161 matches
-
Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se poată începe resboiu cu Radul domnul Valahiei" (Albineț, 1845, pp. 92-93). Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan, dedicat istoriei Transilvaniei, precum și cel scris de Aaron
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
eroică în care se încarnează întregul destin al patriei, este diferită în funcție de principat. În cazul lui Aaron și al său Manual de istoria Principatului României (a se citi Manual de istoria Principatului Țării Românești), figura centrală este Mihai Viteazul. La Albineț, în Manualul de istoria Principatului Moldaviei, persoana care domină întregul spectru de figuri istorice este Ștefan cel Mare, pe care îl elogiază conferindu-i singularitate eroică: "Pământul patriei noastre nici mai înainte, nici după aceia n'au mai avut un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de istoria Principatului Moldaviei, persoana care domină întregul spectru de figuri istorice este Ștefan cel Mare, pe care îl elogiază conferindu-i singularitate eroică: "Pământul patriei noastre nici mai înainte, nici după aceia n'au mai avut un asemine barbat" (Albineț, 1845, p. 133). În timp ce la Moldovan, în manualul său de Istori'a Ardealului, eroul absolut devine Iancu de Hunedoara, despre care autorul afirmă că "barbatu mare cá Huniade nu s'a mai nascutu nece in Tier'a unguresca nece in
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moldovan, 1866, p. 59). Cât îl privește pe Ștefan cel Mare, nucleul panteonului moldav, acesta nu este nici măcar menționat în manualul de istorie a Ardealului, la fel cum nici Iancu de Hunedoara nu prezintă nici cel mai mic interes pentru Albineț în manualul de istoria a Moldovei, ori pentru Aaron în cel al istoriei Țării Românești. La nivelul literaturii didactice, panteonul național nu a fost încă supus unei operațiuni de unificare, ci continua să existe în variante regionale, fiecare principat construindu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o nație foarte puternică, iubitoare de resboiu și neatârnare, încât mai cu bucurie primeau moartea, de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan, 1866, p. 6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am văzut că formează cadrele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pe scurt, atât pe verticala timpului istoric, cât și pe orizontala spațiului geografic, istoriile conținute de prima generație de manuale sunt definite pe coordonate regio-centrice. Erau scrise istoria principatului "România" (a se citi Țara Românească) (Aaron, 1839), istoria principatului Moldovei (Albineț, 1845), precum și istoria Transilvaniei (Rusu, 1865) sau a Ardealului (Moldovan, 1866), însă nu și o istorie unitară a românilor care să transgreseze granițele care fragmentau politic românitatea. În avangarda reflecției istoriografice, M. Kogălniceanu (1837) a produs o primă istorie sintetică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
După ce vom urmări procesul de unificare a panteonului național, vom explora în continuare firul din urmă al țesăturii care redă conceptul de unitate, anume dimensiunea unității politice. b. Unitatea panteonului românesc. Generația precedentă de manuale românești de istorie (Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii divergente, ci și panteonuri particulare. După cum am arătat într-un capitol anterior, pe lângă faptul că trecutul românilor a fost defalcat pe liniile de separație politică, fiecare principat și-a edificat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care să îi transforme pe copiii moldoveni și munteni în români, în aceeași manieră întregul cortegiu de figuri eroice au suferit un proces de metamorfozare identitară. Din domn al Moldovei, Ștefan cel Mare a devenit mai întâi domn al Moldo-României (Albineț, 1845), pentru ca în perioada postpașoptistă tranziția să fie finalizată, acesta pierzând identificarea moldavă. c. Unitatea politică. Primul sudaj teritorial-instituțional presupus de idealul unificării politice a românității într-un singur stat național unitar s-a realizat în 1859 prin unirea principatelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unitar național ocazionate de dobândirea independenței. Ideea unei independențe primordiale legată de pământul dacic exista deja în conștiința istorică încă din generația anterioară a manualelor școlare, care au evidențiat existența unui genius loci exprimat prin spiritul de neatârnare al dacilor (Albineț, 1845; Moldovan, 1866). Pozitivarea caracterului războinic al dacilor, prin glorificarea patimei dacice pentru slobozenie, va atinge o nouă culme în manualul lui Heliade Rădulescu (deși acesta nu îi asimilează în patrimoniul genetic al românilor). Dacă până acum, Decebal era blamat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deplină concordanță cu aceste mișcări reconfigurative referitoare la origine în memoria națională, o altă îndepărtare de idealul purității merită semnalată. Am arătat cum pentru cărturarii Școlii Ardelene (și pe urmele lor în prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a românilor 1839. Aaron, Florian. Manual de istoria principatului României. Dela cele dintîi vremi istorice pînă în zilele de acum. București: Tip. Colegiului Sf. Sava [Text cu alfabet de tranziție]. 1845. Albineț, Ioan. Manual de istoria Principatului Moldavei. Iasii: Inst. Albinei [Text cu alfabet chirilic]. 1856. Laurian, August Treboniu. Elemente de istorie și biografiǐ: pentru classa II. a scólelorǔ primare din Moldavia. Iașiǐ: Tipografia Bucĭumuluǐ Romanǔ [Text cu alfabet de tranziție]. 1857
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o întîrziere de o oră și omul este enervat. Și eu la fel. Pe ecranul monitorului ne anunță că, probabil, îmbarcarea se va face peste o oră, adică vom avea o întîrziere de două ore. Bun și așa. Un băiat albineț și chior bine ne invită să cumpărăm bilete la loterie. Nefericirea lui este exploatată fără rușine. Ne anunță că poartă noroc. Poate, dar nu cumpăr. De pe monitor dispare zborul nostru și se anunță Tenerife. Alergăm spre panoul general. Bruxelles este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Josephine, cu domiciliul actual în București, str. Grigore Mora nr. 31, sectorul 1. 47. Saade Kamal, cetățean sirian, născut la 21 iunie 1962 în localitatea Kafroun Bachour, Siria, fiul lui Abdul Aziz și Nasra, cu domiciliul actual în Iași, str. Albineț nr. 3, județul Iași. 48. Lebbos Maurice, Georges, cetățean libanez, născut la 11 august 1969 în localitatea Libi, Libia, fiul lui Maurice și Samia, cu domiciliul actual în București, Bd. 1 Mai nr. 126, bl. 2, et. 6, ap. 46
HOTĂRÂRE nr. 189 din 30 martie 1998 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120519_a_121848]
-
Pașcani și Hârlău. 6-Bariera Copou, care ocupa un loc din preajma Parcului Copou și primea drumeții dinspre Hârlău. 7 Bariera Sărăriei, care aținea calea celor ce veneau tot dinspre Hârlău. 8-Bariera Moara de Vânt, proțăpită în fața celor sosiți de la Hotin. 9-Bariera Albineț, aflată în drumul sosiților tot dinspre Hotin. 10-Bariera Salhana, de pe strada Dorojincă din Tătărași. 11 Bariera Lăculești, pe strada Fântânilor din Tătărași. Iată, dragul meu, cum am fixat timpul și timpurile în scrisorile noastre, ca și cum am fi brodat cu vorbe
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
amândoi părinții. Eu și tata am plecat cu trenu la Iași, care costa 6 lei și 15 bani de fiecare. Iar Ion a plecat acasă la Bogata. Cum am ajuns în Iași, ne-am dus la preotul Teodor Stupcanu, str. Albineț nr.6, care ne-a sfătuit să ne ducem la Copou și să caut o gazdă, unde să stau cât va ține concursu. Și am găsit la un om tânăr Niculai Mihăilă cu soția Ileana. Avea părinți care însă erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
L. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul înregistrării reînscrierii Observații (radierii) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Breton 1029 1965 1999 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── �� ARDEI - Capsicum annuum L. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Grupa de (radierii) maturitate ───────��──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Albaregia 2073 2003 (30) stm Albineț 1026 1998 (32) stm Andra 1035 2000 (30) stm Andreea 1029 2000 (29) stm Arad 5 1030 1980 1999 (32), B, d tm Arad 6 1030 1980 1999 (32), B, nd tm Arădean 1030 1998 (31) tm Arlequin 2028 2000
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
1957 în localitatea Leușeni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 29, bl. 3, ap. 20. (12970/2003) 13. Coșeru Vladimir, fiul lui Gheorghe (născut la 3 august 1933 în localitatea Albinețul Vechi, județul Bălți) și Raveca, născut la data de 11 mai 1960 în localitatea Albinețul Vechi, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 29, bl. 3, ap. 20. (12969/2003) 14
ORDIN nr. 3.181/C din 3 decembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193292_a_194621]
-
bd. Mircea cel Bătrân nr. 29, bl. 3, ap. 20. (12970/2003) 13. Coșeru Vladimir, fiul lui Gheorghe (născut la 3 august 1933 în localitatea Albinețul Vechi, județul Bălți) și Raveca, născut la data de 11 mai 1960 în localitatea Albinețul Vechi, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân nr. 29, bl. 3, ap. 20. (12969/2003) 14. Croitor Denis, fiul lui Petru și Zinaida (fiica lui Mihail, născut la 1 ianuarie 1928
ORDIN nr. 3.181/C din 3 decembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193292_a_194621]
-
localitatea Petrașivca, raionul Herța, Cernăuți. (3932/2006) 79. Voloșciuc Ruslan, fiul lui Boris și Eudochia (fiica lui Talmaci Filip, născut la 21.04.1930 în localitatea Musteața, raionul Fălești, și Nadejda), născut la data de 12 iunie 1982 în localitatea Albinețul Vechi, raionul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Albinețul Vechi, raionul Fălești. (15208/2003) 80. Vornicescu Valeria, fiica lui - și Lidia (fiica lui Gheorghe, născut la 23.12.1931 în localitatea Lozova, raionul Strășeni, și Sofia
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
și Eudochia (fiica lui Talmaci Filip, născut la 21.04.1930 în localitatea Musteața, raionul Fălești, și Nadejda), născut la data de 12 iunie 1982 în localitatea Albinețul Vechi, raionul Fălești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Albinețul Vechi, raionul Fălești. (15208/2003) 80. Vornicescu Valeria, fiica lui - și Lidia (fiica lui Gheorghe, născut la 23.12.1931 în localitatea Lozova, raionul Strășeni, și Sofia), născută la data de 22 aprilie 1985 în localitatea Sîngera, județul Chișinău, Republica Moldova
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
localitatea Țigănești, raionul Strășeni. (14.446-2003) 88. Triboi Elena, fiica lui Cotoros Ion (fiul lui Vasile, născut la 12.04.1931 în localitatea Ciolacu Nou, județul Bălți, și Lidia) și Liuba, născută la data de 15 martie 1979 în localitatea Albinețul Vechi, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. M. Kogălniceanu nr. 86, ap. 5. (750-2003) 89. Țurcanu Eduard, fiul lui Vladimir (fiul lui Tihon, născut la 16.06.1923 în localitatea Dișcova, raionul Orhei, și
HOTĂRÂRE nr. 1.428 din 28 noiembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193115_a_194444]
-
octombrie 1956 în localitatea Bădragii Vechi, județul Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Alba Iulia nr. 200, ap. 97. 2. ABRAMOV OLEG, fiul lui Abramov Ivan și Coroli Zinaida (n. la 16.01.1939 în Albinețul Nou, Bălți), născut la data de 12 februarie 1970 în localitatea Bălți, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Bălți str. Sf. Nicolae nr. 47, ap. 23. 3. ANGHELUȚA NINA, fiica lui Dumitru (fiul lui Mihail n.
HOTĂRÂRE nr. 1.370 din 10 noiembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171756_a_173085]