2,594 matches
-
în istoria noastră, toate valorile de seamă ale civilizației moderne: democrația, libertatea, spiritul de dreptate și de egalitate, respectul persoanei umane, drepturile omului, reformele moderne în administrație și legislație, constituțiile din 1866, 1923 și 1991, limba literară, poezia romantică (și alexandrinul) din secolul XIX, poezia simbolistă (și versul liber) și cea modernă din secolul XX, avangardismul, romanul psihologic, critica literară modernă din interbelic și de după 1965 și cîte și mai cîte. Descoperirea Occidentului, cum o numește G. Călinescu într-un capitol
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
a întregului ținut explorat. Dacă suntem atenți, în timpul lecturii, la acest al doilea nivel al lucrării, descoperim o operă teoretică extraordinară. Iată, ca eșantion, cateva considerații despre postmodernism (în comentariul asupra volumului Levantul al lui Mircea Cărtărescu): "Postmodernismul, termen ambiguu, alexandrin, exprimă, neîndoios, si o stare de oboseală a creației. Recapitulându-se, reconfigurându-se, aspirând la o nouă sinteză, aceasta nu mai dispune de izvoarele ei genuine, care pulsează puternic în zorii fiecărui nou ev al său. Poezia devine un concurs de
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
și nu atât de afabil, Sfântul Irineu vorbește aproximativ în același sens: Cine a primit învățătura de la cineva e numit <<fiu>> al celui care-l învață, iar acesta din urmă e numit <<tatăl său>> (Adversus haeres., IV, 41, 2). Clement Alexandrinul precizează, la rându-i: La fel numim noi <<părinți>> pe învățătorii noștri (Stromate I, 1, 3)3. În acest sens, calificativul de tată sau părinte era frecvent în primele secole, mai ales pentru episcop. Martiriul Sfântului Policarp, datând din perioada
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Fără să aibă autoritatea teologică și bisericească a Părinților Bisericii, unii dintre scriitorii bisericești sunt autori de lucrări importante sau numeroase. Printre acești autori putem cita în general pe apologeții greci și latini ai secolului al II-lea, pe Clement Alexandrinul, Lactanțiu, Rufin, Teodor de Mopsuestia, Didim cel Orb, Sinesiu de Cirene, Evagrie Ponticul, Nil Ascetul, Diadoh al Foticeii, Marcu Ascetul, Isaia Pustnicul, scriitori sirieni, armeni, georgieni etc. Operele acestor scriitori reprezintă un uriaș material de istoria culturii și a spiritului
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ori de ramuri ale acesteia, ca Origen, Eusebiu, Părinții capadocieni, Ieronim, Fericitul Augustin, Sfântul Maxim Mărturisitorul etc., dând Bisericii temelie doctrinară și prestigiu intelectual. Alții au îmbinat uriașa muncă intelectuală cu cea organizatorică și administrativă, ca unii autori din Școala alexandrină, în frunte cu Origen, Părinții capadocieni, Sfântul Chiril, 44 Părintele Mitropolit Nicolae, Farmecul scrierilor patristice..., p. 10. 45 Mitropolit Nicolae Corneanu, Studii Patristice - aspecte din vechea literatură creștină, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, pp. 10 și 13. 12 sau din
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
căpătat cu nimic acei eretici, decât cu întunecarea propriilor 84 Prof. Teodor M. Popescu, La școala sfinților. Ce este și ce ne învață un sfânt, în rev. Fântâna darurilor, București, an. IX, nr. 3, martie 1937, pp. 106-107. 85 Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. III, 17.3., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 5, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 321. 86 Aimé Puech, Les Apologistes grecs du 2-e siècle de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și indici de Pr.Prof.Dr. T. Bodogae, Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Pr.Prof.Dr. D. Fecioru, în Apologeți de limbă greacă, Editura IBMBOR, București, 1997, p. 501. 121 Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, cap. I, în PSB., vol. 3, p. 434. 122 Clement Alexandrinul, Care bogat se va mântui?, 26.6, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 4, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 52. 123 Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 203..., p. 415. 124 Eusebiu de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Epistola către corinteni (I), cap. I, 2, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 50. 127 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 179. 128 Sf. Ambrozie, op. cit., scrisoarea a LXIII-a, p. 261. 129 Ibidem, scrisoarea a LXXVI-a, p. 302. 130 Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni, 105.3., în Col. PSB., vol. 4..., p. 150. 131 Idem, Pedagogul, cartea a doua, 32.2., în Col. PSB., vol. 4..., p. 248. 28 nimic altceva decât cea mai mare cinste a iubirii lui
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
XI-a, p. 267; vezi și Contra Eunomium, III; cf. L. Méridier, op. cit., p. 118; H. D. Saffrey, op. cit., p. 537. 71 Întânim des imaginea aripilor în literatura creștină primară, atunci când se descrie urcușul spiritual. Astfel, o găsim la Clement Alexandrinul, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Gură de Aur și Sfântul Chiril al Alexandriei; cf. A Patristic Greek Lexicon, ed. G. W. H. Lampe, Clarendon Press, Oxford, 1961, p. 1204; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 22. 72 Sf. Grigorie de
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
această carte ne vorbește în mod absolut maiestuos scriitorul Radu Cârneci, pe coperta IV a volumului: "...Dorința - dublată de o nobilă ambiție - de a zidi o asemenea carte de sonete (numai retrogradus, lucru deloc ușor!) face din cei doi autori, Alexandrina Chelu și Florian Chelu Madeva, o pereche paternal-filială exemplară, demnă de admirație. Cunoscându-le strădania însumată întru crearea sonetelor muzicale pe textele unor poeți români (dar și ale unor celebri creatori din afară), mă entuziasmează dăruirea coautorilor - orădeni de elită
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
carte aleasă!..." „Mângâiați de dulceața acestei glorii, nu ne pasă de surghiun“ - Dante Alighieri Evenimentul va avea loc miercuri, 1 Aprilie, ora 18:00, la Sala Traian Moșoiu a Primăriei Municipiului Oradea. Vă așteptăm cu drag. ------------------------------------------------------- Florian Chelu Madeva și Alexandrina Chelu Oradea, 30 martie 2015 Referință Bibliografică: Florian CHELU MADEVA - LANSAREA VOLUMULUI „SONET - NUMAI RETROGRADUS” / Florian Chelu Madeva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florian Chelu Madeva : Toate Drepturile
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
România (2006). Scrieri Izvoarele dorului, București, Ed. Cartea Românească, 2003; Împreună, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2004; Cum nu vii tu Țepeș Doamne, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2004; Rugăminți. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Adorare. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Destin. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Alexandrine. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Doinele paiaței. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Renaștere. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Mama. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Iubire Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2007, Armonii și vibrații, Târgoviște, Ed. Bibliotheca 2007, Freamătul cuvintelor, Târgoviște, Ed. Bibliotheca 2007, Zbucium, Târgoviște
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
prezentate de dl Eugen Szabo. ( S. P.) l Autoturismul Dacia SupeRNova atribuit în cadrul Tombolei RCA organizate de ASIROM a revenit, pentru județul nostru, timișoreanului Alexandru Avramov. ( C. V.) l Marți, 8 aprilie, de la ora 17, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, ec. Alexandrina Paul va susține în limba germană conferința „Obiceiuri de Paști ale popoarelor“ în cadrul programului cultural al Universității Populare. ( S. P.) l La magazinul „EL-FY SOUND SM“ (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 9 - lângă magazinul pentru pescari și vânători din zona
Agenda2003-14-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280870_a_282199]
-
Iosif, 73 ani l Sperneac Iuliana, 90 ani l Torac Floarea, 75 ani l Bocșan Floarea, 76 ani l Martinov Liubinco, 92 ani l Gârleanu Fărsina, 80 ani l Simu Marioara, 69 ani l Istrate Niculae, 61 ani l Poșogeanu Alexandrina, 48 ani l Mingiuc Ioan, 75 ani l Schadt Elisabeta, 84 ani l Zomboreanu Gheorghe, 80 ani l Borta Maria, 56 ani l Magocsi Iosif, 66 ani l Preda Șandor, 60 ani l Goga Eugen, 64 ani l Bărcan Gheorghe
Agenda2003-16-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280933_a_282262]
-
cifru de descurajare victorioasă, de îmbătare cu melancolie. Curînd, poetul va modifica sonetul clasic construind o formă specifică, tot mai frecventă în poezia sa de maturitate: poezia cu patru strofe, fiecare de cîte patru versuri, scrisă de obicei în amplul alexandrin românesc. Odată cu volumul Pe Argeș în sus (1923) și cu cele afine (Satul meu - 1923, Biserica de altădată - 1926), forma de „sonet adaptat“, de sonet pentru uz propriu, devine tot mai frecventă; piesele esențiale din volumul ce-l va consacra
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
l-am îngropat“ (Ilinca lui Ion). Amintitul Calendar al viei a avut și el partea lui de contribuție la consacrarea formelor poetice alese de Pillat. Fiecare lună a anului e surprinsă în 13 distihuri construite cu același tip de vers, alexandrinul românesc, inspirat poate tot de Alecsandri, citat cu simpatie întrunul din episoadele Calendarului („Perdelele-s lăsate și lampele aprinse” / Frumosul vers anume îl chemi acum în minte). Periplul poetului de-a lungul lunilor anului nu înregistrează decît rareori reușite, dar
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
contabilitate computerizată, marketing, birotică, comunicare, relații publice, resurse umane. Orarul este de luni până vineri, între orele 8 - 11. Informații suplimentare și înscrieri, la sediul din Piața Horațiu nr. 1, et. II, tel. 199 613. ( L. R.) Retrospectivă 2002 Ec. Alexandrina Paul le va prezenta marți, 21 ianuarie, de la ora 15, la Casa „Adam Müller Guttenbrunn“, membrilor Universității Populare, „Retrospectiva anului 2002“, conferință susținută în limba română. ( S. P.) Televizoare color De săptămâna aceasta, la centrul audio-video „Electronic Conection“ din Piața
Agenda2003-3-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280593_a_281922]
-
Mariea 89 ani l Dărăban Mihai, 70 ani l Constantinescu Maria-Stela, 68 ani l Niga Gheorghe, 48 ani l Demeter Alexandru, 69 ani l Magdi Maria, 87 ani l Ghiță Marin, 90 ani l Galoș Nicușor-Ionel, 67 ani l Cioroboreanu Alexandrina, 88 ani l Goldiș Nicolae, 43 ani l Kecskes Maria, 62 ani l Stoichin Slavoliub, 63 ani l Nicola Maria, 92 ani l Știrban Doru-Aurel, 54 ani l Carabaș Viorica, 69 ani l Prepeliță Ioan, 54 ani l Banu Adrian
Agenda2003-9-03-publi () [Corola-journal/Journalistic/280759_a_282088]
-
Tribunalul București a dispus sâmbătă arestarea preventivă pentru 29 de zile a doua inspectoare de la Direcția Generală de Poliție Locală - Serviciul Control și Monitorizare a Stării Mediului și Salubrizare (Primăria Sectorului 6 București), Maria Alina Călin și Alexandrina Georgescu, pentru luare de mită. În aceeași cauză, procurorii au decis în cazul unui alt inspector - Gheorghe Adrian Dragomir - măsura obligării de a nu părăsi țara pentru o perioada de 30 de zile, transmite . Potrivit unui comunicat al DNA, din
Inspectori de la Primăria sectorului 6, arestaţi pentru luare de mită () [Corola-journal/Journalistic/26702_a_28027]
-
a nu părăsi țara pentru o perioada de 30 de zile, transmite . Potrivit unui comunicat al DNA, din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale a rezultat că, la data de 12 aprilie 2011, inculpatele Maria Alina Călin și Alexandrina Georgescu și învinuitul Daniel Gheorghe Dragomir, în calitate de inspectori de la Direcția Generală de Poliție Locală - Serviciul Control și Monitorizare a Stării Mediului și Salubrizare, au pretins de la administratorul unei societăți comerciale, denunțător în cauză, o suma de bani pentru a nu
Inspectori de la Primăria sectorului 6, arestaţi pentru luare de mită () [Corola-journal/Journalistic/26702_a_28027]
-
ca banii să îi fie remiși lui Dragomir Gheorghe-Adrian. În aceeași zi, inculpatul Dragomir Gheorghe-Adrian a primit de la denunțător suma de bani convenită de 900 de lei, urmând să remită câte 300 de lei inculpatelor Călin Maria Alina și Georgescu Alexandrina, acesta fiind surprins în flagrant delict în timp ce primea banii. Inculpatelor Călin Maria Alina și Georgescu Alexandrina li s-au adus la cunoștință acuzațiile, iar la data de 15 aprilie 2011 procurorii anticoruptie au dispus reținerea acestora pentru 24 de ore
Inspectori de la Primăria sectorului 6, arestaţi pentru luare de mită () [Corola-journal/Journalistic/26702_a_28027]
-
primit de la denunțător suma de bani convenită de 900 de lei, urmând să remită câte 300 de lei inculpatelor Călin Maria Alina și Georgescu Alexandrina, acesta fiind surprins în flagrant delict în timp ce primea banii. Inculpatelor Călin Maria Alina și Georgescu Alexandrina li s-au adus la cunoștință acuzațiile, iar la data de 15 aprilie 2011 procurorii anticoruptie au dispus reținerea acestora pentru 24 de ore. În cauză, procurorii au colaborat cu ofițeri din cadrul M.A.I - Direcția Generală de Informații și
Inspectori de la Primăria sectorului 6, arestaţi pentru luare de mită () [Corola-journal/Journalistic/26702_a_28027]
-
Șasa, Gardă Petru, Râpeanu Elis, Șfichi Eugen, Bunduri Nae, Fârte Ioan, Martin Viorel, Milos Petru, Zeană Corneliu, Ianuș Emil, Norea Dan, Hodaș Ioan, Riți Ionel, Ruse Ion, Bădărău George, Brumă Petru, Buzea Magdalena, Calota Rodica, Larco Vasile, Petrone George. Talentata Alexandrina Chelu, membră a Fundației Cultural Muzicale Filarmonica Oradea, a interpretat că teva poeme muzicale, cateva în ebraică iar invitatul spe cial, Mircea Vintilă, a susținut un microrecital. Publicul, atât de aproape de cel de pe scenă, datorită formei amfiteatrului, a fost foarte
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
lucru pentru care vă mulțumim!” Întreg festivalul s-a desfășurat sub zodia relaxării, a zâm betului senin, terapeutic, sub zodia lui Caragiale, de fapt. Organizatorii au oferit invitaților clipe de suflet, acordate liric și comic și armonizate cu muzica talentatei Alexandrinei Chelu de la Oradea și a maestrului Mircea Vintilă. În încheiere, două păreri: „[...] Acum, după ce actul cultural al unor bărbați din Mizil, în civic spirit cărtură resc, s-a consolidat capa tând permanentă tradiției și stabilindu-și sigla printre reputatele manifestări
O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Laurenţiu Bădicioiu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_107]
-
Glasul Bucovinei” Cernăuți-București, apărută sub egida Institutului Cultural Român. Două reviste și nu una, ,,una și bună”, cum dorea la un moment dat acad. Dimitrie Vatamaniuc, ci „două, și amândouă bune”, cum spunea, încercând și reușind să fie obiectivă, acad. Alexandrina Cernov, la sfârșitul primei părți a celui dintâi colocviu. Deoarece a fost vorba nu doar de două reviste, ci și de două colocvii, formă de manifestare propusă de acad. Radu Grigorovici, membru fondator al Institutului, cum a precizat în deschiderea
„Analele Bucovinei” şi ,,Glasul Bucovinei” la o importantă aniversare [Corola-blog/BlogPost/92727_a_94019]