117 matches
-
încărcat „tot săul pe vapor pentru Viena”, și avea „închiriate corăbii” și pentru ciolane. Biroul vamal din Galați a înregistrat în 1858 exportul a 710 case (sic!) carne conservată, iar în 1859-1620 case plus 3.447 varele (sic!) carne conservată. Alcătuitorii statisticii din 1860-1862 indică suma de 1.998.100 lei, ca reprezentând prețul anual al produselor fabricate. De aci rezultă că fabrica lui Goldner, după fabrica de lumânări de stearină a lui Foulcquier, era întreprindere industrială cu cea mai mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să obțină strămutarea în 1852 și 1857 în orașe numeroși țărani din ținuturile Neamț, Tecuci, Putna, Covurlui. La 1856 s-a constatat că, în decurs de câțiva ani, s-au strămutat la Galați din satul Slobozia Cornii 126 de locuitori. Alcătuitorii catagrafiei din 1838 au descoperit că în orașul Iași viețuiau, provenind din sate, 353 familii de birnici, 33 calfe, 4 negustori, 19 meșteri ș.a. În orașul Botoșani, din totalul de 558 familii birnice existente în 1845, 218 familii birnice erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În orașul Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574 „familii noi”. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din orașe, descompunerea breslelor ș.a., au determinat și grăbit procesul de diferențiere și stratificare socială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1843, „Vestitorul românesc”, și buletinul oficial al Țării Românești. Din 1836 până în 1853, la Buda, face să apară „Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească”. În 1845 primește rangul de pitar, apoi, în 1853, pe cel de serdar. Modest alcătuitor de calendare destinate satelor și târgurilor (1818, 1825), cuprinzând sfaturi cu privire la meșteșuguri și agricultură, pilde morale, traduceri (Adelaida sau Păstorița alpicească, după Marmontel, din calendarul pe 1825, îi este atribuită), C. a continuat, cu un orizont cultural mai restrâns, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
nevoie de o "libertate sub limite". De asemenea, libertatea, deși își sporește prezența pe măsura evoluției personalizării, nu înseamnă o depărtare de natură, adică nu poate fi gândită numai prin raportare la natură. Căci natura este și trebuie să fie alcătuitor (necesar) al omului. În felul acesta este gândită libertatea și de Em. Mounier: nu ca putere împotriva naturii, ci ca fapt de legătură a omului cu lumea în totalitatea sa, deși "viața personală începe odată cu capacitatea de a rupe contactul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
primul volum, Poetul național (1983), textele sunt selectate pe tema reprezentativității operei eminesciene. Al doilea, Structurile operei (1985), are ca temă imaginarul eminescian, iar ultimul, Textul eminescian (1990), reunește analize exemplare, caracteristice momentelor semnificative ale interpretării. Antologia urma, în intenția alcătuitorului, să mai cuprindă un volum, privitor la raportul antume-postume. SCRIERI: Motivul creației în literatura română, București, 1979. Antologii: Mihai Eminescu interpretat de..., I-III, pref. edit., București, 1983-1990. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Mitul creației, LCF, 1979, 20; Dumitru Micu, Motivul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
de sintaxă și topică. Punctul cel mai înalt al acestui proces de obscurizare e atins de ciclurile Exerciții de tăcere (1917-1954) și Geluituri (1946), apărute fragmentar în antologia Ani (1973), drastic redusă prin intervenția cenzurii - potrivit mărturiei lui Dinu Pillat, alcătuitorul ediției. Ultima fază a liricii lui N., înscrisă în eonul manierist așa cum îl înțelege un teoretician ca Gustav-René Hocke, propune o epură a spiritului într-o subtilă construcție de esențe ideale, replică la lumile „poliedrale” ale lui Ion Barbu. Această
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
identificat ca autorul manuscrisului 45), căruia i-ar fi revenit o asemenea însărcinare încă înainte de 1671, în perioada episcopatului la Roman, și al cărui aport la desăvârșirea traducerii Vechiului Testament poate fi considerat ca apreciabil. S-a demonstrat că, ulterior, alcătuitorii ediției de la 1688, cărora nu li se poate atribui o nouă traducere integrală a Bibliei, au renunțat, în parte, la comparativismul erudit al predecesorilor și s-au îndreptat, contrar așteptărilor, spre simplificarea și limpezirea textului și aparatului critic al manuscrisului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
merit deosebit al manualului stă În faptul că tezele teoretice sunt legate de exemple concrete. (Ă). Merită să fie amintite În acest sens lămuririle date În cuprinsul capitolului Romanul despre operele Mama de Gorchi și Mitrea Cocor de M. Sadoveanu. Alcătuitorii manualului au fost preocupați să utilizeze experiența literaturii sovietice. Ei au arătat valoarea pildei mărețe a scriitorilor ruși și sovietici. (Ă). Mai bogată a fost utilizarea directă a materialului sovietic. În expunere sunt intercalate citate valoroase pentru luminarea problemelor dezbătute
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
constituie omiterea tezei-fundamentale cu privire la cultura socialistă În conținut și națională În formă. (Ă). O altă teză stalinistă ce trebuia folosită este cea cu privire la esențialul În realitate. (Ă). Deosebit de semnificativă ni se pare, din acest punct de vedere consecvența cu care alcătuitorii manualului se feresc parcă să pună În lumină tezele fundamentale ale lui Marx, Engels, Lenin și Stalin. S-a ajuns astfel În situația paradoxală a unui curs de teoria literaturii ce se vrea marxist-leninist, dar În care nicăieri problemele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Unde-ni sunt visătorii a lui Vlahuță Întrebarea a patra o formulează așa: «Care este rolul poetului de azi În R.P.R.?» (I, 38). Dar culmea În această privință o ating problemele despre: Figurile de stil și Sintaxa poetică. (Ă). (Ă) alcătuitorii manualului Încearcă o echilibristică ce nu poate fi și nu trebuie făcută: să dezbați aceste probleme fără a lămuri raportul dintre conținut și formă. Toate paragrafele acestor capitole sunt tratate ca o enumerare obiectivistă, de chestiuni tehnice, rupte de conținut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
inspirație franceză. În 1864, a fost promulgat, de către Alexandru Ioan Cuza, Codul Civil, a cărui punere în aplicare a avut loc la 1 decembrie 1865. La aniversarea a 60 de ani de Cod civil, Academicianul Andrei Rădulescu 30 arăta că alcătuitorii Codului nu s-au mărginit la o simplă traducere, cu mici modificări a codului civil francez, ci au utilizat și proiectul italian de Cod civil, legea belgiană din 1851 pentru regimul ipotecar, au folosit în câteva locuri și dreptul vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și au năzuit la o lucrare mai bună și mai la curent cu ideile timpului și ale țării noastre. Semnalând toate diferențele față de Codul francez care reprezentau un progres, Academicianul Andrei Rădulescu conchidea că " În foarte multe din aceste deosebiri, alcătuitorii codului au reușit astfel că, oricât de îndrăzneț ar părea, putem spune că, la 1865, Codul nostru civil era mai înaintat, în multe privințe, decât cel francez. În general, noul cod n-a adus dispozițiuni și instituțiuni care să lovească
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
q al-‘Alm, un intensiv pe care unii comentatori (Abó H"tim, Halm) îl înțeleg că exprimând caracterul permanent al acțiunii creatoare a lui All"h128. Semnificații de bază: Creator unic. 2.1.9.3. al-B"ri’: SOI „alcătuitorul”; ASM „Creatorul”; GG „Alcătuitorul”; Marr „Conditor”; RB „le Novateur”; DM „Celui qui donne un commencement a toute chose”; YA „the Evolver”; Arb „the Maker”. Apare o singură dată, în lista de Nume de la v. 59, 24 între al-‚"liq și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de El. El este Cel ce cunoaște tăinuitul și mărturisitul. El este Milosul, Milostivul! El este Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de El. El este Regele, Sfanțul, Pacea, Credinciosul, Oblăduitorul, Puternicul, Tarele, Preamăritul... El este Dumnezeu, Creatorul, Alcătuitorul, Plăsmuitorul. Ale Lui sunt cele mai frumoase nume. s...ț El este Puternicul, Înțeleptul. (GG) Astfel de perechi, ba chiar înșiruiri mai lungi, apar și în Biblie, dar fără elementul de sonoritate. Iată câteva exemple: - Yoțer ’Är ó-BÄre’ ƒošek: „Făuritorul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
să fac o poveste din această substanță. Sunt sceptic în ce mă privește. Intuiesc că e esențial pentru mine să-mi pătrez scepticismul. Pot deci să fac remarci generale despre mine ori despre masca din poem, însă disprețuiesc aceste generalizări. Alcătuitorul de cuvinte cel de teapa lui Porter, Auden, Pope supraveghează pe romanticul bântuit de coșmare și pe îndrăgostitul sentimental. Cam atât conștientizez din ceea ce numești "tehnica de convingere mascată". Faptul că sunt ori nu sunt conștient nu influențează procesul de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure, imaș, fâneață, crâșma satului și alte structuri și venituri ale obștii, toate stabilindu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]