogenilor și dăunătorilor. Dintre caracteristicile de bază ale agrobiocenozei stabilitatea și complexitatea sunt cele care influențează cel mai mult combaterea integrată. Gradul de stabilitate este determinat de tipul de cultură, de metodele agrotehnice, de schimbările în modul de utilizare al terenurilor, de condițiile climatice. Exceptând factorii de climă, toți ceilalți factori pot fi influențați și dirijați de către om în combaterea integrată. Durata perioadei de vegetație a culturii, ca producător primar al agrobiocenozei are
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
6. Menținerea populațiilor dăunătoare la un nivel minim, pentru a menține și dușmanii naturali în vederea prevenirii apariției unor noi patogeni care-i pot înlocui pe cei vechi. 7. Orgnizarea unei activități interdisciplinare. 8. Urmărirea dezvoltării plantei gazdă. 9. Folosirea metodelor agrotehnice de combatere. 10. Folosirea soiurilor rezistente. 11. Organizarea unor cursuri de instruire și a unui program de popularizare. 12. Organizarea unui sistem administrativ eficace pentru protecția plantelor. Este evident, că în cadrul enumerării acestor aspecte factorii naturali de combatere ocupă primul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cerințelor fitotehnice și fiziologice ale plantelor. În terenul foarte bine pregătit plantele cresc și se dezvoltă normal într-un ritm mai rapid ceea ce va determina creșterea rezistenței lor la atacul bolilor. La plantele cultivate pe un teren lucrat după regulile agrotehnice, agenții patogeni nu găsesc un microclimat favorabil pentru instalare și manifestare. Drenarea terenului. Multe boli ale plantelor sunt favorizate de excesul de umiditate al solului. De exemplu, mucegaiul de zăpadă produs de Fusarium nivale atacă mai puternic cerealele cultivate pe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
numeroși agenți patogeni samulastra constituie o etapă din ciclul evolutiv al acestora. De exemplu, prin intermediul samulastrei de grâu are loc trecerea infecțiilor cu rugină pe cerealele de toamnă. Distrugerea samulastrei fie prin arătură, fie prin discuirea solului, reprezintă o lucrare agrotehnică deosebit de importantă din punct de vedere fitosanitar. Arăturile de vară și de toamnă. Prin aceste lucrări care se execută prin răsturnarea brazdei cu 180o, se îngroapă resturile vegetale și odată cu acestea sporii sau fructificațiile unor agenți patogeni, așa cum sunt Puccinia
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
degradare se datoresc intervențiilor antropice. În felul acesta, sursele și mecanismele de degradare fiind cunoscute, în mod firesc controlul lor este în bună măsură monitorizat. Aceasta este de altfel și prima etapă, strict necesară, a protecției. Tehnologii industriale și practici agrotehnice specializate se orientează din ce în ce mai mult către reținerea noxelor la sursă, emiterea unor cantități de poluanți în limitele capacității naturale de dispersie, amplasarea surselor de noxe în conformitate cu dinamica naturală a aerului favorabilă dispersiei ș.a.m.d. De asemenea, o formă indirectă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la nivelul factorilor săi genetici. Declanșarea prin impact antropic a unor disfuncții (care implică structurile geologice, apa, relieful și procesele geomorfologice, structurile vii) afectează profund pedogeneza, întârziind/întrerupând formarea solului sau determinând degradarea lui puternică. Aceleași urmări le au lucrările agrotehnice neraționale și poluarea solului prin utilizarea în exces a fertilizanților, a pesticidelor, a unor ape de irigație aflate sub standardele de calitate. Ca și în cazul apelor, aerului, structurilor vii, orice formă de poluare accidentală poate determina degradarea corespunzătoare a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
reduse și fiind utilizate intens, fără perspectiva regenerării, vor fi epuizate și ele curând. Se află în această situație zăcămintele de guano din unele insule tropicale (din Nauru) sau de pe coasta vestică a Americii de Sud. Ca și în cazul unor practici agrotehnice inadecvate, capabile să degradeze principala resursă naturală a agriculturii, solul, o serie de tehnologii industriale de extracție ineficientă, au degradat unele zăcăminte, eliminând sub formă de reziduuri o parte din substanța minerală utilă greu sau imposibil de recuperat ori impunând
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
viticultură. Ampelografia studiază soiurile de viță de vie roditoare și de portaltoi sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente de descriere botanică, caracteristici agrotehnice și însușiri tehnologice. O publicație științifică de mare anvergură în domeniul ampelografiei românești, apărută în perioada 1959-1970 sub semnătura și coordonarea academicianului Gh. Constantinescu, o constituie "Ampelografia RPR" și ulterior "Ampelografia RSR" în opt volume. În această operă se regăsesc
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979, 1984). O lucrare de referință în ampelografie, care aduce o contribuție deosebită la cunoașterea însușirilor biologice, a caracteristicilor tehnologice și agrotehnice a soiurilor de viță de vie cu însușiri de apirenie, o reprezintă "Ampelografia soiurilor apirene" (1976), elaborată de Gh. Constantinescu și Adriana Indreaș . Cercetările în domeniul ameliorării viței de vie se intensifică și mai mult după anul 1980, fiind orientate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în cadrul soiurilor de viță de vie. 1.5. METODE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN AMPELOGRAFIE Cercetarea ampelografică este strâns legată de soi sau specia din care provine, în relație directă cu factorii de mediu față de care acesta reacționează și cu lucrările agrotehnice cu care intervine omul asupra sa. În principiu soiul reprezintă suma însușirilor biologice și economice, care îl transformă în principalul mijloc de producție. Soiul este definit ca fiind o grupă de indivizi asemănători, ce se înmulțesc pe cale vegetativă și care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor de viță de vie se folosește schema elaborată de Gh. Constantinescu (1958), în deplin acord cu schema internațională, dar care este mult mai amplă, folosind în plus unele însușiri agrobiologice (coeficienți de fertilitate, indici de productivitate) dar și unele agrotehnice și tehnologice. Această schemă cuprinde doisprezece părți: 1. Denumirea soiului , prin care se precizează numele sub care este cunoscut acesta cel mai frecvent în țara noastră și în alte țări; 2. Sinonimele , adică denumirile folosite în paralel pentru același soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4 pînă la 7. 6. Strugurii ca și boabele, reprezintă principalele organe ce însumează caractere morfologice importante pentru descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Prezintă o variabilitate foarte pronunțată, fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]