179,567 matches
-
nucleari își recalculează traiectoriile pe marile ținte la unui război teribil, care se desfășoară tacit, dar care poate trece foarte ușor, în doar o secundă, Rubiconul nuclear. Desigur, toată lumea speră ca, si de data aceasta, rațiunea va triumfă, dar de aici nu rezultă cu necesitate că somnul rațiunii ar fi dispărut și că toate problemele lumii se vor rezolva de la sine. Sutele de mii de imigranți musulmani găsesc o Europa extrem de fragilă, desigur, capabilă să rezolve marile probleme pe care le
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
munci pentru bunăstarea fiecărei familii. 2. PDM va ocroti copiii, susținându-i pe ei și pe părinți. 3. PDM va ajuta familiile tinere și pe cele care au mulți copii. 4. PDM va lupta ca să țină familiile din Moldova unite, aici acasă. 5. PDM va îmbunătăți locul și rolul femeii în comunitățile noastre. Femeia a avut un rol central în strategia de comunicare a Partidului Democrat. Partidul a explorat, în acest sens, și imaginea charismatica a doamnei ministru a Culturii, Monica
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
indicii, să facă distincții subtile și să analizeze diferite situații. Pentru a fi persuasiv, un mesaj ar trebui să facă apel la valorile culturale pe care le susține auditoriul vizat 17. Spoturile electorale ale PDM Spot nr. 1 (Anexă 1) "AICI, ACUM. Creștem Moldova. Lideri pricepuți. Economiști de succes din toată Moldova propuși de cetățeni. Cresc economia, ocrotesc familiile, respectă tradițiile. Oameni de cuvânt, de bună credință. PDM: Creștem Moldova!" În spot lipsesc protagoniștii, fetele liderilor politici. Miza este textul publicității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai bune de muncă. PDM: locuri de muncă bine plătite, familii ocrotite. Creștem Moldova!"19 Spot nr. 3 PDM creează locuri de muncă pentru Moldova, ajută agricultorii, sprijină afacerile de familie. Cu PDM tinerii primesc șansă de a se realiza aici, in Moldova. PDM este SINGURUL PARTID care vine cu un plan serios de creștere a Moldovei. Locuri de muncă bine plătite, familii ocrotite. Veniți alături de PDM! Creștem Moldova!20 Familia și femeia ocrotita sunt două teme de campanie, două subiecte
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
legate de soarta Europei de Est, văzută prin cheia acordurilor postbelice, subliniază faptul că "englezii și americanii aveau și ei mentalitatea că, dacă au semnat ceva, trebuie să respecte aidoma ce au semnat", în timp ce "rușii niciodată nu au respectat ceva"; Aici (problemă semnării acordului în urmă Conferinței de la Ialta (sau Conferință din Crimeea, 4-11 februarie 1945) dintre Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii), de fapt, se ascunde o mentalitate pe care mulți nu o înțeleg. Cand rușii semnează ceva, acest
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mulți nu o înțeleg. Cand rușii semnează ceva, acest lucru nu are nici macar valoarea hârtiei pe care au semnat! În schimb, englezii și americanii, cu mentalitățile lor, ei când semnează și accepta ceva, se țin de acest lucru morțiș! De aici au decurs atâtea buclucuri și greutăți pentru noi!". Dezamăgirea și frustrarea legată de lipsă ajutorului pe care Occidentul nu l-a mai acordat României este reiterat și resimțit pe toată perioada exilului. Mărturie stau, de asemenea, declarațiile sale cu privire la lipsa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
n-au vrut să-l supere pe Stalin și (nici pe) conducătorii de la București, de la Sofia, de la Praga, de la Varșovia etc. Cand Occidentul a intrat în relații economice cu țările socialiste, nimeni nu s-a gândit la binele populațiilor de aici, la copiii subnutriți, la muncitorii care lucrau în condiții subumane, la muncitorii deznădăjduiți. Relațiile acestea, cu totul vinovate, au salvat de la prăbușire sistemul comunist, l-au ajutat să supraviețuiască. Asta a demoralizat și mai mult pe oamenii de bună-credință din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ș.a. - fie în textul original, fie în traduceri franceze - în discursurile politice ale unor oratori români din secolul al XIX-lea. Către o precizare a noțiunii de "alfabetizare politică" (political literacy) Chiar dacă jocul lexical pornind de la construcția "alfabetizare politică" (de aici, "analfabetism politic", "alfabet politic" ș.a.m.d.) poate fi tentant, se cuvine să ne întrebăm dacă o translare 8 a noțiunii political literacy se justifică printr-o carenta conceptuală în studiul discursului politic românesc din a doua jumătate a secolului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ajunsese în a doua jumătate a secolului al XVII-lea - intelectul era asimilat vonței 2. În termeni kantieni, așa cum vom constata, aceasta însemna o impardonabila confuzie între intelect și rațiunea practică. Pentru Kant, cunoașterea umană "începe cu simțurile, înaintează de aici spre intelect și sfârșește cu rațiunea, deasupra căreia nu se găsește în noi nimic mai înalt pentru a prelucră materia intuiției și a o aduce sub cea mai înaltă unitate a gândirii"3. Intelectul nu este deci capabil de voință
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
empirica, bazată pe intuiții, este ordonată de către intelect, în absența căruia niciun tip de cunoaștere nu este posibil 5. Intelectul observa regularitățile care au loc în natură, aceasta însemnând, în accepțiune kantiana, "suma tuturor obiectelor experienței"6 - si derivă de aici anumite reguli de tip cauză-efect pentru "a le reuni astfel într-o conștiința"7, de care rămâne însă diferit. Alcătuită "numai din reprezentări, adică din determinări inerente ale simțirii noastre în cutare sau cutare raport de timp"8, constiinta se
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lumii 31. În ce măsură consideră Kant timpul și spațiul ca fiind obiective, abstracte, și în ce măsură le reduce la capacitatea noastră de intuire subiectivă, conferindu-le realitate doar prin intermediul subiectului cunoscător, reprezintă o discuție separată, asupra căreia nu am să mă aplec aici. Este însă posibil ca Hegel să fi exagerat referitor la acest aspect, timpul și spațiul kantiene nefiind atât de obiective și de abstracte pe cat încearcă el să le prezinte. Hegel nu a exagerat însă deloc atunci când a contestat deja menționată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
transformare a conceptului singular în concept al realului. Intelecția pură este deci în căutarea intelecției pure universale 48. Ce este deci conceptul? O negare de sine a subiectului în planul gândirii, în sensul de gandire de sine; negativitatea este utilizată aici nu în sensul social, public, al termenului, individul fiind negativitate în raport cu societatea, o abstracție goală care subzista izolat, neavând șansă de a își depăși condiția decât în măsura în care dezvoltă conștiința civică și se implică voluntar în activitățile societății civile, echivalând scopurile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oferită de către sclav nu era una a egalului sau, nefiind astfel valabilă, cât și a sclavului, care nu avea cum să fie recunoscut că egal, si astfel că liber, de către stăpânul său - primește, în "Principiile filozofiei dreptului", o nouă interpretare. Aici, susține Hegel, existanța sclavului nu este una "pe masura conceptului sau"58. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu își dezvoltă și nu se lasă dezvoltat de către propriul său concept este, din acest punct de vedere, mai mult sau mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
această, conceptul, care că universalitate este în ea interiorul, face din exterioritate universalitate sau își afirmă obiectivitatea că egalitate cu sine însuși"67. Rațiunea, conceptul realității în devenire, poate fi interpretată și în termenii contradicției hegeliene între cantitate și calitate. Aici, cantitatea, conceptele particulare, sunt reunite prospectiv sub forma conceptului integral al realității și sunt înserate astfel într-o nouă calitate, rațiunea. Orice cantitate se transpune cu timpul într-un nou calitativ, pentru că orice cantitate reprezintă o fostă calitate: "cantitatea este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
psihic în calea unui scop, ceea ce duce la frustrare; diferite situații perturbatoare cauzate de agenți fizici (zgomote, vibrații, fluctuații de temperatură)7 și altele. Stresul, indiferent de tipul sau, apare în procesul de adaptare permanentă a organismului uman la mediu (aici putând vorbi atât de mediul natural cât și de cel artificial, de cel urban, social, de familie sau de locul de muncă, de teatrul de operațiuni militare sau de locul în care se produce un dezastru natural sau provocat de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în mod concret nivelul de protecție a drepturilor omului cu provocările și stilul de viata postmodern, o Carta a protecției drepturilor omului metropolitan (trăitor în marile aglomerații urbane) față de situațiile și condițiile generatoare de stres specific stilului de viață metropolitan. Aici, avem în vedere configurația specifică a metropolelor atât din Nordul dezvoltat, cât și din Sudul subdezvoltat, dar și diferențele de nivel de trai și, în consecință, ai parametrilor de stres, dintre cartierele sărace -confruntate cu un nivel de stres ridicat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Johannesburg/2002, menționam ca exemplu: - Obligația statelor semnatare "de a se angaja să construiascăo societate globală umană, echitabilă și cu o dimensiune socială, de ajutorare, recunoscând nevoia de demnitate umană pentru toți". Dar, dincolo de dimensiunea universală a drepturilor omului, amintită aici, se află dimensiunea temporală, cea proiectată în viitor, asupra felului de societate globală pe care se angajează să o construiască popoarele de azi. - Recunoașterea "glasului generațiilor tinere actuale, a copiilor de azi", care "le vorbesc reprezentanților popoarelor participante la summit
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la momentul aflării titlului, a fost aceea a unei plăcute surprize, deoarece, în perioada postdecembrista, lucrări cu caracter științific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din România au fost foarte puține. Aici am putea să menționam, lucrarea lui Sorin Bocancea, intitulată De la presă studențeasca în comunism la presă postdecembrista, publicată la editură Institutul European din Iași, în anul 2014. Că o primă observație, după lecturarea celor două lucrări, este ca, deși sunt
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
următoarele puncte de vedere: ideologic, instituțional, informațional, juridic și economic. Pentru a lăsa cititorului plăcerea de a lectură această lucrare mă voi opri doar la un subcapitol intitulat: "Influență "tezelor din iulie" asupra politicilor editoriale". Conform acestora se dorea, și aici selectez din multitudinea de obiective: combaterea influenței ideologie burgheze și propagarea pozițiilor ideologice ale PCR, obligația de a cultiva "figură înaintată a muncitorului, a producătorului de bunuri materiale, devotat trup și suflet cauzei socialismului", selectarea drastică a producțiilor artistice difuzate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să separe sfera politicii de orice conținut religios; radiografia substratului spiritual-intelectual al mișcării totalitare; resorturile care generează ordinea și dezordinea în istorie" (p. 54). Recenzia de față se va concentra pe cel de-al doilea tip de lectură, întrucât de aici se degajă mult mai convingător relevanță acestei traduceri. În primul rând, trebuie remarcată oportunitatea: cartea a apărut într-un an care constituie deja o certitudine în atenția pe care mediul academic românesc o acordă interferentei dintre religie și politica în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sugereză este următorul: Voegelin stabilește realitatea de la care pleacă ("colectivismul politic"); propune cadrul general de discuție; oferă definiția de lucru; anunță "condițiile prealabile pentru existența religiilor politice"; iar apoi susține întreaga discuție pe situații de practică și teorie politică (de aici reiese probabil opțiunea lui Voegelin pentru dublă natură a actului de a gândi: theoria, sau contemplare care poate produce concluzii de natură propoziționala, si praxis, sau deliberare în vederea acțiunii). În ceea ce privește modul general de abordare, Voegelin pleacă de la distincția dintre "realitatea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Pentru a exemplifică această afirmație, autorul aduce în discuție chestiunea curajului, aplicat la doctrina hegeliana a mersului istoriei: reprezintă curajul o dovadă a existenței personale sau este un fenomen mecanic, așa cum apare în filosofia organicista a lui Hegel? (p. 81) Aici apare remarcă extrem de interesantă potrivit căreia teodiceea (adică rezolvarea pe cale rațională a problemei râului) nu trebuie să se lipsească de sentiment (în care interpretez o altă formă de a pleda pentru personalism ca valoare a existenței în măsura în care sentimentul reprezintă o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
absența oricărui sentiment pentru problema adâncă a teodiceei, adică faptul că spiritul lumii nu are alte mijloace la dispoziția să decât sângele și nenorocirea omenirii" (p. 83). Pentru a propune o lectură paralelă, chiar lămuritoare a acestei problematici, merita evocat aici Robert C. Tucker ce califica filosofia statală a lui Hegel drept demonodicee în disertația de doctorat pe care a depus-o la Universitatea Harvard în 1958 (trei ani mai târziu a fost publicată în volum 4). Prin realisssimum, Voegelin înțelege
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fundamentele noii spiritualități intramundane" sunt următoarele: "cunoașterea lumii că inventar de fapte existențiale la toate nivelurile și cunoaștere a contextelor sale esențiale și cauzale". Altfel spus, "lumea că suma de conținuturi a suprimat lumea că existența" (p. 132). Trebuie observată aici asumarea existențiala a viziunii lui Voegelin și, implicit, critică viziunii sistemice care a făcut carieră în secolul al XIX-lea la nivel speculativ prin Hegel și la nivel ideologic prin Marx. Nu întâmplător, la acest nivel escaladează conflictul dintre "știință
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ajungi la Cinematograful de Vară? ...pe care toată lumea îl confundă cu Teatrul de Vară. Ei bine, nu e același lucru:) Cinematograful nostru este în partea estică a Herăstrăului, cum te uiți dinspre intrarea Charles de Gaule (aia principala, dinspre televiziune). Aici (http://publik.ro/blog/?p=2742) ai descrieri în detaliu ale traseelor (pe bd. Aviatorilor / prin parc) + o hartă cu traseele mai la stanga menționate. -> Program pe zile - aici tot (http://publik.ro/blog/?p=2735) -> Filmele (http://publik.ro/blog
Bike In by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82706_a_84031]