576 matches
-
ați scos din om ce avea mai de preț, iar acum el, troacă pe interior, a devenit robot. Productivitate și societate de consum. Marketing în toate! știu, n-o să recunoașteți! Ba mai mult, o să-mi spuneți fel și fel de aiureli în care nici chiar voi nu credeți. Mă rog, ar fi problema voastră, însă v-ați bătut joc de Omul om și chiar de voi, parcă de când lumea, voi cei mai puțin oameni. Revenind, trebuie să amintesc măcar faptul că
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
o rudă care de ronin în Mikuriya. Are peste o mie de oameni sub comanda lui. Dacă ar veni aici la chemarea mea, ar putea șterge de pe fața pământului o casă ca asta într-o zingură noapte. Amenințătorul torent de aiureli ale lui Hiyoshi, combinate cu flăcările din ochii lui, îl înspăimântară pe bietul Ofuku. — Stăpâne Ofuku! — Stăpâne Ofuku! Unde-i Stăpânul Ofuku? Servitorii din casa cea mare îl căutau pe Ofuku de o bună bucată de vreme. Prizonier al privirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Nu era deloc firesc din partea lui. Toți îl numeau Maimuță, de la Nobunaga până la prieteni, iar porecla îndeobște nu-l deranja. Azi, însă, era altceva. — Ești surd, Maimuță? — Ce prostie! — Cum? — Chemi omul, și pe urmă îi vorbești nerozii. Ce-i aiureala asta cu maimuța? Toată lumea te numește așa, deci la fel ți-am spus și eu. Sunt adesea plecat la Castelul Narumi, așa că nu-ți țin minte numele. Fac rău că-ți spun la fel ca și ceilalți? — Da. Există oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
că veneai să-mi ceri permisiunea de a vă preda nouă. Ce prostie, să ne cereți să capitulăm și să plecăm! Nu vezi că suntem hotărâți să rezistăm până la sfârșit? Trebuie că ești nebun, de vii aici să vorbești asemenea aiureli! Ochii celorlalți călugări-războinici scăpărau de emoție, în timp ce-l priveau încruntați pe Ittetsu. După ce-l lăsă pe abate să spună ceea ce avea de spus, Ittetsu începu să vorbească rar, calculat: — Sfântul Dengyo a înființat acest templu pentru pacea și conservarea Casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
simplu, nearătând altfel decât un călător de rând. În această ținută, se prosternă la podea, dar apoi ridică privirea și râse: — Pun prinsoare că sunteți surprins. Nobunaga părea să nu înțeleagă. — În legătură cu ce? întrebă el. — Cu sosirea mea neașteptată. — Ce aiureală e asta? Știam că lipseai din Yokoyama de două săptămâni. — Dar probabil nu vă așteptați să apar azi aici. Nobunaga râse: — Mă crezi orb, nu-i așa? Probabil te-ai plictisit să-ți faci de cap cu prostituatele din capitală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
secrete concluziile. Nu era Hideyoshi „omul următor”? Chiar și printre vasali, care se aflau în apropierea lui zi și noapte, astfel că-l vedeau certându-se periodic cu soția lui, bucurându-se pentru câte un mărunțiș, arătând abătut și vorbind aiureli - sau care îl comparau la înfățișare cu seniorii altor clanuri și nu-l găseau deloc superior - nu părea să existe un om din zece care să considere că stăpânul lor avea vreun talent superior înnăscut. Dar Hanbei nu regreta că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se distreze. E de neiertat ca niște luptători să aibă mințile atât de răvășite. Sufletele de oțel și piatră ale adevăraților războinici nu sunt așa de slabe! În timp ce vorbea, toți oamenii își reveneau pe rând din reverie. — În loc de a asculta aiureli din-astea, fiecare om să-și păzească postul. Aceste castele sunt întocmai ca un zăgaz care ține pe loc un potop de apă murdară. Stăvilarul e lung și întortocheat, dar dacă o părticică din el se sfărâmă, se va prăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
o forță militară considerabilă pentru a profita de o situație care ar exista dacă noi ne-am părăsi propriile noastre fortificații. Și ar fi ridicol ca o armată slabă ca a noastră să iasă acum la atac. Scârbit de toată aiureala, Honda Heihachiro se ridică indignat în picioare: — Asta-i o discuție sau ce e? Oameni cărora le plac discuțiile nu-s decât niște flecari. Eu, personal, nu pot sta aici cu mâinile-n sân. Mă scuzați că plec primul. Honda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se părea mie, iar în ședința aceea o vreme am fost încredințată că vorbitorul era vinovat, fiindcă se răzbuna că fusese respins. Dar lovitura n-o dăduse el. Acuzațiile lui, oricât de inepte, intrau în acest consens: eu spun niște aiureli, tu o să pleci din facultate, din care și-așa n-ai fi ieșit cine știe ce, o profesoară ca oricare alta, ba chiar cam văcuță, iar eu o să fac carieră, dar cu un semn de întrebare dacă o să ajung prea departe, fiindcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
violent! Era chiar fricos, toți știau, numai eu nu știam că era violent din fire și fricos. Ulterior am aflat că odată, prietenii lui, în toiul unei petreceri, i-au aranjat acasă în garsonieră un om mort în pat... O aiureala, nu era nici un mort, au pus și ei acolo un costum de-al lui în care au băgat o pătură și în loc de cap o mască de carnaval și o pălărie. El a venit acasă beat, s-a trântit pe pat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aspectele de natură economică și de rațiune. Că ele reprezintă o cheie a prosperității vieții pe pământ. Discutând cu colegii aceste lucruri unii tăceau, iar alții se uitau foarte lung la el, când au văzut că încep să-l preocupe... " aiurelile". Mihai încerca să discute, în schimb, toate acestea cu soția lui, seara, când ajungeau în pat. Dar ea era atât de obosită și nici nu mai avea răbdare să-l asculte, încât adormea imediat. Copiii creșteau și lunile treceau. La
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
mă uimesc mult de lipsa de evlavie a ereticilor. Căci folosesc cele ce li se par că micșorează demnitatea Unuia Născutului și Îl înfățișează ca mai prejos de Născător, potrivit scopului lor, cu multă sârguință și le umflă cu otrăvurile aiurelii lor, culese de pretutindeni, iar pe cele ce sunt spuse în chip sănătos și drept, văzând în Fiul slava Tatălui, le scufundă în adâncurile tăcerii, având un singur scop: să calomnieze pe Cel slăvit de toată creația”. (Sf. Chiril al
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
n-ar fi putut învinge acolo măcar și pentru faptul că nu arătau convingător. Cecenii știu să-și lege cum trebuie pe frunte bentița lor musulmană și-și poartă frumos arma în mâini. Iar în armata rusă, e o totală aiureală stilistică. Mai ales în corpul de comandă. Sunt burtoși, greoi. Cu mutre strâmbe. Dacă au ochelari, ochelarii sunt ceva inimaginabil, o urățenie. De milițieni nu mai vorbesc. Acei agenți de circulație, cu fețe buhăite, însemnate de Dumnezeu însuși. Sunt buni
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
noilor generații de profesioniști și cînd acest final va veni, va trebui să se găsească noi Întrebuințări pentru sălile de conferință. Vor deveni Închisori sau arene pentru gladiatori sau nave cosmice. În van. Întrebarea lui Maggie Încă plutește În aer. — Aiureli, nu mă băga În seamă. Greșeala mea. Voiam doar să rostesc „sîni“. Am observat că mă calmează. Am coșmare În care vorbesc plin de apomb În fața a mii de oameni și Îmi dau seama deodată că sînt gol pușcă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Restaurarea, renovarea, acesta e lucrul de care ai tu nevoie. Ai nevoie să fii restaurat, rededicat, să o iei de la capăt. Ce face el casei, tu trebuie să faci pentru tine Însuți. Wakefield Își dă seama că asta este o aiureală, dar e o aiureală care sună logic. Evident că trebuie să lucreze asupra lui Însuși, dar mai Întîi trebuie să scape de nebun. CÎte un proiect odată, rînd pe rînd. Și apoi, nu e bine să amesteci realitatea cu metafora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
lucrul de care ai tu nevoie. Ai nevoie să fii restaurat, rededicat, să o iei de la capăt. Ce face el casei, tu trebuie să faci pentru tine Însuți. Wakefield Își dă seama că asta este o aiureală, dar e o aiureală care sună logic. Evident că trebuie să lucreze asupra lui Însuși, dar mai Întîi trebuie să scape de nebun. CÎte un proiect odată, rînd pe rînd. Și apoi, nu e bine să amesteci realitatea cu metafora. Nebunul e adevărat, „restaurarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
am gândit cu îngâmfare. Mă simțeam o femeie matură și puternică, sigură pe ea, sigură de locul ei în lume. Mă simțeam încrezătoare și cu opinii, dar în egală măsură amuzantă și distractivă. Inteligentă și înțeleaptă. Sigur, totul era o aiureală. Nici cu o jumătate de oră mai devreme, bocisem fiindcă fusesem sigură că toată lumea din bar știa că sunt o ratată. Dar totul era o chestiune de atitudine. În clipa aia mă simțeam bine. Mă simțeam bine fiindcă Adam mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe care nu voiau să le audă și, deși mesajele se presupune că veneau din altă parte, se părea că pe ea dădea lumea vina. A plecat, a zis Leisl. Și nu mai aud pe nimeni altcineva. Asta e o aiureală! a exclamat Mackenzie. Apoi, pentru un răstimp, a scos fum pe nări spunând că ar trebui să fie în Hamptons acum- știam eu! - dar că venea aici să-și ajute familia și... —Ssst, a zis Juan Pomădatul. Puțin respect. Mackenzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
că nu se putea -, dar nu voiam să mai am nimic de-a face cu ea. Voiam să uit că auzisem vreodată de ea. Și nici prin cap nu-mi trecea să cer o nouă programare; știam că sunt numai aiureli. Să stai de vorbă cu morții? Cât de naiv poți să fii? Seara, din motive stranii, pur masochiste, mă uitam la baseball la televizor. Era Campionatul Mondial: Red Sox jucau împotriva celor de la St Louis Cardinals. Red Sox nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
aruncă o privire pe listă: „A, da, Weishaupt, uitasem. Iluminații din Bavaria, printr-un nume ca ăsta, atrag la Început multe minți generoase. Dar acest Weishaupt era un anarhist, azi i-am zice un comunist, și dacă ați ști ce aiureli se vânturau În mediul acela, lovituri de stat, detronări de suverani, băi de sânge... Rețineți că l-am admirat mult pe Weishaupt, dar nu pentru ideile lui, ci pentru concepția lui extrem de limpede despre cum trebuie să funcționeze o societate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
25 de ani, cu părul lung, Închis, și cu un chip senin, zâmbitor, parcă mereu pus pe șotii. Francisco făcu prezentările. Tânărul zâmbi și mai larg. - Am auzit lucruri miraculoase despre Domnia Voastră, căpitane... spuse, Înclinându-se ușor În șa. - Niște aiureli, signor Gianluca, răspunse Oană. Ne bucură sosirea Domniei Voastre În Țara Moldovei. Nu mulți italieni sunt curioși să vadă aceste ținuturi. - Sunt mai mult decât curios să văd cât mai multe locuri, să cunosc cât mai mulți oameni. Și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cu siguranță, după ce acest Diario va fi afișat În piețele Veneției. Această poveste nu poate fi adevărată. Dar e, și asta dovedește că nimic nu Întrece În ficțiune realitatea Însăși. Această poveste va traversa orașele Europei, așa cum au traversat-o aiurelile scrise de sași Împotriva lui Vlad Dracula. Dar să reiau totul Într-o formă mai inteligibilă. Diario redactat de preasupusul Serenissimei, Gianluca Fontanelli, autor de scrieri adevărate Cu voia măritului doge Andrea Vendramin mă aflu În oastea condusă de principele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și alte determinări. Se vede că autorul nu privește lumea românească pasiv, ci se tulbură și se neliniștește odată cu evenimentele care ii marchează evoluția. Așa cum altă dată C. Stere: asupra rolul de "observator ipohondric", Th. Codreanu se consternează de toate aiurelile acestei îndelungate și obositoare tranziții. Într-un loc reproduce o constatare a sociologului Dimitrie Drăghicescu: ""La noi au poruncit și s-au făcut stăpâni toți câți au trecut pe la noi și pe lângă noi". Așadar, poveste veche, știută nu numai de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a întâmplat ceva rău și l-a întrebat ce s-a întâmplat pe un ton pițigăiat. Stai liniștită, nu-I nimic, mamă, i-am zis noi. Folosind cuvinte de stradă, ca să nu ne înțeleagă ea, Simon mi-a servit niște aiureli despre o încăierare pe un peron din Wells Street cu niște bețivani puși pe glume, niște irlandezi feroce; unul îi prinsese brațele cu haina, coborându-i gulerul peste umeri, iar celălalt îl împinsese cu fața în gardul de sârmă de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
-mi spăl fața cu nițică apă caldă și apoi m-am dus la cină. Nu am mâncat cine știe ce, nici măcar pêche flambée, ceea ce nu i-a scăpat doamnei Renling, care mi-a spus: Augie, când ai de gând să termini cu aiurelile astea de îndrăgostit? Ai să te dai peste cap. Merită? Apoi mi-a vorbit cu multă drăgălășenie, ca să mă binedispună cu tonul ei șăgalnic, și, ca femeie, a încercat să pună capăt fantasmelor mele explicându-mi ce credea ea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]