304 matches
-
Evlavioși, plini de iubire, grabnic să spălăm Așa, ca Maria Magdalena-n Galileea, altădat Cu lacrimile și căința noastră, orice păcat Pe Tine, Luminat invațător să te urmăm! Îngaduie-mi Doamne cu duioșie, să fiu Vasul Tău de preț, modelat din alabastru Iar în loc de mir - cuvinte de sihastru Să rostesc, spre Slava Ta, Mărite Fiu! 21 aprillie 2013 Referință Bibliografică: Cu îndurarea Ta, / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 843, Anul III, 22 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
CU ÎNDURAREA TA, de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345964_a_347293]
-
venit din lumină. Ai fost ca zarea Verii. Îngenunchind la granițe- talaz, Prin zidul amintirii. Cu ochii tăi ai colorat și marea, Ca-n vis. Mi-ai reaprins ferestre de topaz. Și ne-am iubit. Ți-am tulburat privirea Cu alabastrul undei. Din cântecul proroc, Prin brațele speranței s-a prăvălit iubirea Acolo, unde-n brazde și visele-s soroc. Mă mistuie și azi azurul din adâncu-ți Nevoia îmbrățișării în prag de lună nouă Aplauzele mării lumina primenindu-ți. Iubirea mea
VARA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346763_a_348092]
-
Acasa > Poeme > Devotament > EȘUAȚI ÎN PARADIS Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am eșuat, în visul meu albastru, În paradis, sub palmieri târzii Și zări îndepărtate de-alabastru, Cu țărmuri nisipoase și pustii. Mă-mbrățișai uimit, ca pe-o minune De dincolo de timp, de undeva, Și, dezvelindu-ne de rațiune, Ai fost subit al meu, am fost a ta. Ne-am mângâiat, ca două emisfere, Pe un Ecuator
EȘUAȚI ÎN PARADIS de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377839_a_379168]
-
vreodată întrebarea aceasta Pilatus? În ce fel de zeități credem noi? Nu cumva acești zei seamănă prea mult nouă, oamenilor? Nu cumva zeii în care credem sunt chiar dorințele noastre turnate în aur și cioplite în marmură, în bronz și alabastru, deasupra cărora zidim temple pe care le înconjurăm cu cele mai somptuoase coloane de marmură? Nu cumva am pus poftele noastre pe piedestal și am ajuns să ne prosternăm lor? Ba mai mult..., mai aducem și jertfe acestui rău și
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
furtunii”) Muzicalitatea în vers clasic, dă o evidentă savoare versurilor, menite să potolească setea cititorilor cu lumina cuvântului scris, răzbătut de emoții intense în diferite forme lirice. Poezia trăită cu o dăruire de sine copleșitoare este ca un vas de alabastru în care autoarea își păstrează cu grijă nu doar taina sufletului, ci și lacrimile acestuia adunate din vicisitudinile vieții. „Mi-e caietul plin de lacrimi sub noroiul neuscat!/ E țărâna asta plumbul, ce-mi împiedică visarea/ Și mi-a devenit
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
altceva? ce mai era de zis încă? două lumi ce se contemplă, cu o privire fixă și fermă, cu ochii plecați - cealaltă poți să citești în engleză întrebase deși eram ucenice în arta scrierii cu sânge pe piele de pește - alabastru avea un masterat de la o universitate de seamă conferit că o recunoaștere a curajului și talentului ei dar cum se poate obține o măsură de-nțelepciune, o doamne? un fel de-a-ntreba și a spune care să nu-i mânie
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică, irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii, sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec: Femeie cu trup de arc întins, încă te aștept/ lângă vasul de-alabastru cu intrastate roze,/ măcar că noaptea apropape a trecut. (Asfințit-a luna). Clipele așteptării, sunt momente ale timpului edenic: Mi te-nchipui simplu: într-un balcon/ întoarsă spre o dalbă roză sau pe un vapor/ îmvăpăiată de flăcările amurgului/. (Fantezie), în timp ce
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
Există un fel de bucurie sălbatică...). In schimb la Miltos Sahtouris, edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/ în cupele de alabastru ale amiezii, /din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei, așa își creionează în Epilog edenul, poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață, în insula Skiros, pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
A căuta sensuri noi în expresii, în proverbele cunoscute, în înțelepciunea milenară a lumii, este un lucru rar și Alexandra Mihalache a ales drumul - deloc ușor - al esențelor de spirit care se găsesc doar în sipete de aur sau de alabastru. Precum alchimiștii odinioară, ea amestecă în retortele sale sufletești aceste esențe, le decantează îndelung, le combină din nou, obținând arome proaspete, din cuvinte vechi, nefolosite încă... Este meritul ei, incontestabil. Începând de la adevărurile simple, arhiștiute, Alexandra Mihalache ajunge treptat la
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu trup de arc întins,încă te aștept/lângă vasul de-alabastru cu intrastate roze,/măcar că noaptea apropape a trecut.(Asfințit-a lunăă). Clipele așteptării,sunt momente ale timpului edenic:Mi te-nchipui simplu:într-un balcon/întoarsă spre o dalbă roză sau pe un vapor/îmvăpăiată de flăcările amurgului.( Fantezie),în timp ce
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Există un fel de bucurie sălbatică ... ).In schimb la Miltos Sahtouris,edenul este perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
Temistocle Solera și nu de Auguste Mariette. Pe timpul când Mariette fusese un atașat la Louvre (1850) el a întreprins o expediție în Egipt pentru guvernul francez și a descoperit templul lui Serapis din Memphis, o enormă structura de granit și alabastru, conținând în interior sarcofagul boului Apis. Mariette a fost numit în 1855 conservator asistent la Muzeul Egiptului din Louvre. După câțiva ani el s-a întors în Egipt unde a primit titlul de Bey. Tratarea poveștii lui Du Locle s-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vorba de o plantă puternic psihotropă (vezi câteva pagini mai jos), din care se extrage băutura absint. La două secole după principele Dimitrie Cantemir și la un secol după poetul Iancu Văcărescu, simbolistul Alexandru Macedonski a așezat pe fruntea „de- alabastru” a zeiței Diana o cunună din plante narcotice, cu flori de crini și nalbe, „ce-n potire hieratici poartă mistice-mbătări” (poemul Lewki, 1912). „Buna zee” a Lunii și a vrăjitoarelor nocturne, Diana, a devenit în mitologia română Zâna. Faptul a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balcoane, șapte cupole, sau culorile ermetice: etajera neagră, noaptea violetă, arbori albaștri ș.a.m.d. - și imaginează decoruri exaltante, lipsite de discreția simbolistă, compromise de teatralism, emfază, de aplecarea spre fastuosul excesiv. Ambianța este întotdeauna somptuoasă: edificii cu statui de alabastru și trepte de agată, sanctuare înconjurate de livezi cu fructe ca „sori de diademe”, podoabe de aur și pietre prețioase, iar peste toate - îngerii care cântă din flaute de aur. Ansamblul se configurează baroc, cu o scenografie epatantă, însă aglomerarea
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
apărut. Versurile de început ale lui M. par să refacă îndeaproape evoluția liricii maestrului său, Al. Macedonski. Romantismul „decadenților” și parnasianismul se împletesc astfel în Anacreontica („Lângă lotusul albastru/ Poartă amforele pline,/ Astă seară beau cu tine/ Din pocale de- alabastru/ Cercuite cu argint/ Vinul negru de Corint”), în Seară albastră, Noaptea amorului sau în Noaptea patimilor. Cu timpul, sensibilitatea proprie, vădit modernă, simțul muzical deosebit, experiențele variate și, poate, noi lecturi ies la suprafață. Și dacă Stanțe, Cântecul crinului roșu
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
cunoscut Îndeobște sub numele de unctio Bethaniae („ungerea din Betania”). Să luăm evangheliștii pe rând, dat fiind că Între versiunile lor există diferențe capitale. Fragmentul din Matei (26,6-13) ne prezintă o femeie oarecare, ținând În mâini un vas de alabastru plin cu parfum de mare preț. Ea Îl varsă, atenție!, peste capul lui Isus, În timp ce Acesta șade la masă În casa lui Simon Leprosul, cum menționează și textul din Proloage. În urma gestului, ucenicii se enervează și-I cer socoteală, dar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
el aflăm că parfumul a fost obținut din nard, că este „de Încredere” și costă „foarte scump”, trei sute de dinari, echivalând cu venitul unui țăran pe un an Întreg. Femeia varsă parfumul peste capul lui Isus după ce sparge vasul de alabastru, gest care va declanșa, brusc, drama finală a predării Mântuitorului, a condamnării și crucificării Sale (scenariul va fi preluat genial de Dostoievski, În Idiotul). Luca Însă creează amalgamul despre care vorbeam. El plasează scena În casa unui fariseu, nu lepros
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a cerut) să mănânce cu el. Și intrând În casa fariseului s-a Întins pe pat (katekl...qh). Și, iată, era În cetate o femeie păcătoasă; și aflând că El șade la masă În casa fariseului, aducând un [vas] de alabastru cu mir și stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând, cu lacrimi a Început să-I ude (bršcein) picioarele și cu părul capului ei Le-a șters; și a prins a-I săruta picioarele și i Le ungea cu mir
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
de vedere al studiului nostru. Luca moralizează tâlcul scenei, introducând un personaj despre care se știe că este o „păcătoasă”. Această păcătoasă, nenumită, ca și În cazul lui Marcu și Matei, intră În casa fariseului Simon cu un vas de alabastru În mână. Ea se așază timidă, cu vădită jenă și sinceră umilință, „la picioarele” Domnului, „În spate”, și Începe să-I stropească picioarele cu lacrimi. Verbul grecesc Înseamnă exact „a uda”, chiar „a ploua”, În nici un caz „a spăla”, cum
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pun mâna pe Rabbi. Acesta nu-i spune absolut nimic lui Iuda. Se lasă arestat În vreme ce ucenicii Îl părăsesc, luând-o la fugă. Unctio Bethaniae declanșează drama Patimilor. La Marcu, tonul este măsurat, aproape impersonal. După ce femeia cu vasul de alabastru unge cu parfum de preț capul lui Isus, stârnind supărare Între cei de față („unii dintre ei erau mâhniți”), evanghelistul trece, fără nici un element de legătură, la fapta lui Iuda: „Și Iuda Iscariotul, unul din cei doisprezece, s-a dus
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
nici o legătură de la cauză la efect Între episodul parfumării lui Isus și hotărârea lui Iuda. Evanghelistul amintește de supărarea câtorva ucenici, dar fără să indice vreun nume exact. Motivul cârtirii lor era prețul, socotit exorbitant, al parfumului din vasul de alabastru, peste trei sute de dinari, bani care ar fi putut fi Împărțiți săracilor. Tot din relatarea de mai sus reiese că Iuda Însuși a avut inițiativa predării lui Isus. Nu arhiereii au provocat gestul ucenicului. Ei s-au arătat Însă „foarte
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Pygmalion, București, 1969; Cetăți și himere, București, 1975; Povestiri de pe Mediterana, București, 1976; Urechile lui Midas, București, 1979; Vacanță în Olimp, București, 1981; Clelia, București, 1983; Drum bun, Simina!, București, 1987; Pelerin la templul Lunii, București, 1990; Taina muntelui de alabastru, București, 1991; Nefertiti, București, 2001. Traduceri: Louis Antoine de Bougainville, Călătorie în jurul lumii, București, 1961; Constancia de la Mora, Mândra Spanie, București, 1963; Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prinț, București, 1964; Ferdinand Lallemand, Pytheas. Însemnări de călătorie, București, 1965; Jacques Delarue, Istoria
BALACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
care erau primejdiile întreprinderii. Panoplia se afla sub paza unui cavaler, a unuia dintre nenumărații tineri care zadarnic încercaseră s-o dobândească și fuseseră făcuți prizoneri de către zână. Tot vorbind ei așa, au ajuns la castel care era clădit din alabastru și încrustat cu aur. Dinaintea acestuia, pe pajiște,sta un cavaler înarmat până-n dinți, care nu era decât Gadsso, regele Siricaniei. La vedrea lui Mandricardo și-a lăsat viziera și se pregăti de atac ;păzitorul castelului era și el gata
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
aruncat o ochire în juru-i și a văzut o ușă prin care a trecut într-o a doua peșteră, mai mare și mai înaltă în boltă decât cea dintâi. Aceasta avea înfățișarea unui templu subteran. Coloane din cel mai curat alabastru o împodobeau susținând bolta unui altar simplu ce se ridica în mijloc; o lampă a cărei strălucire se răsfrângea în pereții de alabastru arunca o lumină blândă în jur. Pătrunsă de un simțământ cucernic, Bradamanta s-a apropiat de altar
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
înaltă în boltă decât cea dintâi. Aceasta avea înfățișarea unui templu subteran. Coloane din cel mai curat alabastru o împodobeau susținând bolta unui altar simplu ce se ridica în mijloc; o lampă a cărei strălucire se răsfrângea în pereții de alabastru arunca o lumină blândă în jur. Pătrunsă de un simțământ cucernic, Bradamanta s-a apropiat de altar și, căzând în genunchi, a mulțumit lui Dumnezeu că i-a scăpat viața, implorându-i protecția. În clipa aceea o ușiță s-a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]