9,537 matches
-
între cerul liber, apa mării și țărmul înalt de 4-5 metri? Ce ne aduce și pe noi, ăn de an? Ridicăm privirea. Un pescăruș, ca un zmeu alb, transmite uimire, armonie, bucurie. Cerul senin, fără vreo umbră de nor, cu albastrul împrumutat din ochii noștri, se încheagă sus-sus, n-am putea să precizam cât de sus, însă va garantam că hat în față, de unde coboară protector și poate îndrăgostit peste marea neastâmpărata, fremătătoare că sânul de femeie tânără, foșnitoare, neobosita, si
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
Emil Brumaru Bătuți lin pe umeri de fluturi În semn de albastru drum bun În urmă-ne apele-n ciuturi Oh capăt-un iz de căpșuni Și iarba se-ndoaie subțire De cîtă văpaie și chin Și rouă strivită-n neștire Îi trebuie-amurgului fin...
Plecarea by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12206_a_13531]
-
Era firesc să mori în septembrie - Soarele-i mai scund și mai blând. Amiaza șovăie și se clatină, Dar nu se sfărâmă căzând. Era firesc să te culci în septembrie, Sub pajiștea de-un verde adânc, Sub cerul jupuit de albastru. Era firesc ca Moartea trecând Să-și prindă în grabă, de-oblânc, Sufletul tău de sihastru. O zi de toamnă E o zi frumoasă de toamnă, acum, perfect inutilă. Neașteptate de tine, cuvintele mi se grupează în silă Glasul tău
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
uliți, vezi O mulțime de șerpi Ce ies și coboară în baltă îmi voi lua un cățel Să-i latre și să-i alunge Ori îi voi prinde într-o plasă Noaptea se simte mirosul strugurilor Luna plină văruiește-n albastru Pereții de lut Și se aude vesela discotecă Voi învăța să tai via Și să strivesc sub tălpi potcoavele omizilor Mă va consola de singurătate Culoarea roșie a feciorașului Voi cerceta frunza de viță Năpădită de vene bășici cu sîngele
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
ascult pașii Aproapelui atât de îndepărtatului meu P.S.: uneori blândețea zilei mă face să țip Caligrafie de iarnă înainte de vreme neliniștea e coaptă ce mult mi-am dorit să fiu o fiică a Nordului în nemărginirea lui neatinsă când ninge albastru pe poduri rostite în somn când sloiuri deschid o silabă de argint jertfindu-se timpului aș scrie o carte cerneala ei albă pieirii m-ar smulge Punct Mă văd uneori în deșert numai nisip numai pietre decapitate departe de mine
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
pentru sinceritatea totală, mărturisind la fiecare pagină insatisfacțiile de diferite ordine, angoasele, presimțirea morții, totul sub o formă de-a dreptul literară. Iată vibrația primăverii, mai puternică decăt mersul nenorocit al istoriei: "Zi magnifică. Un cer lichid, de un intens albastru, așa cum Lisabona nu-l mai are după venirea primăverii, un soare fierbinte, un văzduh proaspăt, încă ascetic, fără esențe vegetale prea tari; au înflorit primii arbuști în parcul Eduard VII. |ncepe primăvara. Sub o formă sau alta, viața triumfă întotdeauna
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
calmam abia spre seară în golful cu broaște țestoase ce se jucau zvîrlindu-și una alteia ultimele reflexe ale soarelui sigur că da cerul era întotdeauna gol ca un perete tu erai acolo în locul prea mare lîngă umbra unui scaun aveai albastrul în custodie străduțele îți umblau prin mîneci dar nu recunoșteai pe nimeni dintre cei care fug dintre cei ce astupă fereastra prin care se văd stelele cînd nu ne mai înțelegeam adulmecam depărtări care ne amplificau bunătatea inimii și așa cum
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
norii se prăbușeau în iarbă cîte-o iguană sărea arătîndu-ne locul de unde vine ploaia feriga care deschide tunelul fără ieșire cine suntem noi să scriem aceste rînduri serile ne uitam deasupra mării pe cerul gol acolo unde putea fi o stea albastrul crăpa ca mușamaua putredă lăsînd să se vadă mucegaiul lumilor de dincolo de sunet triști coboram către mal întîlneam fulgerul mai uman ca un atac de cord ori sepia cu cerneala ei zvîrlită-n față puneam palma pe cîte o piatră și
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
el într-un târziu, negăsind pentru moment altceva de zis. Îl auzi pe Sever replicând sarcastic: “Ei, uite că se poate, tată socrule!” Revolta interiorizată îi ascuțise parcă și mai mult trăsăturile feței, iar ochii îi căpătaseră o nuanță de albastru metalic. “A venit un nene urât și rău, bunicule, și-a zis să ne luăm tălpășița din casa noastră!” se auzi glăsciorul isteț al Anicuței. Nedumerită, fetița se întoarse spre mama ei. “Ce-i aia tălpășița, mami?...” Nimeni nu socoti
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
sunt copiate nonșalant. Iată: “Treceai singură pe strada mea/ și fluierau steluțele după tine/ mă grăbeam să te ajung din urmă/ dar nenorocitele alea de blocuri/ se tot îndeseau înaintea mea/ de parcă ți-ai fi aruncat în spate pieptenul/ tău albastru din plastic fermecat/ și ca și cum n-ar fi fost de ajuns după un colț/ mai că a dat peste mine/ o mașină de pompieri groaznic de roșie/ iar apoi era să cad/ într-o gaură de canal chestii/ pe care
Lecturi la zi by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13545_a_14870]
-
de parbrizul mașinii dacă nu ar fi țâșnit cu toată puterea înapoi, în motor. Pământiu aluneca Miroase greu a fum de zbor ars, de lut. Un alt înger din lumină-a căzut. Cer solid O bucată de lemn vopsită-n albastru. Paradox văzut la lumina zilei (Tratat despre inutilitatea penelor în contemporaneitate) O bucată de metal zbura mai sus decât o pereche de aripi cu penele fus. De Sânziene Cerurile s-au deschis. De ce nu cade îngerul promis? Constatare Cu o
POEZIE by Veronica Gavrilă () [Corola-journal/Imaginative/13816_a_15141]
-
pe lucruri sau pe resturile vegetației din anul trecut, așa cum obișnuiește să se țină bruma. Erau niște cristale împletite atât de complicat, de un geometru subtil, căzând în aer în linie dreaptă, fără să danseze în inele repezi, direct din albastrul întunecat al cerului din orașul marțial, Stockholm. În limba laponilor din Suedia există neobișnuit de multe cuvinte pentru a denumi zăpada, felul ei de a se lipi de pământ, de a străluci, de a se întuneca, de a cădea, de
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
spoite violet, cu cearcăne negre trase în jurul ochilor, cu o pulbere de aur presărată pe păr: "... acum mi se părea că ființa ce mă tîra cu ea în umbră nu era un bărbat.... Trăsăturile feței sale prelungi se ascuțiseră, de la albastrul fraged de floare, culoarea ochilor lui trecuse la albastrul cu licăriri aspre ale oțelului, iar pe buzele subțiate zîmbetul i se făcuse crud" (p. 44). Într-o lectură lineară, dar cu retrospecții reflexive, Aubrey devine tot mai ambiguu, pînă la
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
o pulbere de aur presărată pe păr: "... acum mi se părea că ființa ce mă tîra cu ea în umbră nu era un bărbat.... Trăsăturile feței sale prelungi se ascuțiseră, de la albastrul fraged de floare, culoarea ochilor lui trecuse la albastrul cu licăriri aspre ale oțelului, iar pe buzele subțiate zîmbetul i se făcuse crud" (p. 44). Într-o lectură lineară, dar cu retrospecții reflexive, Aubrey devine tot mai ambiguu, pînă la ambiguitatea hermafroditică, pînă la, pentru o clipă, androginismul primordial-angelic
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
diferită de celelalte două. Andra a venit la mine îmbrăcată, "ca Maria Rosetti", în tricolor. Nu glumesc. După defilarea de 23 august prin fața tribunelor, făcuse la dreapta pe Calea Floreasca - eu locuiam pe atunci lângă Spitalul de Urgență. Avea basc albastru, tricou galben, pantalon scurt roșu. în picioare purta teniși și șosete albe. "Nouă, foștilor, nu ne dă mâna să chiulim de la manifestație. De o săptămână ne-a înnebunit cu repetițiile pe căldura asta. Stângul pe tobă, fetelor. La urma urmei
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
ani și din partea mea! La mulți ani fericiți Dragoș! Sper că ai avut o zi minunată! La mulți ani! În primul rând, să trăiești...bine! Da’ parcă nu că la noi. Mai că prin insule ..unde-i mai alb cu albastru. Sau după preferințe, verde, dacă-i musai. La mulți ani musiu! Și mulțam de veste. Îmi place blogul tău și îmi plac și cei de la Okian. Uu-huu! Tu numai să scrii, ca noi comentam. De când am aflat de Okian am
Cadou by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82581_a_83906]
-
de cel comun, - în care albul, între altele, înseamnă inocență sau candoare virginală, iar roșul, pasionalitate... De unde, însăși "floarea roșie" a oacheșei inițiatoare a domnișorului Pantazi în taina dragostei furtive; după cum izul de "garoafă roșie"6, ce se degajă din "albastrul" domn de Vere (și care constrastează, la acesta, nu numai cu glaucopia-i, dar și cu "gheața", cu glacialitatea, safirelor ce i-o răsfrâng), e apt să sugereze, dacă nu chiar imunde vocații interlope, patimi, oricum, greu compatibile cu "ștaiful" și
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
-n detrimentul propriu!) că purpura (pourpre/purple) se traduce, heraldic, prin "violet" (iar nu prin "roșu"); că, așadar, "săgeata purpurie" străpungând, în herbul lui Pantazi, gâtul lebedei albe, e violetă! Cum violetul, însă, e tocmai un amestec de roșu și albastru (culori, acestea, foarte pantazești), săgeata asta, care-i una demi-roșie, are, în plus, un tâlc homeopatic, "asemenea acelei suliți ș?ț ce singură avea darul să tămăduiască rănile ce făcuse." Și nu e un "homeopat" Pantazi însuși, ce tinde să
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
în liniștea din turnuri, nici bătăi de clopote în dungă, nici vestiri de vremuri mari și nu știu ce prăpăduri, și câtă pace sub aceste streșini și între-acești pereți în care lumea se naște și se bucură și moare ca să renască în albastrul lor și-așa, să fie-n ochiuri de fântână priviri cerești și semn de mântuire! Verset ,...cu buză de lut am vorbit..." De bunăseamă lutul bătrânu-i cel care-și cheamă fiii la sânu-i. El însuși, Fiul de la-nceputul, într-un
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
Signorelli s-a zugrăvit pe sine și pe confratele Fra Angelico stând și privind la spectacolul peste care tocmai a tras cortina. Sus, pe cea mai înaltă boltă, îngerescul pictase sfinții senini, profeții, apostolii, părinții înțelepți, fecioarele cântărețe, apărați de albastru și aur pur. Jos, el văzuse marioneta Dracului mințind fără rușine, clericii îngrijorați căutând citate din sfinte cărți, apoi învierea cărnii, bietele trupuri smulgându-se trudnic, de-a dreptul din lut, ca să aibă cu ce să se-nfățișeze la dreapta
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
dar tot cugetări morale produce, în felul lui, și șeful de post Oituz (ŤOmul e infractor din burta mă-siiť; Omul e parșiv: te fură cu ochii deschiși, te înșeală și în biserică, și te urăște numai să te vadă în albastru”). Diferențierea este graduală, nu categorială - semn discret că în lumea romanului ceva este tulbure. Sau, mai curînd, că este o lume tulburată. Spre exemplu, veleități artistice și creatoare mai mult sau mai puțin abandonate au astfel nu numai Ioana (vagi
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
succesiv, "în josul apei" și "în susul apei". Avem două variante, Sus pe luciul Dunării și Învățătură de minte, ale aceluiași text, în general cu minime deosebiri. Cîteva exemple din debutul nuvelei: Vinea, Opere, p. 243, r. 4-5: "ochi albaștri, de un albastru foarte deschis" - Dumitriu, Viața Românească, p. 33, r. 2: "ochi de un albastru foarte deschis"; Vinea, p. 243, r. 29: "oamenilor în etate" - Dumitriu, p. 33, r. 18: "oamenilor vechi"; Vinea, p. 244, r. 31: "dac-ar fi fugit" - Dumitriu
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
și Învățătură de minte, ale aceluiași text, în general cu minime deosebiri. Cîteva exemple din debutul nuvelei: Vinea, Opere, p. 243, r. 4-5: "ochi albaștri, de un albastru foarte deschis" - Dumitriu, Viața Românească, p. 33, r. 2: "ochi de un albastru foarte deschis"; Vinea, p. 243, r. 29: "oamenilor în etate" - Dumitriu, p. 33, r. 18: "oamenilor vechi"; Vinea, p. 244, r. 31: "dac-ar fi fugit" - Dumitriu, p. 33, r. 7-8: "dac-ar fi fugit de zapciu, cum îi spuneam
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
mă voi servi de Urs.Fioros, puternic și-nalt,Cred că-I cel mai potrivitSă-l folosesc pentru asaltCumătra Vulpe-așa isteață,Că iscoada-mi prinde bine.Cum e dânsa băgăreațăAflă tot și mă susțineTrompetist va fi Măgarul... XIII. ZBOR ALBASTRU, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Tatălui meu Zbor albastru sideral Pâlpâiri zglobii de vânt, Tandru zbor crepuscular, Sunet mov:un flaut cânt. Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci, Unde
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
zbor de ciocârlan. Ochii nopții: taină neagră, Zbor sinistru către stele. Cine știe să-nțeleagă Dorul nopților rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul ardent - Două inimi cântă iar. Citește mai mult Tatălui meuZbor albastru sideralPâlpâiri zglobii de vânt,Tandru zbor crepuscular,Sunet mov:un flaut cânt.Albe unduiri de apePeste praguri reci de stânci,Unde cerbii vin să-ngroapeVisul lor, în ape adânci.Șoaptă de izvor: răcoare;Galben clinchetul din ramCulori fierbinți aprind în soareînaltul
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]