844 matches
-
nu este pe deplin cunoscut . Tiazidele afectează mecanismele reabsorbției electrolitice la nivelul tubilor renali , crescând direct excreția de sodiu și clor , în cantități aproximativ egale . Acțiunea diuretică a hidroclorotiazidei determină reducerea volumului plasmatic , crește activitatea reninei plasmatice , crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei , debutul diurezei are loc în 2 ore , iar efectul maxim are loc la circa 4 ore , acțiunea persistând aproximativ 6- 12 ore . Nu se cunosc până în prezent efectele asocierii în doză fixă de telmisartan/ hidroclorotiazidă ( HCTZ ) asupra
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
hepatică . Hipertensiune arterială renovasculară : Există un risc crescut de hipotensiune arterială severă și insuficiență renală la pacienții cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau cu stenoza arterei renale a rinichiului unic funcțional , tratați cu medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină- aldosteron . Insuficiență renală și transplant renal : Nu trebuie utilizat Kinzalkomb la pacienții cu insuficiență renală severă ( clearance- ul creatininei < 30 ml/ min ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Nu există experiență în ceea ce privește administrarea Kinzalkomb la pacienții cu transplant renal recent . Experiența referitoare
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
în urma unei terapii diuretice intensive , restricție de sare din dietă , diaree sau vărsături , poate să apară hipotensiune arterială simptomatică , în special după administrarea primei doze . Asemenea situații trebuie corectate înainte de administrarea Kinzalkomb . Alte situații asociate cu stimularea sistemului renină- angiotensină- aldosteron : 18 Hiperaldosteronism primar : Stenoză de valvă aortică și mitrală , cardiomiopatie hipertrofică obstructivă : Ca și în cazul utilizării altor vasodilatatoare , este necesară precauție specială la pacienții suferind de stenoză aortică , stenoză mitrală sau de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă . Efecte metabolice și endocrine
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
alți receptori , inclusiv receptorii AT2 și alți receptori AT mai puțin caracterizați . Rolul funcțional al acestor receptori nu este cunoscut , nici efectul posibil de suprastimulare a acestora de către angiotensina II , a cărei concentrație este crescută de către telmisartan . Concentrația plasmatică a aldosteronului este scăzută de către telmisartan . Telmisartanul nu inhibă renina plasmatică umană și nu blochează canalele ionice . Telmisartanul nu inhibă enzima de conversie a angiotensinei ( kininaza II ) , enzimă care degradează , de asemenea , bradikinina . De aceea , nu este de așteptat potențarea reacțiilor adverse
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
nu este pe deplin cunoscut . Tiazidele afectează mecanismele reabsorbției electrolitice la nivelul tubilor renali , crescând direct excreția de sodiu și clor , în cantități aproximativ egale . Acțiunea diuretică a hidroclorotiazidei determină reducerea volumului plasmatic , crește activitatea reninei plasmatice , crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei , debutul diurezei are loc în 2 ore , iar efectul maxim are loc la circa 4 ore , acțiunea persistând aproximativ 6- 12 ore . Nu se cunosc până în prezent efectele asocierii în doză fixă de telmisartan/ hidroclorotiazidă ( HCTZ ) asupra
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
hepatică . Hipertensiune arterială renovasculară : Există un risc crescut de hipotensiune arterială severă și insuficiență renală la pacienții cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau cu stenoza arterei renale a rinichiului unic funcțional , tratați cu medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină- aldosteron . Insuficiență renală și transplant renal : Nu trebuie utilizat Kinzalkomb la pacienții cu insuficiență renală severă ( clearance- ul creatininei < 30 ml/ min ) ( vezi pct . 4. 3 ) . Nu există experiență în ceea ce privește administrarea Kinzalkomb la pacienții cu transplant renal recent . Experiența referitoare
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
în urma unei terapii diuretice intensive , restricție de sare din dietă , diaree sau vărsături , poate să apară hipotensiune arterială simptomatică , în special după administrarea primei doze . Asemenea situații trebuie corectate înainte de administrarea Kinzalkomb . Alte situații asociate cu stimularea sistemului renină- angiotensină- aldosteron : La pacienții la care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu o afecțiune renală preexistentă , Hiperaldosteronism primar : Stenoză de valvă aortică și mitrală , cardiomiopatie
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
arterială simptomatică , în special după administrarea primei doze . Asemenea situații trebuie corectate înainte de administrarea Kinzalkomb . Alte situații asociate cu stimularea sistemului renină- angiotensină- aldosteron : La pacienții la care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu o afecțiune renală preexistentă , Hiperaldosteronism primar : Stenoză de valvă aortică și mitrală , cardiomiopatie hipertrofică obstructivă : Ca și în cazul utilizării altor vasodilatatoare , este necesară precauție specială la pacienții suferind de
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
alți receptori , inclusiv receptorii AT2 și alți receptori AT mai puțin caracterizați . Rolul funcțional al acestor receptori nu este cunoscut , nici efectul posibil de suprastimulare a acestora de către angiotensina II , a cărei concentrație este crescută de către telmisartan . Concentrația plasmatică a aldosteronului este scăzută de către telmisartan . Telmisartanul nu inhibă renina plasmatică umană și nu blochează canalele ionice . Telmisartanul nu inhibă enzima de conversie a angiotensinei ( kininaza II ) , enzimă care degradează , de asemenea , bradikinina . De aceea , nu este de așteptat potențarea reacțiilor adverse
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
nu este pe deplin cunoscut . Tiazidele afectează mecanismele reabsorbției electrolitice la nivelul tubilor renali , crescând direct excreția de sodiu și clor , în cantități aproximativ egale . Acțiunea diuretică a hidroclorotiazidei determină reducerea volumului plasmatic , crește activitatea reninei plasmatice , crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
crește secreția de aldosteron , crescând în consecință pierderea urinară de potasiu și bicarbonat și scăderea concentrației plasmatice a potasiului . Administrarea în asociere cu telmisartanul tinde să inverseze pierderea de potasiu asociată cu aceste diuretice , probabil prin blocarea sistemului renină- angiotensină - aldosteron . În cazul hidroclorotiazidei , debutul diurezei are loc în 2 ore , iar efectul maxim are loc la circa 4 ore , acțiunea persistând aproximativ 6- 12 ore . Nu se cunosc până în prezent efectele asocierii în doză fixă de telmisartan/ hidroclorotiazidă ( HCTZ ) asupra
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
tratament diuretic ( comprimate diuretice/ de apă ) , diete sărace în sare , diaree , vărsături sau hemodializă . - afecțiuni renale sau transplant de rinichi . - stenoza arterei renale ( îngustarea vaselor de sânge într- unul sau în ambii rinichi . - afecțiuni hepatice . - probleme cardiace . - concentrații crescute ale aldosteronului ( retenție de apă și sare în organism , asociate cu dezechilibrul diferitelor minerale din sânge ) . - lupus eritematos ( denumit și „ lupus ” sau „ LES ” ) , o boală care apare atunci când sistemul imunitar Trebuie să vă informați medicul dacă dumneavoastră credeți că ați putea fi
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
din cauza tratamentului diuretic ( comprimate diuretice- de apă ) , diete sărace în sare , diaree , vărsături sau hemodializă . - afecțiuni renale sau transplant de rinichi . - stenoza arterei renale ( îngustarea vaselor de sânge într- unul sau ambii rinichi . - afecțiuni hepatice . - probleme cardiace . - concentrații crescute ale aldosteronului ( retenție de apă și sare în organism , asociate cu dezechilibrul diferitelor minerale din sânge ) . - lupus eritematos ( denumit și „ lupus ” sau „ LES ” ) , o boală care apare atunci când sistemul imunitar Trebuie să vă informați medicul dacă dumneavoastră credeți că ați putea fi
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
tratament diuretic ( comprimate diuretice/ de apă ) , diete sărace în sare , diaree , vărsături sau hemodializă . - afecțiuni renale sau transplant de rinichi . - stenoza arterei renale ( îngustarea vaselor de sânge într- unul sau în ambii rinichi . - afecțiuni hepatice . - probleme cardiace . - concentrații crescute ale aldosteronului ( retenție de apă și sare în organism , asociate cu dezechilibrul diferitelor minerale din sânge ) . - lupus eritematos ( denumit și „ lupus ” sau „ LES ” ) , o boală care apare atunci când sistemul imunitar Trebuie să vă informați medicul dacă dumneavoastră credeți că ați putea fi
Ro_560 () [Corola-website/Science/291319_a_292648]
-
afecțiuni trebuie corectate înaintea administrării de Irbesartan Krka . Hipertensiune arterială renovasculară : În cazul în care pacienții cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau stenoză a arterei renale pe rinichi unic funcțional sunt tratați cu medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină- aldosteron , există un risc crescut de hipotensiune arterială severă și insuficiență renală . Cu toate că acest risc nu s - a dovedit pentru Irbesartan Krka , un efect similar trebuie anticipat după administrarea antagoniștilor receptorilor de angiotensină II . Insuficiență renală și transplant renal : În cazul
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
și în cazul altor vasodilatatoare , se recomandă precauție specială la pacienții cu stenoză aortică sau mitrală sau cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă . Hiperaldosteronism primar : Generale : La pacienții pentru care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu afecțiune renală preexistentă , inclusiv stenoză a arterelor renale ) , tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau cu antagoniști ai receptorilor de angiotensină II , care afectează acest sistem , s-
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
acțiunile angiotensinei II mediate prin receptorii AT1 , indiferent de originea sau de calea de sinteză a angiotensinei II . Antagonizarea selectivă a receptorilor angiotensinei II ( AT1 ) determină creșterea concentrațiilor plasmatice de renină și de angiotensină II și scăderea concentrației plasmatice de aldosteron . Kaliemia nu este modificată semnificativ de irbesartan administrat în monoterapie , la dozele recomandate . Irbesartanul nu inhibă enzima de conversie a angiotensinei ( kininaza II ) , o enzimă care generează formarea de angiotensină II și care metabolizează și bradikinina la metaboliți inactivi . Hipertensiune
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
afecțiuni trebuie corectate înaintea administrării de Irbesartan Krka . Hipertensiune arterială renovasculară : În cazul în care pacienții cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau stenoză a arterei renale pe rinichi unic funcțional sunt tratați cu medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină- aldosteron , există un risc crescut de hipotensiune arterială severă și insuficiență renală . Cu toate că acest risc nu s - a dovedit pentru Irbesartan Krka , un efect similar trebuie anticipat după administrarea antagoniștilor receptorilor de angiotensină II . Insuficiență renală și transplant renal : În cazul
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
primar nu răspund , în general , la medicamente antihipertensive care acționează prin inhibarea sistemului renină- angiotensină . De aceea , nu se recomandă folosirea Irbesartan Krka . Generale : La pacienții pentru care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu afecțiune renală preexistentă , inclusiv stenoză a arterelor renale ) , tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau cu antagoniști ai receptorilor de angiotensină II , care afectează acest sistem , s-
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
acțiunile angiotensinei II mediate prin receptorii AT1 , indiferent de originea sau de calea de sinteză a angiotensinei II . Antagonizarea selectivă a receptorilor angiotensinei II ( AT1 ) determină creșterea concentrațiilor plasmatice de renină și de angiotensină II și scăderea concentrației plasmatice de aldosteron . Kaliemia nu este modificată semnificativ de irbesartan administrat în monoterapie , la dozele recomandate . Irbesartanul nu inhibă enzima de conversie a angiotensinei ( kininaza II ) , o enzimă care generează formarea de angiotensină II și care metabolizează și bradikinina la metaboliți inactivi . Hipertensiune
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
afecțiuni trebuie corectate înaintea administrării de Irbesartan Krka . Hipertensiune arterială renovasculară : În cazul în care pacienții cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau stenoză a arterei renale pe rinichi unic funcțional sunt tratați cu medicamente care afectează sistemul renină- angiotensină- aldosteron , există un risc crescut de hipotensiune arterială severă și insuficiență renală . Cu toate că acest risc nu s - a dovedit pentru Irbesartan Krka , un efect similar trebuie anticipat după administrarea antagoniștilor receptorilor de angiotensină II . Insuficiență renală și transplant renal : În cazul
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
primar nu răspund , în general , la medicamente antihipertensive care acționează prin inhibarea sistemului renină- angiotensină . De aceea , nu se recomandă folosirea Irbesartan Krka . Generale : La pacienții pentru care tonusul vascular și funcția renală depind predominant de activitatea sistemului renină- angiotensină- aldosteron ( de exemplu , pacienți cu insuficiență cardiacă congestivă severă sau cu afecțiune renală preexistentă , inclusiv stenoză a arterelor renale ) , tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau cu antagoniști ai receptorilor de angiotensină II , care afectează acest sistem , s-
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]
-
acțiunile angiotensinei II mediate prin receptorii AT1 , indiferent de originea sau de calea de sinteză a angiotensinei II . Antagonizarea selectivă a receptorilor angiotensinei II ( AT1 ) determină creșterea concentrațiilor plasmatice de renină și de angiotensină II și scăderea concentrației plasmatice de aldosteron . Kaliemia nu este modificată semnificativ de irbesartan administrat în monoterapie , la dozele recomandate . Irbesartanul nu inhibă enzima de conversie a angiotensinei ( kininaza II ) , o enzimă care generează formarea de angiotensină II și care metabolizează și bradikinina la metaboliți inactivi . Hipertensiune
Ro_517 () [Corola-website/Science/291276_a_292605]