13,186 matches
- 
  
  dificile în cadrul unor ateliere de parenting organizate sâmbătă, în Parcul Cișmigiu. * În parcurile Motodrom, Sfântul Pantelimon și Plumbuita, precum și la Complexul Sf. Pantelimon din sectorul 2, copiii sunt așteptați să participe la concursuri cu premii și numeroase programe artistice. Pe aleile principale ale parcurilor vor fi animatori care vor asigura petrecerea timpului într-un mod cât mai plăcut, punând la dispoziția copiilor jocuri de grup, jocuri de perspicacitate, jocuri de observație și memorie. * O „torță olimpitică” - o lanternă, pentru că cei miciManifestări dedicate Zilei Copilului, în Capitală [Corola-blog/BlogPost/93770_a_95062] 
- 
  
  am mers întins pe terasa. Matasea verde că jadul a apei Mării Negre unduia sub briză ușoară, mărginita de pietrele în formă de focă, îngrămădite pentru a zăgăzui impetuozitatea valurilor. Mai aproape, măi înspre noi, terenul de bătut mingea pe nisip, aleea din capătul falezei, gardul verde împrejmuitor al vilei și, până sub picioarele noastre, grădină cu iarba, flori și copaci, cireși, meri și mai ales pruni, un nuc, pini, frasini și câțiva stejari în partea stângă, printre care se ghicește stațiuneaUniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262] 
- 
  
  când reveneau fasciștii în Anglia. Am avut o serie de încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo cu sticle sparte, pe o alee pe care treceam. Ca să trec de ei - dacă nu voiam să mă bat fizic, și cu sticlele sparte nu prea te puteai pune, iar noi nu aveam sticle - cel mai bine era să vorbesc cu ei. Ziceam, "Ce mai faciHarold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542] 
- 
  
  când reveneau fasciștii în Anglia. Am avut o serie de încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo cu sticle sparte, pe o alee pe care treceam. Ca să trec de ei - dacă nu voiam să mă bat fizic, și cu sticlele sparte nu prea te puteai pune, iar noi nu aveam sticle - cel mai bine era să vorbesc cu ei. Ziceam, "Ce mai faciHarold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542] 
- 
  
  primărie trece cu tovarăși zece unde nimeni nu te întreabă cît e ceasul și ce număr porți la pantofi ce dacă semăn cu floarea de colț găsită într-o carte mare și plicticoasă cînd profesorul călinescu era cărăbușul care traversa aleea din fața pavilionului cinci psihiatrie și pe sub arini curge cibinul cu șobolanii umflați și crizanteme mortuare cu vacile domnului roșii de sudoare cum își toarnă femeia asta veche în forma de cozonac ruginită aluatul cum zornăie pintenii cum șușotesc între eiPoezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532] 
- 
  
  al Danemarcei" nu se încheagă, deși el o salvează de la înec prin "tracțiuni", silind-o "să deșerte conținutul acvatic și ventrilocvent în craniul sărmanului Yorick, scos în momentul oportun de sub pelerină". Hamlet se transformă kafkian într-un "palid felinar de alee", de brațul căruia prințesa Logica se spînzură cu un fular de mătase. Dar, cu totul inexplicabil, în procesul verbal dresat de un procuror imbecil obiectul cu pricina este menționat doar ca o simplă "cravată de cînepă". Paradisul suspinelor - considerat deIulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005] 
- 
  
  lămpile de pe malul opus. Alături era intrarea în restaurantul parcului unde băuse singur, până adineauri. - Hai să bem ceva! Ea ezita. - în cinstea... revederii... - adăugă el îl privi lung, din creștet până la pantofii lui galbeni, perforați, cu vârf ascuțit. Pietrișul aleii scrâșni subțire. Până să vină friptura ea își bău coniacul. Sorbea încet, cu ochii închiși. - îți amintești de seara aceea când ne-am plimbat cu barca? Să-și amintească...? Totuși, dădu din cap. - Vâsleai numai pe lângă mal, pe sub sălcii. îțiProză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683] 
- 
  
  invitația să se-mprăștie cu căni de vin în mînă deasupra orașului - n-am mai văzut un cer atît de frumos înstelat și niciodată n-am simțit mai adîncă reîntemeindu-mi ființa legea morală Biblioteca Astra Statutile de bronz aliniate pe aleea transversală a parcului privesc jucătorii de șah înghesuiți la mesele de piatră din zori în noapte ziarele strecoară vagi neliniști și jucătorii palizi se ridică în croncănit de ciori - în spatele statuilor gard verde înfiorat de pași adolescenți în spatele gardului deschidePoezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252] 
- 
  
  sparte de cruci și țigări aruncate-n fîntînă se stinge viața vrăjitoarei - adierile rășinii de brad împrospătează pînă-n zori aerul satului învăluit în neguri deasupra lor cetatea pare o corabie ce-n soare se înalță cînd crezi că se scufundă Aleea Filosofilor De partea stîngă codrul secular de partea dreaptă casele de piatră și-o umbră încet mișcîndu-se pe aleea din margini de oraș - ceasuri lichide colcăie-n rigole de cînd mă plimb trăgînd din pipă încolțit de-aceeași întrebare nici oPoezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252] 
- 
  
  aerul satului învăluit în neguri deasupra lor cetatea pare o corabie ce-n soare se înalță cînd crezi că se scufundă Aleea Filosofilor De partea stîngă codrul secular de partea dreaptă casele de piatră și-o umbră încet mișcîndu-se pe aleea din margini de oraș - ceasuri lichide colcăie-n rigole de cînd mă plimb trăgînd din pipă încolțit de-aceeași întrebare nici o lumină Doamne? în freamăt de frunze mă ceartă copacii rari trosnind pe verticală lumini electrice scapără-n ferestre și-Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252] 
- 
  
  de cînd mă plimb trăgînd din pipă încolțit de-aceeași întrebare nici o lumină Doamne? în freamăt de frunze mă ceartă copacii rari trosnind pe verticală lumini electrice scapără-n ferestre și-un cîine lătrîndu-mă zgîrie poarta înaltă de fier capătul aleii se-afundă-n întuneric un vînt împinge frunzele căzute spre întunecatul gol - eu mă opresc din drum - a cîta oară? de partea stîngă casele de piatră de partea dreaptă codrul secular și azi am primit același răspuns poate mîine! - pe aleea dinPoezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252] 
- 
  
  capătul aleii se-afundă-n întuneric un vînt împinge frunzele căzute spre întunecatul gol - eu mă opresc din drum - a cîta oară? de partea stîngă casele de piatră de partea dreaptă codrul secular și azi am primit același răspuns poate mîine! - pe aleea din margini de lume ceasurile s-au topit albăstrind în rigole din pipă fumul s-a făcut o scară și umbra sîngerînd se suie odată cu zorii la cerPoezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252] 
- 
  
  însumi mă retrăsesem, în necesară recluziune, la Socola, îl văd, o secundă, în curtea stabilimentului pe autorul autoportretului. În lejerul halat-uniformă... Tot acolo, altă dată, într-o toamnă mai umană, la braț cu minunatul pictor Craiu și culegînd amîndoi, pe alee, păstăi de salcîm căzute, decorative substitute ale curmalelor la care nici visînd nu puteam gîndi. Repere, ele păstăile, ale unor campanii obștești din a căror liber consimțită muncă patriotică urma să fie stors nu știu ce ulei. Vîndut apoi, profitabil, de statulÎnsemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747] 
- 
  
  în fiecare seară ne așezăm în jurul statuilor din parcul Trei Bărboși și ne uităm la pietre cu privirea cu care bărbații singuri desfac de pe obscuritatea mansardei acoperișurile de unde răzbate ropotul de ploaie al feminității ascultăm tandra rostogolire a remembrării pe alee printre celelalte salamandre, când apare la orizont coiful unui declamator de pohesie, el le vorbește mult statuilor doar-doar va vedea aburul desînsuflețirii lor deșurubându-se din axa sinelui venit pe sus cu un vierme în cioc, sihastrul mă încuie înPoezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753] 
- 
  
  miraculos Și-l aruncă de fiecare dată În marea de-ntuneric Zicându-i că oamenii azi Nu se mai gândesc decât la mâncare, Nicidecum la cunoaștere tainică. De cum se înserează, totuși, Bătrânul și Magda Ținându-se de mână Pornesc pe aleile nopții Risipind neobosiți Șiraguri de cuvinte, poeme Ca o plasă de pescuit Poate, cine știe, cândva... Cei slabi scriu celor puternici Cei slabi scriu celor puternici Scrisori interminabile și inutile, Valuri de hârtie Acoperă strigătele. Mulțimea este o cifră dintr-Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892] 
- 
  
  pe jos( cel mai sigur), altele pe bicicletă. Asta sunt, sper, realistă. Nu sunt cârcotaș notoriu, îmi place ideea cu bicicletele moca, doar că nu te mai poți plimba prin parc de toți retarzii (în special flăcăii) care gonesc pe aleile pline de pietoni, în timp ce gardienii asista nepăsători. Next time gândiți-vă la soluții ptr toate aspectele, daca nu vreți să vă vedeți bitzele la știrile de scandal... La cât a costat proiectul , cu siguranta puteau fi incluși câte 2 voluntariEleganță pe două roți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82481_a_83806] 
- 
  
  se mai implică oamenii. Cred că statuia nu e pt voluntari, cine e voluntar, rămâne voluntar zic eu, nu-i trebuie ceva să-l motiveze. statuia e pt ceilalți. adică avem în București statui cu enescu, creangă, toți de pe o alee din parcul cișmigiului și nu mai sun țin viața, nu a făcut cineva statuile pt ei , ci pt popor to remeber. ți-ai dat seama că nu încerc să te conving că voluntarii merită o statuie. încerc să te convingInaugurăm Monumentul Voluntarului Necunoscut by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82573_a_83898] 
- 
  
  ieșim pentru câteva ceasuri din timpul nostru bicisnic, să ne amăgim, instinctiv, că se putea trăi și altfel, nu numai cu cartele și cu clipele de la "Colombo". Că ne putem aventura, ghidați de câte un însoțitor precum dom' Argint, pe aleile unor amintiri netrăite, că ne putem ameți cu miresmele unui timp în veci pierdut pentru toți cei asemeni nouă. Ne mințeam, căutând minciuni, rugându-ne aproape să fim mințiți cu semne ale unui trecut netrăit, înstrăinat, dar de care parcăNeaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739] 
- 
  
  de un autor care își proclamă demonic demiurgia: Totul este și totul se poate, prin mine, și fără voia mea nu pot dăinui nici punțile, nici piscurile albe." Religiosul este atacat mereu: "niște preoți mici și automați alergară voioși pe alei" (Duhurile balneare. Răvaș din Călimănești) Se face elogiul păgân al idolatriei: "Voim, în sfârșit, recunoașterea superiorității incontestabile a idolatriei asupra oricăror alte procedee terapeutice..." (Program) Călugărul Sakeltop spune rugăciunea deghizat în pisică (Povestea lui Sakeltop). Personajul auctorial Totog este "NăscutUn avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009] 
- 
  
  nicăieri și nici nu-i aud ticăitul. Nu aveam nici un reper ca să-mi dau seama,lumina încerca demult să se strecoare prin jaluzelele de carton, vărgate, veșnic trase în fosta cameră a copilului, ap.156, scara D, bloc A 12, Aleea Frații Buzești, Drumul Taberei, al familiei Morar. Pe peretele din fața patului,în penumbră, fotografia mare, înrămată, a zeității camerei - cu atât mai prezentă cu cât e mai absentă: o tânără arătoasă, cu un look foarte diferit de al deșiratei ClaudiaFONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505] 
- 
  
  pe strada indicată. După șaizeci de metri, stop!" Nepotul îi zâmbea satisfăcut, dar el frână cuprins de o ușoară amețeală. Era, de fapt, o neliniște surdă, un soi de avertisment tulbure, un gând vechi ascuns în adâncurile memoriei sale. Suind aleea ce ducea spre casă, își aduse aminte: în ziua în care împlinise cincizeci de ani, directorul unei întreprinderi și-a chemat secretara la sfârșitul orelor de lucru, i-a întins o foaie de hârtie și-a rugat-o să-iDin Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315] 
- 
  
  Claudiu Komartin Irina și o alee lungă, coborând către o curte întunecoasă în care iarba necosită se ridica în august până la genunchi. Revăd acolo corpul Irinei, prăbușit printre scaieți, gângănii, tufe de cimișir - și lumea încetinind lent, în ritm cu freamătul pieptului ei, până la o părăsireCircul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666] 
- 
  
  părul îl poartă mai lung (mi se spune), iar furia, ei bine, furia mi s-a domolit, distilată prin atâtea lucruri și vorbe. Sunt un om politicos și singur imaginându-și tot mai des o casă de cărămidă și o alee lungă, coborând către un loc întunecos și rece, fără întoarcere. ploaie, vorbe neînsuflețite... lui m. ivănescu vârsta la care vântul îți flutură gleznele fără teroarea că, mai târziu, te vor despărți ani-lumină de singurătatea prusacă a buzelor ei, prețios numiteCircul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666] 
- 
  
  și fulgeră (din miezul bucății de chihlimbar mă privește buimacă o zână) Zid Am lăsat ceștile goale pe masa din lemn de nuc am ieșit să ne privim unul pe altul în lumina rece a dimineții ne-am oprit pe aleea galbenă frunzele se roteau în jurul nostru toate lucrurile așteptau să ne apropiem de ele să vorbim despre ele să le ascultăm gemetele înfundate mirosul de iod ne intrase în plămâni ne priveam unul pe altul gustând cerul cu vârful limbiiPoezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160] 
- 
  
  femeilor în Cenaclul ,Junimea" ar fi revelator în acest sens). Din punctul de vedere al lui Mihai Eminescu femeia are un IQ inferior bărbatului: ,Așadar, când plin de visuri, urmărești vre o femeie,/ Pe când luna, scut de aur, strălucește prin alee/ Și pătează umbra verde cu fantasticele-i dungi:/ Nu uita că doamna are minte scurtă, poale lungi." (Scrisoarea V). În mod tendențios, pantalonii lungi ai bărbatului nu sunt evocați niciodată în opera acestui poet considerat de unii comentatori ,al dragosteiPostume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]