938 matches
-
dar nu mai pierdu vremea căutând explicații. Bănuia că tot toiagul era de vină. După direcția în care se deplasau, Toma își dădu seama că se îndreptau spre drumul forestier. Coborau panta muntelui cu o viteză incredibilă. Alunecau pe lângă trunchiurile albicioase ale copacilor cu repeziciune. Inspectorul se strânsese lângă Moș Calistrat, temân du-se să nu se lovească de acestea. În curând se aflau pe drum. Se opriră câteva clipe scrutând cu atenție împrejurimile. Apoi bătrânul îl trase din nou după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
atât. Acum își dorea din suflet ca omul să nu-l fi păcălit. Era ud din creștet până în tălpi și aștepta cu nerăbdare să simtă cum ploaia se domolește. Din păcate nici drumul nu se mai vedea ca lumea. Panglica albicioasă dispăruse, apa îi schimbase culoarea, făcând-o aproape invizibilă în noapte. Fulgerele se răriseră, acum abia mai licărea câte unul în depărtare, lumina lor nemaiputând să alunge întunericul de lângă el. Parcă și zgomotul picăturilor era mai slab sau era numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
înspăimânte și să-l determine să facă cale întoarsă. Mușcase momeala și se comportase exact cum voiau ceilalți. Își trimisese oamenii la pierzanie. Febril, înșfăcă telefonul, cu gând să-l avertizeze de primejdie pe șeful transportului. Prea târziu, o dâră albicioasă subțire, pornise din locul unde văzuse mai adineauri luminița aceea. Trei secunde mai târziu, primul camion se transforma într-o minge de foc. Urmaseră apoi alte două rachete, plecate din același loc, care loviseră celelalte camioane din convoi. Șoferul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
stânca. Părea ceva mai mică și avea muchiile mai ascuțite, dar fără nici o îndoială, ceea ce vedea în față era Stânca Adevărului. Se ridica dintr-o mare de nisip negru peste care se scurseseră din versant grohotișuri mărunte de calcar. Culoarea albicioasă, pătată cu tente roșiatice a acestora, contrasta puternic cu negrul de dedesubt. El însuși stătea pe un platou înclinat, acoperit și el de pietre mici cu muchii tăioase. Deși în jurul lui totul era încremenit, știa că toată grămada aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
votat cu propriul lui partid și cu partidul de centru care îl privesc cu nedisimulată suspiciune, ca să nu spunem chiar antipatie declarată, Ce-o face tipul ăsta aici, gândesc ei, probabil, de ce o fi venit să se amestece cu drojdia albicioșilor, trebuia să stea să-și vadă de treaba lui ca să merite ceea ce i se plătește, poate că, majoritatea fiind acum alta, a venit la vânătoare de voturi, dacă asta a fost ideea, se înșală zdravăn, căci nu vor fi alegeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
eu aș fi în locul guvernului, știu bine ce aș face, aș dizolva primăria asta și aș numi în locul ei o comisie administrativă decentă, de absolută încredere politică. Înainte de a continua această povestire, se cuvine să explicăm faptul că folosirea cuvântului albicios cu câteva rânduri mai înainte nu a fost ocazională sau fortuită și nici nu a fost rezultatul unei greșeli de digitație pe tastatura calculatorului, și cu atât mai puțin a fost vorba de un neologism pe care naratorul s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de dispreț, trebuie să fii dotat cu armura morală a unui cavaler al mesei rotunde ca să nu fugi imediat, cu ștreangul de gât și cămașa de penitență, lovindu-te cu pumnii în piept și renegând toate vechile principii și precepte, albicios am fost, albicios nu voi mai fi, să mă ierte patria, să mă ierte regele. Primarul, care nu are nimic de iertat, de vreme ce nu e rege și nici nu va fi vreodată, nici măcar candidat la viitoarele alegeri, nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să fii dotat cu armura morală a unui cavaler al mesei rotunde ca să nu fugi imediat, cu ștreangul de gât și cămașa de penitență, lovindu-te cu pumnii în piept și renegând toate vechile principii și precepte, albicios am fost, albicios nu voi mai fi, să mă ierte patria, să mă ierte regele. Primarul, care nu are nimic de iertat, de vreme ce nu e rege și nici nu va fi vreodată, nici măcar candidat la viitoarele alegeri, nu-i mai observă pe trecători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
douăzeci și trei cel puțin, domnule ministru de interne, repeta prim-ministrul bătând cu palma dreaptă întinsă peste ziarele deschise pe masă. Mijloacele de comunicare în masă sunt practic unanime în a atribui atentatul unui grup terorist legat de revolta albicioșilor, domnule prim-ministru, În primul rând, vă cer, ca pe o mare favoare, să nu mai pronunțați în prezența mea cuvântul albicios, e numai din pricina unei chestiuni de bun-gust, nimic mai mult, iar în al doilea rând, explicați-mi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Mijloacele de comunicare în masă sunt practic unanime în a atribui atentatul unui grup terorist legat de revolta albicioșilor, domnule prim-ministru, În primul rând, vă cer, ca pe o mare favoare, să nu mai pronunțați în prezența mea cuvântul albicios, e numai din pricina unei chestiuni de bun-gust, nimic mai mult, iar în al doilea rând, explicați-mi ce înseamnă, în gura dumneavoastră, expresia practic unanime, Înseamnă că sunt doar două excepții, două ziare mici care nu acceptă versiunea care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
toate acestea, manifestația continuă, ce explicație aveți pentru asta, Întrebați-i pe oamenii aceștia, În acest moment ceea ce mă interesează este părerea dumneavoastră, Merg unde se duc ei, nimic mai mult, Simpatizați cu alegătorii care au votat în alb, cu albicioșii, Au votat cum au crezut de cuviință, simpatia sau antipatia mea n-are nici o legătură cu asta, Și partidul dumneavoastră, ce va spune partidul dumneavoastră când va afla că ați participat la manifestație, Întrebați-l, Nu vă temeți că vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
din cer. O problemă gravă, care avea să fie minuțios dezbătută de comisie, a fost aceea pe care a pus-o în fața ei întrebarea cum aveau să reacționeze la fuga masivă practicanții votului în alb, cunoscuți în mod obișnuit drept albicioși. E important să avem în vedere că multe dintre aceste familii îngrijorate locuiesc în clădiri unde trăiesc și chiriași din cealaltă margine politică, care, într-o atitudine deplorabil de revanșardă, ar putea, ca să folosim un termen suav, să îngreuneze plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
disperatul haos familiar. Ocupanții uneia dintre mașini au încercat să facă stânga împrejur și să se întoarcă în oraș, dar au fost obligați să renunțe în fața ploii de insulte și injurii care s-a abătut asupra lor, Lași, oi negre, albicioși, țapi de căcat, infiltrați, trădători, fii de cățea, acum înțelegem de ce vă aflați aici, ați venit ca să-i demoralizați pe oamenii decenți, dar dacă credeți că o să vă lăsăm să plecați, e mai bine să vă luați gândul, dacă e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Nu există autorități, amintea reporterul, Păi, aici e problema, nu există autorități, dar ceea ce se observa mai ales era o imensă îngrijorare pentru soarta bunurilor lăsate în casele la care ocupanții mașinilor se gândiseră să se întoarcă numai când rebeliunea albicioșilor ar fi fost zdrobită pentru totdeauna, cu siguranță, la ora asta casele atacate nu mai sunt șaisprezece, cine știe câte încă or mai fi fost golite până la ultima mochetă, până la ultimul vas ornamental. Elicopterul arăta acum de sus cum coloanele de automobile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
urmă, și fapta minunată nu s-a produs numai pe strada aceea și nici numai în acea clădire, rivalizând cu cele mai nobile exemple istorice de iubire pentru aproapele nostru, atât de natură religioasă cât și laică, calomniații și insultații albicioși au coborât să-i ajute pe învinșii facțiunii adversare, fiecare a hotărât pe cont propriu și singur cu conștiința lui, nu s-a auzit de vreo convocare venită de sus, nici de vreun cuvânt de ordine care să fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cu gura Întredeschisă de surprindere. - Da... ca și domnia ta, de altminteri, murmură el, negăsind altceva mai bun. Celălalt zâmbea În continuare, scuturându-și pe spate pletele Încă negre care, ici și acolo, Începeau să fie brăzdate de câte o dâră albicioasă, Într-un ciudat contrast cu barba deja complet albă. Făcu un pas către el, târându-și piciorul drept, ceva mai scurt decât celălalt. - Curiozitatea e temelia dintâi a oricărei științe. Ar trebui să știi asta: și domnia ta ai Încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mare de fier de lângă ușa magaziei. Asiaticul ținti lada și apăsă pe trăgaci. Un fulger mic, rudimentar țâșni pe gura megalaserului și lacătul zbură cât acolo. Blondul sări și înălță capacul lăzii. Zeci de pachete de nailon cu un praf albicios stăteau frumos orânduite în ladă. Cu vârful baionetei blondul sparse unul, își umezi arătătorul și gustă. — Ei? întrebă nerăbdător bărbosul. — „Dero”, răspunse blondul și scuipă. — „Dero”? făcu dezamăgit bărbosul. La ce vă trebuie atâta „Dero”? — Pentru curățenie, răspunse timid Stejeran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
De la jarul străveziu, Mai târziu, Somnoros venii la geam. Era-nalt, nu ajungeam, Dar prin sticla petecită Dar prin gheața încîlcită Fulgera sul lung, de har, Prăpădenia de afar'; Podul lumii se surpase Iar pe case, Până sus, peste colnic Albicioase, Ori foioase, Cădeau cepi de arbagic. Viu îmi adusei aminte Ce-auzisem înainte, De o noapte între toate Urgisită, Când, pe coate, Guri spurcate Suflă vânt Să dărâme Din pământ... Când, pe sloi, rupând din pită, Baba Dochia-nvălită Cu opt
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
obrazul, Bate-acum la alte porți, brusc a schimbat macazul. Odată, dragostea cântam sub cerul plin de stele, Lumina lunii o primeam, în gândurile mele. Și visele țeseam în doi, din fire de mătase, Îndrăgostiți pluteam pe-un râu, din raze albicioase. Fluturii zburau voioși, în efemere roiuri, Și n-am crezut că voi cădea, pe înghețate sloiuri. Mă tem acum de tot ce simt și culmea, chiar de mine. Liberă aș vrea să fiu, liberă de tine. 12 februarie 2017 Referință
LIBERĂ DE TINE de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364371_a_365700]
-
atunci. Era un pitic ce nu se zărea dindărătul măsuței nichelate pe care o împingea înăuntru. Pe etajera de sticlă erau înșirate tot felul de instrumente mai mult sau mai puțin chirurgicale. Dintr-o sticluță turnă în pahar un lichid albicios. - Bea, puișorule!, îmi zise el chicotind. Avea o mânuță de copil ce se străduia să-mi ajungă până la bărbie. Țineam gura încleștată. Mă uitam de-a lungul trupului meu, așa dezgolit, și nu-mi puteam da seama de intențiile piticului
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
piticul apropiindu-se de mine. Imediat am simțit cum răcoarea îmi învălui sexul, pentru ca în câteva clipe să se transforme într-o căldură plăcută. Mi-am îndreptat privirile într-acolo și-am rămas încremenit. Îmi așezase un fel de plasture albicios, extrem de fin, ce avea imprimat secera și ciocanul. - Secera ca secera, dar ciocanul!, zise cu subînțeles un ochelarist înalt și deșirat, clătinându-se. - Uite cine vorbește?, s-a auzit iar glasul Ursulei, ivită pe neașteptate în pragul ușii. Ceilalți nu
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
drept, era întotdeauna plin de idei, spiritual, la curent cu toate can-can-urile și foarte amuzant. Spre deosebire de ceilalți care... În fine, fiecare cu talentele lui! Din acest joc nevinovat, dar poate cam neglijent, ieșiseră niște creaturi urâte cu spume, niște bipezi, albicioși cu capete țuguiate, răi din cale-afară, lăudăroși, paranoici, puși tot timpul pe harță și omor, foarte tâmpiți dar și foarte trufași. Nici nu apăruseră bine că se și lăudau că sunt făcuți după chipul și asemănarea Sa. De scârbă i-
MIRABILE VISU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364201_a_365530]
-
în nisip, dar pesemne gustul lichidului din el se alterase. Atunci își deșertase, cu un gest de nervozitate, restul conținutului peste încheietura bolnavă. Și cum îți zicem, continuase el oftând, după ce urmărise atent câteva clipe scurgerea lichidului plin de clăbuci albicioși pe pielea învinețită, se aflau în inima orașului case nu glumă, de oameni prosperi, ce să-ți spun, mai mult decât toate îmi plăcea casa căpitanului de port Georgescu, apoi a ofițerului de grăniceri Avender, nici cu a noastră nu
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
calmă iar curenții oceanului și ai golfului se “înghiforeazâ” vâlvoi exact deasupra podului, parcă amenințându-ne cu învăluirea, ne ținem aproape de barele de susținere dinspre trotuarul ce dă spre golf și developez pe retină “Alcatraz”-ul, “linșat” de o peliculă albicioasă de ceață amestecată cu vârtejul stropilor multicolori, “stratigrafiați” astfel de cerul coborât până aproape de pilonii magnificei construcții și firește ai țărmului insulei. În stânga, azuriul crud al nemărginirii oceanului pare pătat de neastâmpărul perpetuu al vântoaselor marine și tușează cu o
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
străduisem din răsputeri să le pun pe mine. Aceasta era toată averea unei primărițe de comună la sfârșitul anului 1989. Înainte de a ieși pe poartă, am privit cerul. Se lumina de ziuă. Dinspre răsărit am observat cu uimire trei sfere albicioase, aproape egale, care se deplasau foarte încet pe deasupra plopilor. Neputând să‑mi desprind ochii le‑am urmărit minute în șir, până când au dispărut... Ce zi aveam să trăiesc! M‑am dus ca de obicei la Consiliul Popular, obosită și urmărită
CAPITOLUL IV de DORINA STOICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363596_a_364925]