KorAP: Find »[drukola/base=albineț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

161 matches

Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753

eroică în care se încarnează întregul destin al patriei, este diferită în funcție de principat. În cazul lui Aaron și al său Manual de istoria Principatului României (a se citi Manual de istoria Principatului Țării Românești), figura centrală este Mihai Viteazul. La Albineț, în Manualul de istoria Principatului Moldaviei, persoana care domină întregul spectru de figuri istorice este Ștefan cel Mare, pe care îl elogiază conferindu-i singularitate eroică: "Pământul patriei noastre nici mai înainte, nici după aceia n'au mai avut un

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
de istoria Principatului Moldaviei, persoana care domină întregul spectru de figuri istorice este Ștefan cel Mare, pe care îl elogiază conferindu-i singularitate eroică: "Pământul patriei noastre nici mai înainte, nici după aceia n'au mai avut un asemine barbat" (Albineț, 1845, p. 133). În timp ce la Moldovan, în manualul său de Istori'a Ardealului, eroul absolut devine Iancu de Hunedoara, despre care autorul afirmă că "barbatu mare cá Huniade nu s'a mai nascutu nece in Tier'a unguresca nece in

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
Moldovan, 1866, p. 59). Cât îl privește pe Ștefan cel Mare, nucleul panteonului moldav, acesta nu este nici măcar menționat în manualul de istorie a Ardealului, la fel cum nici Iancu de Hunedoara nu prezintă nici cel mai mic interes pentru Albineț în manualul de istoria a Moldovei, ori pentru Aaron în cel al istoriei Țării Românești. La nivelul literaturii didactice, panteonul național nu a fost încă supus unei operațiuni de unificare, ci continua să existe în variante regionale, fiecare principat construindu

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o nație foarte puternică, iubitoare de resboiu și neatârnare, încât mai cu bucurie primeau moartea, de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan, 1866, p. 6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează cadrele

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
Pe scurt, atât pe verticala timpului istoric, cât și pe orizontala spațiului geografic, istoriile conținute de prima generație de manuale sunt definite pe coordonate regio-centrice. Erau scrise istoria principatului "România" (a se citi Țara Românească) (Aaron, 1839), istoria principatului Moldovei (Albineț, 1845), precum și istoria Transilvaniei (Rusu, 1865) sau a Ardealului (Moldovan, 1866), însă nu și o istorie unitară a românilor care să transgreseze granițele care fragmentau politic românitatea. În avangarda reflecției istoriografice, M. Kogălniceanu (1837) a produs o primă istorie sintetică

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
După ce vom urmări procesul de unificare a panteonului național, vom explora în continuare firul din urmă al țesăturii care redă conceptul de unitate, anume dimensiunea unității politice. b. Unitatea panteonului românesc. Generația precedentă de manuale românești de istorie (Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii divergente, ci și panteonuri particulare. După cum am arătat într-un capitol anterior, pe lângă faptul că trecutul românilor a fost defalcat pe liniile de separație politică, fiecare principat și-a edificat

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
care să îi transforme pe copiii moldoveni și munteni în români, în aceeași manieră întregul cortegiu de figuri eroice au suferit un proces de metamorfozare identitară. Din domn al Moldovei, Ștefan cel Mare a devenit mai întâi domn al Moldo-României (Albineț, 1845), pentru ca în perioada postpașoptistă tranziția să fie finalizată, acesta pierzând identificarea moldavă. c. Unitatea politică. Primul sudaj teritorial-instituțional presupus de idealul unificării politice a românității într-un singur stat național unitar s-a realizat în 1859 prin unirea principatelor

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
unitar național ocazionate de dobândirea independenței. Ideea unei independențe primordiale legată de pământul dacic exista deja în conștiința istorică încă din generația anterioară a manualelor școlare, care au evidențiat existența unui genius loci exprimat prin spiritul de neatârnare al dacilor (Albineț, 1845; Moldovan, 1866). Pozitivarea caracterului războinic al dacilor, prin glorificarea patimei dacice pentru slobozenie, va atinge o nouă culme în manualul lui Heliade Rădulescu (deși acesta nu îi asimilează în patrimoniul genetic al românilor). Dacă până acum, Decebal era blamat

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
deplină concordanță cu aceste mișcări reconfigurative referitoare la origine în memoria națională, o altă îndepărtare de idealul purității merită semnalată. Am arătat cum pentru cărturarii Școlii Ardelene (și pe urmele lor în prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț, Ioan. Manual de istoria Principatului Moldavei. Iasii: Inst. Albinei [Text cu alfabet chirilic]. 1856. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa II. a scólelorǔ primare din Moldavia. Iașiǐ: Tipografia Bucĭumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1857

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
Corola-website/Law/151487_a_152816

L. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul înregistrării reînscrierii Observații (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Breton 1029 1965 1999 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� ARDEI - Capsicum annuum L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Grupa de (radierii) maturitate ───────��──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Albaregia 2073 2003 (30) stm Albineț 1026 1998 (32) stm Andra 1035 2000 (30) stm Andreea 1029 2000 (29) stm Arad 5 1030 1980 1999 (32), B, d tm Arad 6 1030 1980 1999 (32), B, nd tm Arădean 1030 1998 (31) tm Arlequin 2028 2000

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/151487_a_152816]
Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508

o sinteză a celor trei volume publicate între 1835 și 1838 a lucrării sale Idee repede de istoria Prințipatului Țării Românești. În Moldova, primul manual de istorie apare în 1845 sub titlul Manual de istoria Principatului Moldavei, autorul fiind Ioan Albineț. În Transilvania, primul manual de istorie avea să apară mai târziu, abia în 1865, cu titlul Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățătorii și școalele populare române, sub semnătura lui Ioan V. Rusu. În Ardeal, în ciuda faptului că Școala Ardeleană a

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
parte a secolului al XIX-lea până după momentul unirii principatelor danubiene și al reformei educației din 1864: Manualul de istoria Principatului României al lui Aaron Florian, publicat în 1839, la București; Manualul de istoria Principatului Moldavei redactat de Ioan Albineț, publicat la Iași în 1845; Elemente de istoria Transilvaniei pentru învățătorii și școalele populare române 7 al lui Ioan V. Rusu (Sibiu, 1865), care trebuie cuplat cu Istoria Ardealului pentru școlele poporali al lui Ioan M. Moldovan (Blaj, 1866). Aceste

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
întregului neam românesc. Faptele acestuia, deși relatate ca impresionante pe planul curajului și bărbăției, nu sunt încă injectate cu semnificații naționale. Același tipar este reperabil și în cazul Manualului de istoria principatului Moldavei, publicat câțiva ani mai târziu de către Ioan Albineț (1845). Lucrarea tratează exclusiv trecutul moldav, folosind ca modalitate de partiționare a trecutului aceeași schemă periodică în trei reprize: vechi-mediu-nou, pe care o regăsim și la Aaron: a) istoria veche, care debutează de la cele mai vechi întâmplări ale Daciei, încheindu

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-se de la Bogdan IV până la Ieremia Movilă, cu domnia căruia se închide narațiunea istorică. Funcția simbolică a conducătorului pe care o joacă Mihai Viteazul pentru "prințipatul România" în manualul lui Aaron este îndeplinită de Ștefan cel Mare în manualul lui Albineț. Transilvania prezintă, la rându-i, deși cu oarecare întârziere, același tipar care a putut fi observat deja în cazul celorlalte două provincii românești, Țara Românească, respectiv Moldova. Similaritățile structurale cu istoriile celorlalte provincii românești sunt evidente în Compendiu de istoria

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești (1835-1838) în mult mai concisul material didactic Manual de istoria Principatului României (1839), postulează adevărul istoric potrivit căruia "de la coloniile romane își trage începutul nația română din zioua de astăzi" (p. 16). Ioan Albineț, în Manual de istoria Principatului Moldavei (1845), afirmă exact același lucru: "Din aceste colonii [romane cu care Traian împoporă Dacia prefăcută în provincie romană] se tragu Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
Dacic, spre a introduce Romanismul" (Aaron, 1835, p. 3), lăsând în urma lor un teritoriu "pustiu de lăcuitori, pe care furia răsboiului ia secerat sau ia silit ca să își părăsească patria" (p. 16). Aceeași idee își găsește ecou în manualul lui Albineț, publicat câțiva ani mai târziu în Moldova: "Dacia cucerită se priface în provincie romană, lăcuitorii sei parte se ucidu, parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
publicat câțiva ani mai târziu în Moldova: "Dacia cucerită se priface în provincie romană, lăcuitorii sei parte se ucidu, parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei" (Albineț, 1845, p. VI). În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia rămâne "deșertată de lăcuitori" (Albineț, 1845, pp. XXI, VI). Pentru justificarea măsurilor extreme luate de romani împotriva dacilor, finalizate cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
parte își caută scăpare între alte nații barbare, eară parte se târăscu sclavi la Roma și prin osebite provincii ale Italiei" (Albineț, 1845, p. VI). În acest chip, prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia rămâne "deșertată de lăcuitori" (Albineț, 1845, pp. XXI, VI). Pentru justificarea măsurilor extreme luate de romani împotriva dacilor, finalizate cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice, majoritatea orbitând în jurul dorinței de răzbunare. Albineț, de exemplu, afirmă că Traian nu putu uita cruzimile comise de daci

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
prin "stârpirea Dacilor învinși de Augustul Traean", Dacia rămâne "deșertată de lăcuitori" (Albineț, 1845, pp. XXI, VI). Pentru justificarea măsurilor extreme luate de romani împotriva dacilor, finalizate cu exterminarea acestora, sunt invocate motive psihologice, majoritatea orbitând în jurul dorinței de răzbunare. Albineț, de exemplu, afirmă că Traian nu putu uita cruzimile comise de daci în timpul războiului, această memorie a ororilor fiind cea care l-a determinat să trimită "armie în toate părțile, ca pretutindene pe unde vor afla Daci să-i omoare

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
să-i omoare. Prin așa măsuri, cea mai mare parte de Daci s-au stârpit, o parte s-au disțerat la Rocsolani, alta s-au ascuns prin munți și păduri pe unde s-au stâns în urmă și ecsistenția lor" (Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
Albineț, 1845, p. 7). Curios este faptul că pentru daci, munții și pădurile au însemnat, ultimamente, mormântul existenței lor, în timp ce pentru coloniștii romani, refugiați din calea "furiei varvarilor", aceiași munți și păduri au însemnat "azilul" naționalității lor. Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
Iată ce spune Albineț câteva pagini mai încolo: "O mare parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de românizare a reprezentat fortăreața care le-a protejat identitatea și continuitatea istorică. În concert cu consensul Școlii Ardelene, Moldovan

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
poporulu dacu si-a nemicitu imperatî'a lui, aduse nenumerata multîme de ómeni dein Rom'a sî din Italí'a sî-i asiedià in Daci'a cea lipsita de locuitori" (Moldovan, 1866, p. 11). Idei aproximativ identice pune în circulație și Albineț în manualul său de istorie a Moldovei: "Pământul Daciei, deșărtat de lăcuitori cu prilejul resboiului, pentru a nu rămâne nefolositoriu Romanilor, hotărâ Traian ca să-l împoporeze cu colonii din Italia" (Albineț, 1845, pp. 7-8). În acest scop, aduse în teritoriul

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
p. 11). Idei aproximativ identice pune în circulație și Albineț în manualul său de istorie a Moldovei: "Pământul Daciei, deșărtat de lăcuitori cu prilejul resboiului, pentru a nu rămâne nefolositoriu Romanilor, hotărâ Traian ca să-l împoporeze cu colonii din Italia" (Albineț, 1845, pp. 7-8). În acest scop, aduse în teritoriul cucerit "nenumărată mulțime de lăcuitori din Italia" (p. 8). Doar Aaron, care în Idee repede... a șlefuit mitul originii nobile a colonizatorilor romani într-o formă apropiată de idealul de puritate

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]