172 matches
-
cu proteinurie, doar în anumite situații: - DZ 1 cu evoluție < 10 ani; - sediment urinar nefritic: eritrocite dismorfe, acantocite, cilindri eritrocitari; - creștere rapidă a nivelului proteinuriei (în interval de săptămâni); - proteinurie > 5 g/ 24 ore; - pacienți cu DZ 2 și cu albuminurie, fără retinopatie diabetică (în absența retinopatiei, la subiecții cu DZ 2, în 50 % dintre cazuri nefropatia este non-diabetică); - insuficiență renală, fără proteinurie; - insuficiență renală rapid progresivă; - pacienți diabetici la care apar semne clinice sau biologice ce sugerează un alt tip
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Expansiunea celulelor și a matricei mezangiale este marcată și comprimă capilarele glomerulare. RFG este normală sau ușor scăzută. La diabeticii tip 1 apare frecvent HTA. Stadiul 4 apare după 15-20 ani de diabet. Modificările renale sunt ireversibile. Se caracterizează prin albuminurie > 300 mg/24 ore (macroalbuminurie) sau proteinurie totală > 500 mg/24 ore. Un sindrom nefrotic se constată în aprox. 6 %. Leziunile glomerulare caracteristice sunt de tip glomeruloscleroză nodulară sau difuză. RFG se reduce progresiv. Se asociază HTA, retinopatie, neuropatie, ateroscleroză
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
radială, imunonefelometrie sau imunoturbidimetrie. Există și bandelete reactive, actualmente în curs de evaluare; acestea au o sensibilitate (95 %) și specificitate (93 %) acceptabile. Deoarece colectarea urinii pe 24 h este uneori dificilă în practică, s-a propus determinarea în paralel a albuminuriei și a creatininuriei dintr-un eșantion de urină, un raport albumină/ creatinină urinară de 30-300 mg/g fiind considerat definitoriu pentru microalbuminurie. în sfârșit, MA se poate exprima drept concentrația albuminei în urina de dimineață sau într-un eșantion aleatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
creșterea fosfatazei alcaline, leziuni osoase radiologice - osteoporoză difuză (cel mai frecvent), leziuni litice multiple (93 %) sau solitare (3 %), tasări vertebrale, fracturi. Scintigrafia osoasă poate fi utilă pentru screening-ul leziunilor. • Anomalii urinare: proteinurie Bence-Jones, adesea insuficiență renală cronică sau acută, uneori albuminurie până la sindrom nefrotic, excepțional sindrom Fanconi. 9.1.2.4. Diagnosticul Diagnosticarea cu MM necesită existența a cel puțin două criterii din următoarele patru: • plasmocitoză medulară ≥ 20 % (sau < 20 %, dacă este monoclonală); • paraproteină monoclonală serică; • lanțuri ușoare monoclonale în urină
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pentru afectarea cardiovasculară și pentru apariția DZ tip 2, s-a dovedit a fi predictivă și pentru apariția și progresia BCR. Date recente relevă că prematuritatea și deficitul de creștere intrauterină se asociază la adult cu masă nefronică redusă, dezvoltarea albuminuriei (proteinuriei) și reducerea RFG. Factori de risc modificabili Proteinuria reprezintă un factor de risc major, influențabil farmacologic, al progresiei BCR. Mărimea microalbuminuriei/proteinuriei reprezintă un predictor precoce al pierderii progresive a funcției renale la pacienții diabetici și non-diabetici. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Covic M (ed). Terapeutica medicală, Polirom, Iași 2000 Tabelul I. Clasificarea modernă a bolii cronice de rinichi în 5 stadii. Stadiul Descriere RFG (ml/min/1,73m2) Termeni similari Observații 1 2 3 4 5 Leziuni renale cu RFG ↑ ≥90 albuminurie, proteinurie, hematurie T dacă este transplantat D dacă este dializat (HD, PD) Leziuni renale cu RFG ușor ↓ 60 - 89 albuminurie, proteinurie, hematurie RFG moderat ↓ 30 - 59 boală cronică de rinichi moderată RFG sever ↓ 15 - 29 boală cronică de rinichi severă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Stadiul Descriere RFG (ml/min/1,73m2) Termeni similari Observații 1 2 3 4 5 Leziuni renale cu RFG ↑ ≥90 albuminurie, proteinurie, hematurie T dacă este transplantat D dacă este dializat (HD, PD) Leziuni renale cu RFG ușor ↓ 60 - 89 albuminurie, proteinurie, hematurie RFG moderat ↓ 30 - 59 boală cronică de rinichi moderată RFG sever ↓ 15 - 29 boală cronică de rinichi severă Insuficiență renală <15 (sau dializă) uremie, boală renală cronica terminală Notă: Leziunile renale sunt definite ca orice anomalii structurale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
câmp cu câmp, leziune cu leziune, prin comparație cu fotografii standard. S-au obținut următoarele rezultate: - 46% din pacienți au avut RD - 31% din pacienți au prezentat creșterea eliminării urinare de albumină - o asociere pozitivă între gradul RD și nivelul albuminuriei - macroalbuminuria fără RD a fost rar întâlnită, în timp ce RD fără nefropatie a fost mai des întâlnită (38% dintre pacienții cu RD proliferativă au avut albuminuria în limite normale) - la pacienții cu T1DM, presiunea arterială diastolică mai mare de 75 mmHg
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
au prezentat creșterea eliminării urinare de albumină - o asociere pozitivă între gradul RD și nivelul albuminuriei - macroalbuminuria fără RD a fost rar întâlnită, în timp ce RD fără nefropatie a fost mai des întâlnită (38% dintre pacienții cu RD proliferativă au avut albuminuria în limite normale) - la pacienții cu T1DM, presiunea arterială diastolică mai mare de 75 mmHg în asociere cu RD, chiar moderată, poate fi un indicator prețios al riscului de apariție a nefropatiei. La acești pacienți, controlul glicemic precar crește riscul
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
În relație cu un pseudochist - proteine crescuteamilaze crescute 7. Ascita chiloasă: - prin blocajul limfatic: frecvent limfom, tratamente efectuateîn zona cisternei Pequet așa cum este chirurgia anevrismului de aortă abdominală - aspect lăptos al lichidului; - conținut lipidic crescut 8. Nefroze: asociază edeme și albuminurie 9. Pericardita constrictivă pericard calcificat - presiune jugulară mult crescută - puls paradoxal COMPLICAȚII 1. Peritonita bacteriană : frecvent nu există sursă clară de infecție; tratament: antibioterapie; 2. Sindrom hepatorenal:oligurie, azotemie - nu există modificări În sedimentul urinar - tratament: restricție de fluide, Na
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
flanc. WIENER, În cartea sa "Differential Diagnosis of Acute Pain", publicată În 1993, susține că, printre alte semne, ar fi de menționat la acești pacienți transpirații ale mâinilor, feței, pleoapelor, hipertensiune arterială și aspectul maroniu (cafeniu) al urinilor. Hematuria și albuminuria sunt prezente Împreună cu valorile crescute ale creatininei serice. Din fericire, sub tratament adecvat, 95% din pacienți Își recapătă funcția renală normală. - Nefrita acută interstițială. Am considerat util să introduc pe lista afecțiunilor diagnosticului diferențial și această boală ce poate fi
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
orthos - drept, statikos - care stă) - Poziție prin care corpul este menținut la verticală. Utilizarea acestei posturi este contraindicată în unele afecțiuni, cum ar fi hipotensiunea ortostatică, ce apare la unii bolnavi atunci când se ridică în picioare sau la cei cu albuminurie ortostatică. Ridicarea și menținerea ortostatismului poate provoca unele tulburări, cum ar fi: amețeli, vomă, scăderea tensiunii arteriale, transpirații profunde. OSGOOD-SCHLATTER (nume proprii) - Afecțiune determinată de un stres repetitiv asupra porțiunii de creștere a tibiei proximale (apofiza), care afectează în general
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
incluzănd: fixează intermediarii dicarbonilici împiedicând conversia lor în AGE, previne formarea legăturilor încrucișate, inhibă formarea radicalilor liberi, peroxidarea lipidică și apoptoza indusă de stresul oxidativ. Efectele terapeutice constau în: reducerea incidenței complicațiilor cronice ale DZ prin reducerea formării microanevrismelor, a albuminuriei și prevenirea tulburărilor de conducere nervoasă; efect antioxidant, fixând radicalii hidroxil și clivând legăturile încrucișate ale AGE; ameliorează profilul lipidic seric (scade colesterolemia, trigliceridemia și LDL colesterolemia); scade acumularea AGEs exogeni alimentari. Reacții adverse minore. De remarcat însă depleția de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
unui inhibitor specific ar fi mai util decât un inhibitor general al sistemului PKC pentru prevenirea complicațiilor vasculare specifice diabetului. Administrarea orală de LY333531, un inhibitor specific de PKCβ, a condus la ameliorarea hemodinamicii renale și retiniene precum și la scăderea albuminuriei la șobolani diabetici (14). Specificitatea sa a fost confirmată atât pe studii in vitro cât și pe studii in vivo. Actualmente, se consideră că PKC este un element central în apariția și progresia complicațiilor cronice vasculare diabetice. În Fig.3
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
creșterea expresiei genice a TGFβ1 poate fi prevenită prin administrarea aminoguanidinei (18). (2) Activarea căii poliol. Implicarea excesului de sorbitol în patogenia nefropatiei diabetice este controversată, atât în ceea ce privește efectele pe termen scurt cât și cele pe termen lung asupra GFR, albuminuriei și structurii renale (18). Administrarea inhibitorilor de aldozoreductază la șobolanii cu diabet zaharat streptozocinic sau aportul suplimentar de mioinozitol a determinat creșterea GFR și proteinuriei (14). Leziunile renale la șobolanii diabetici nu au fost influențate de administrarea inhibitorilor de aldozoreductază
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
sintezei TGFβ), activității canalelor ionice și nivelelor pH-ului intracelular. Pe de altă parte, administrarea unui inhibitor specific al izoformei βII PKC (LY333531) se pare că previne apariția mai multor modificări funcționale renale la șobolanii diabetici, inclusiv a hiperfiltrării și albuminuriei (18). (5) Inducția sintezei de citokine și factori de creștere. În afara TGFβ (Tab.2), există și alte tipuri de citokine care s-a dovedit a fi suprastimulate la nivelul rinichiului pacienților diabetici: PDGF, EGF și numeroși membri ai familiei IGF
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
sintetizează cantități crescute de componente ale sistemului renină angiotensină și are o sensibilitate mare la angiotensina II (22). Inhibitorii enzimei de conversie (IEC) a angiotensinei inhibă formarea angiotensinei II și degradarea bradikininei. Efectele benefice pe termen lung ale acestora asupra albuminuriei, membranei bazale și hipertrofiei glomerulare se exercită în primul rând prin blocarea sintezei angiotensinei II (22). Angiotensina II intervine în patogenia nefropatiei diabetice nu numai prin efecte hemodinamice ci și printr-o serie de efecte non-hemodinamice: efect direct asupra sintezei
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
control glicemic precar. în acest context, prezența MA reprezintă un factor de risc pentru progresia nefropatiei diabetice, dar și pentru neuropatia diabetică, retinopatia proliferativă, precum și pentru boala coronariană [Yudkin et al., 1988]. Atât nivelul, cât și rata de progresie a albuminuriei sunt factori predictivi independenți de mortalitate generală și de apariție a complicațiilor cardiovasculare [Yuyun et al., 2003; Arun et al., 2003; Allen și Walker, 2003]. Consecințele cardiovasculare ale prezenței microalbuminuriei par să survină abia după circa 10 ani de la decelarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
diferit la pacienții cu insulinoterapie intensivă față de cei cu terapie standard, deși primii au prezentat o incidență a MA cu 39% mai mică [Molitch, 1997]. în diabetul zaharat de tip 2, numeroase studii au demonstrat o corelație semnificativă între nivelul albuminuriei și morbi-mortalitatea cardiovasculară și cea generală [Mogensen, 1984; Mattock et al., 1998; Valmadrid et al., 2000]. Dineen [i Gerstein [1997] au confirmat această corelație printr-o metaanaliză a 11 studii longitudinale ce au inclus 2.138 de pacienți cu diabet
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
A fost observată cu această ocazie existența unor diferențe foarte mari între centre (ex: 11,2% la Londra vs 88,9% în Oklahoma); aceste diferențe s-ar putea explica prin structura etnică a populațiilor studiate sau prin alte cauze de albuminurie, în afara BDR. Prezența unei REA crescute a fost asociată cu nivelul glicemiei a jeun, valori crescute ale TA, prezența retinopatiei și amputațiile de membre inferioare. 2.3.1. Relația dintre BDR și retinopatia diabetică (RD) la pacienții cu T1DM Deși
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
-MA în T1DM este mai complexă. Mult timp s-a considerat că HTA este veriga de legătură care explică asocierea RD-BDR; astfel, recentul studiu multicentric EURODIAB a arătat că: - prevalența RD este corelată semnificativ cu HTA, atât la pacienții cu albuminurie cât și la cei normoalbuminurici; - creșterea prevalenței RD la pacienții cu HTA este semnificativ mai mare în prezența proteinuriei. Analiza post-hoc efectuată ulterior de Stephenson și col., [219] pe o parte din populația EURODIAB a explorat mai profund această relație
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
exponențial cu creșterea valorilor TA, fenomen ce nu are loc la pacienții fără RD. Aceste date pledează pentru faptul că prezența RD la pacienții cu T1DM este expresia unei anumite vulnerabilități genetice, care se exprimă printr-o relație directă între albuminurie și valorile TA. Alte studii recente au arătat însă [160] că relația RD-HTA (cel puțin pentru RD proliferativă) ar putea să nu fie semnificativă în absența BDR: la pacienții normoalbuminurici dar cu HTA prevalența RD severe a fost de 19
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
pe seriile cu un control metabolic bun al T1DM [231], RD nu a fost ubicuitară , prevalența acesteia fiind de maximum 82%, chiar după mai mult de 20 de ani de evoluție a T1DM; aproximativ 30% dintre acești pacienți au prezentat albuminurie (MA sau proteinurie clinică). Dintre pacienții proteinurici, 89% au asociat și RD (de gravitate variabilă), comparativ cu pacienții normoalbuminurici, care au prezentat leziuni de RD numai în proporție de 30%. În sens invers, 63% dintre pacienții cu RD proliferativă au
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
mai mare de a dezvolta proteinurie comparativ cu populația caucaziană. Același lucru este valabil pentru comunitățile formate din populații de origine indi-asiatică care trăiesc în diferite țări europene. Într-un studiu recent [12] s-au constatat mari discrepanțe în ce privește prevalența albuminuriei la pacienții cu T2DM între diferite centre: 22,4% la Berlin, comparativ cu 66,6% în Oklahoma; aceste diferențe (Tab. II-6) au fost atribuite în special compoziției etnice a populației studiate (indieni Pima în Oklahoma). Au fost avansate mai multe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
și proteinurie clinică la debutul studiului au fost excluși din urmărirea prospectivă. Datele prezentate mai sus confirmă valoarea predictivă a MA pentru evoluția funcției renale a pacienților diabetici. TA sistolică peste 140mmHg este factor de risc (după ajustare pentru nivelul albuminuriei la debutul studiului) numai pentru pacienții cu T1DM, ca și prezența medicației antihipertensive. Existența retinopatiei diabetice reprezintă în acest studiu un factor de risc independent pentru apariția insuficienței renale, atât în T1DM cât și (fapt neconfirmat de alte studii) în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]