219 matches
-
reține că aceste aspecte nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, astfel de manifestări intrând în sfera răspunderii asistenților judecătorului, art. 41 din legea criticată statuând că aceștia răspund, după caz, civil, disciplinar, administrativ sau penal, în condițiile legii. Cât privește alegația potrivit căreia, prin activitatea sa, asistentul judecătorului ar putea interveni în activitatea magistratului, Curtea învederează că o atare faptă constituie abatere disciplinară, fiind prevăzută la art. 43 lit. h) din Legea privind statutul asistentului judecătorului. De asemenea, art. 42 din
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
cadrul acțiunii în răspundere civilă delictuală, partea interesată a vizat, de asemenea, cele două persoane juridice care îi angajaseră pe cei doi medici anchetați (supra, pct. 41). Prin urmare, Curtea observă că reclamanta a putut invoca în fața autorităților interne alegațiile sale referitoare la fapta de malpraxis în privința căreia se considera victimă. ... 89. Această cauză prezintă particularitatea pe care reclamanta a ales să o utilizeze în cursul tuturor căilor de atac pe care dreptul intern i le punea la dispoziție
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
timp de la descoperirea faptelor, dar imediat după alegerile prezidențiale de anul trecut, sugerându-se prin aceasta influențarea judecătorilor și procurorilor de către fostul președinte al țării, prin intermediul Președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv al Procurorului șef al D.N.A. Aceste alegații au fost alimentate, din păcate, de declarații publice, precum cele ale președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit cărora «Înalta Curte de Casație și Justiție e un partener de nădejde al D.N.A.», cât și de cele ale președintelui țării
„ROLUL JUSTIŢIEI ÎN SISTEMUL PUTERILOR ÎN STAT” (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371347_a_372676]
-
actul cultural și artistic, lucrurile stau cu totul și cu totul la polul opus al adevărului spuselor de mai înainte. Dar, vorbind despre un regizor (aceasta deoarece în cele ce urmează se zugrăvește chipul regizorului Nicolae Mărgineanu), nu este nici o alegație, nici o eraoare aprecierea că viața sa densă sub aspectul încercărilor și-a reliefat urmele pe tot ceea ce a făurit ca operator, regizor, scenarist și producător de film. Nici nu încape îndoială că ar fi așa...! S-a născut pe 25
NICOLAE MĂRGINEANU. VAL FALNIC ÎN MAREA CINEMA-ULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371090_a_372419]
-
asigură scriitoarea sînt lăsați pe pămînt pentru a se bucura de un ansamblu de raporturi afective, sexuale, senzuale și intelectuale, într-un cuvînt, pentru a încerca... să comunice. Se pare că femeia daco-romană e convinsă dintotdeauna de toate astea, iar alegația franțuzoaicei îi sună, cumva, tautologic. Sexul slab? Care din cele două? 31 august Greu mi l-aș fi putut imagina pe inconformistul Petru Comarnescu à quatre épingles. Ar fi fost nu știu cum spunînd "dobitocul de Oprescu" s-o facă în costum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Timp de doi ani Verdi a lucrat continuu, câte două ore zilnic. Opera Falstaff este tributul înflăcărat și sclipitor al unui compozitor ajuns pe cele mai înalte culmi ale geniului sau. Tema generoasă a întregii opere se poate rezumă la alegația lui Șir John din finalul operei: Mă ride ben chi ride la risata final. (Cine râde la urmă, râde mai bine!). Dela începutul lucrului la operă Falstaff Verdi a pretins că el compune pur si sumplu din amuzament, stimulat de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dezvoltarea economică implică suficiente valori social-culturale sau judecăți normative. Totuși, cel mai adesea scopurile literaturii de specialitate au fost progresul economic - creșterea output-ului național - și progresul social - creșterea standardului de viață. Dincolo de divergențele ideologice sau, mai bine spus, în afara alegațiilor politice (mai cu seamă ale neo-marxiștilor și structuraliștilor), nici o abordare economică a dezvoltării nu și-a propus altceva. La începutul anilor ’70, și-a făcut apariția o alternativă la paradigma economică a dezvoltării. Studii din varii domenii ale științelor sociale
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
numai pe o utilitate generală născută în cursul experienței și răsărită dintr-o necesitate numai subiectivă pe care el o numește obicinuință. Din neputința rațiunei noastre de a trece în întrebuințarea acestui princip peste orice experiență el conchide nimicnicia tuturor alegațiilor rațiunei de a trece peste cele empirice. O procedură de acest soi, de a supune adică factele rațiunei unui examen și a le critica după cum se găsesc a fi, s-ar putea numi cenzura rațiunei. E ne-ndoit că această
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
manualul său: facies depresiv îcum stabilește el oare un asemenea diagnostic în absența oricărei iconografii?), misticism refulat îfoarte bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere îce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice îcare-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de origine sexuală îimpotența terapeutului proiectată asupra pacientului! ceva clasic...), dezgust față de viață și tulburări psihice îdiagnosticate la douăzeci de secole distanță, fără
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
plan universal”, concurent al lui William Faulkner și înaintaș al unor Michel Butor, Nathalie Sarraute sau Umberto Eco, făcând din Patul lui Procust „cu anticipație o opera aperta și, în același timp, primul exemplu cunoscut de nouveau roman”, toate aceste alegații și tentative exegetice atât de neașteptate prin caracterul lor insolit suferă, cel puțin prin forma lor, de o vădită înclinație spre exagerare tipologică și axiologică, adeseori pe un ton hiperbolic mai curând penibil, căruia nu i s-ar putea contesta
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
al societății civile s-a dovedit adesea vulnerabil la ranchiună și ipocrizie. În decorul mizerabil al dezbaterii noastre publice, acolo unde călăii se amestecă vesel cu victimele, acuzațiile insistente de colaboraționism - nu întodeauna făcute pe baza unor probe irefutabile (vezi alegația lui Mircea Dinescu despre „arderea dosarelor” în decembrie 1989) - au putut să pară niște acrobații stilistice încărcate de resentiment. Generalizări gratuite și portretizări sumare au lăsat loc la nenumărate confuzii. În țara lui Cațavencu, Farfuridi și Brânzovenescu, dezbaterea despre responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să analizeze datele furnizate de delegatul guvernamental român. Dezbaterea cea mai așteptată era, însă, cu privire la Convenția 111, în legătură cu care comisia, pe baza unei plângeri a Confederației sindicale Force ouvrière din Franța, întocmită cu sprijinul Forumului Democratic Ungar de la Budapesta, prezenta alegații, dorind să demonstreze că România nu respectă prevederile convenției principiul fundamental al egalității de șanse sau tratament la angajare și profesie -, întrucât promovează discriminarea pe criterii de opinie politică, origine socială, ascendență națională și aduce atingere drepturilor minorităților naționale în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
celei maghiare. Poziția Părții române a fost expusă, pe rând, în comisia conferinței, de către I. Păcuraru, V. Tudor și Gh. Dolgu. Potrivit normelor de procedură, delegatul guvernamental român I. Păcuraru a prezentat informații privind legislația și practica din România, în legătură cu alegațiile respective, menționând că aceste informații au fost puse deja la dispoziția Comisiei de experți, după publicarea raportului care face obiectul examinării la sesiunea conferinței. Referindu-se la observațiile Comisiei de experți, a expus pe larg aspectele legislative, precizând că reglementările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Joyce, consilier sindical, președintele Uniunii Internaționale a Zidarilor și Meșteșugarilor Asociați (S.U.A.). 9. B. Mourgues, delegat sindical (Franța). 10. Khurshid Ahmed, delegat sindical, secretar general al Federației Pakistaneze a Sindicatelor (Pakistan). Delegații menționați mai sus s-au referit la diferite alegații cuprinse în raportul Comisiei de experți sau au făcut comentarii pe marginea altor luări de cuvânt și a unor informații difuzate de mass-media, privind, în special, pretinse discriminări la adresa minorităților; prezența în unele țări, îndeosebi Ungaria, a unor migranți, refugiați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
invocat mărturii și imagini abundente vehiculate de mediile din aceste țări. Este vorba de o manipulare inadmisibilă a cuvintelor și imaginilor. Ele sunt manipulate și chiar fabricate pentru a putea corespunde obiectivelor campaniei antisocialiste și revizioniste dirijată contra României. În privința alegației de genocid cultural, ar trebui mai curând amintite genocidurile făcute de unele țări reprezentate la actuala comisie contra popoarelor Africii și Asiei, care, în unele cazuri, și-au pierdut limba și cultura. Este semnificativ că reprezentanții Ungariei guvernamental, patronal și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
parte, acolo unde se află Forumul Democratic Ungar, care a fabricat "raportul" preluat de Force Ouvrière. Ungurii din România se bucură de drepturi depline și o egalitate perfectă cu românii. Această problemă a minorităților este deci fabricată. El a respins alegațiile fondate pe imagini mediatice manipulate și abuzuri de limbaj. În ceea ce privește dialogul surzilor, la care s-a făcut aluzie, a precizat că guvernul său a făcut, în nenumărate rânduri printre altele și la Comisia pentru Drepturile Omului declarații însoțite de numeroase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
într-adevăr, un dialog al surzilor, care va continua atât timp cât va dura această campanie ostilă orchestrată contra României. El a repetat că rezoluția adoptată de Comitetul pentru Drepturile Omului, la inițiativa Suediei, este nulă și neavenită. Delegația română respinge ferm alegațiile fondate pe deformarea realităților și denigrarea politicii și stării de fapt din România, conținute în documentul Forumului Democrat Ungar, denunțând, totodată, caracterul lui naționalist, șovin, iredentist și revizionist. Delegația respinge categoric orice apreciere vizând o pretinsă violare a Convenției nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
că observațiile Comisiei de experți arată persistența unor grave divergențe între lege și practică, pe de o parte, și dispozițiile Convenției, pe de altă parte, în special în ceea ce privește opinia politică și originea socială. Comisia a luat notă, de asemenea, de alegațiile și informațiile preocupante, în legătură cu ascendența națională. Comisia exprimă speranța fermă că guvernul va lua, într-un viitor apropiat, toate măsurile necesare pentru asigurarea respectării depline a Convenției și că aceste măsuri vor ține pe deplin seama de observațiile Comisiei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
unguri și din alte țări au reafirmat punctele de vedere exprimate în comisie. La rândul său, Delegația guvernamentală română, prin ambasadorul Gh. Dolgu, a reluat esența pozițiilor delegaților expuse în comisie, arătând, în concluzie : 1. Delegația română respinge cu fermitate alegațiile fondate pe deformarea realităților și denigrarea politicii și stărilor de fapt din România, cuprinse în materialul difuzat de Forumul Democrat Ungar relevat de participanții la discuții și denunță caracterul lui naționalist, șovin, iredentist și revizionist. 2. Delegația română respinge categoric
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
decât fenomenologia memoriei la Augustin. Exaltând curiozitatea fără discernământ, tot mai multe centre de cercetare acceptă să devină orfelinate ale gândirii asistate. Politețea a ajuns să însemne o preferință oarbă pentru vacuitate (i.e. non-judgemental opinions). Chemarea la întemeiere epistemologică îndură alegația de „integrism”. Susținerea validității unor principii sau valori universale relevă, în chip sibilinic, niște pusee „antidemocratice”. Indiferența dizolvă, ca într-o falsă apocatastază, viziunea clasică despre lupta dintre bine și rău. Ceea ce pare să conteze nu e decât salvarea, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lunca Siretului, aproape de malul său estic, era o fâșie numită de către localnici chici, în care creștea exclusiv mlăjet (mlajă), folosită la împletitul coșurilor și la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în satele românești cu mare vechime, citându-l pe August Meitzen, care observa și el că erau „în fiecare sat certe ruine arheologice... la fiecare pas, peste tot, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau semnificative, care necesită măsuri corective prompte. Trebuie să comunice partenerilor de misiune și membrilor echipei deficiențele identificate și recomandările pentru remedierea acestora (mergând până la măsuri disciplinare). Firma trebuie să elaboreze politici și proceduri prin care abordează corespunzător plângerile și alegațiile cu privire la faptul că activitatea efectuată de firmă nu este în conformitate cu standardele profesionale și cu cerințele legale. Plângerile și alegațiile (care nu le includ pe cele neserioase) pot fi generate atât din interiorul firmei, cât și din afara ei. Acestea pot fi
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
recomandările pentru remedierea acestora (mergând până la măsuri disciplinare). Firma trebuie să elaboreze politici și proceduri prin care abordează corespunzător plângerile și alegațiile cu privire la faptul că activitatea efectuată de firmă nu este în conformitate cu standardele profesionale și cu cerințele legale. Plângerile și alegațiile (care nu le includ pe cele neserioase) pot fi generate atât din interiorul firmei, cât și din afara ei. Acestea pot fi înaintate de personalul firmei, de clienți sau de terțe părți. Pot fi primite de membrii echipei misiunii sau de
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
de care avem cunoștință, care afectează entitatea și implică: - conducerea; - angajații care dețin roluri semnificative în controlul intern; - alte persoane, în cazul în care frauda ar putea avea un efect semnificativ asupra situațiilor financiare; • v-am prezentat toate informațiile cu privire la alegații, la fraudă, sau la o fraudă suspectată care afectează situațiile financiare ale entității și care au fost comunicate de angajați, foști angajați, analiști, organe de reglementare sau de alte persoane; • v-am prezentat toate cazurile de neconformitate cu legea și
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
să nu mai agităm steagurile unionismului. Nu vedeți ce sistem vamal performant se construiește în dreapta Prutului? Foarte curând vom avea nevoie de vize ca să intrăm și în România. Nici frații noștri nu ne mai vor...”. Deși nu este formulată, concluzia alegațiilor de mai sus se impune de la sine: „Va trebui să trăim sub conducerea înțeleaptă a tandemului Ostapciuc-Voronin și, de aici încolo, cum va fi voia dumnezeului bolșevic.” Ce se poate replica unei asemenea descrieri resemnate care, confruntată cu realitatea de pe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]