130 matches
-
original dintr-o categorie 2 4.1. Descrierea motorului cu aprindere prin compresie 4.1.1. Constructor:................................................................................ 4.1.2. Număr de cod al motorului aplicat de către constructor:.............................. 4.1.3. Ciclu: 4 timpi/2 timpi 1 4.1.4. Alezaj:..............................mm 4.1.5. Cursă:................................mm 4.1.6. Numărul și dispunerea cilindrilor:..................................................... 4.1.7. Cilindree:.........................cm3 4.1.8. Regim nominal:.................tr/min 4.1.9. Regim de cuplu maxim:...................................tr/min 4.1.10. Raport volumetric de
jrc4576as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89742_a_90529]
-
principale ale tipului de tractor 2.1. Descrierea motorului cu aprindere prin compresie 2.1.1 Constructor:........................................................................................................... 2.1.2 Numărul de cod al motorului aplicat de către constructor:................................... 2.1.3 Ciclu: patru timpi/doi timpi 15 2.1.4. Alezaj:.....................................mm 2.1.5. Cursă:.......................................mm 2.1.6. Numărul și dispunerea cilindrilor:....................................................................... 2.1.7. Cilindree:....................................cm3 2.1.8. Regim nominal:.....................tr/min 2.1.9. Regim de cuplu maxim:.........tr/min 2.1.10. Raport volumetric de
jrc4576as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89742_a_90529]
-
curse. La mașinile de forță, cu pistoane care se deplasează rectiliniu alternativ în spații cu secțiune circulară („cilindrii”) (cvasitotalitatea motoarelor cu ardere internă actuale), ea este volumul unui cilindru, a cărui bază este secțiunea acestui cilindru, "A", având diametrul "D" ("alezajul"), iar înălțimea este distanța parcursă între cele două puncte între care circulă pistonul ("cursa, S") - distanța dintre punctul mort inferior (PMI) și punctul mort superior (PMS). a totală a unui motor, este suma cilindreelor tuturor cilindrilor. Dacă aceștia sunt egali
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
a unui motor, este suma cilindreelor tuturor cilindrilor. Dacă aceștia sunt egali (nu e obligatoriu, dar e uzual), cilindreea totală se poate calcula cu relația: unde "i" este numărul de cilindri. În funcție de cursa pistonului "S", dacă ea este egală cu alezajul "D", în jargon se spune despre motor că este "pătrat", iar dacă este mai scurtă decât alezajul, că motorul este "superpătrat". În limba română nu există un termen încetățenit pentru cazul când cursa este mai mare ca alezajul, caz considerat
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
uzual), cilindreea totală se poate calcula cu relația: unde "i" este numărul de cilindri. În funcție de cursa pistonului "S", dacă ea este egală cu alezajul "D", în jargon se spune despre motor că este "pătrat", iar dacă este mai scurtă decât alezajul, că motorul este "superpătrat". În limba română nu există un termen încetățenit pentru cazul când cursa este mai mare ca alezajul, caz considerat „normal”. Deoarece raportul dintre cursă și alezaj nu intervine nicăieri în relațiile de calcul ale motoarelor, iar
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
egală cu alezajul "D", în jargon se spune despre motor că este "pătrat", iar dacă este mai scurtă decât alezajul, că motorul este "superpătrat". În limba română nu există un termen încetățenit pentru cazul când cursa este mai mare ca alezajul, caz considerat „normal”. Deoarece raportul dintre cursă și alezaj nu intervine nicăieri în relațiile de calcul ale motoarelor, iar proprietățile motoarelor variază continuu cu raportul "S/D" și nu există vreo discontinuitate în cazul „motoarelor pătrate”, noțiunea nu are rost
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
motor că este "pătrat", iar dacă este mai scurtă decât alezajul, că motorul este "superpătrat". În limba română nu există un termen încetățenit pentru cazul când cursa este mai mare ca alezajul, caz considerat „normal”. Deoarece raportul dintre cursă și alezaj nu intervine nicăieri în relațiile de calcul ale motoarelor, iar proprietățile motoarelor variază continuu cu raportul "S/D" și nu există vreo discontinuitate în cazul „motoarelor pătrate”, noțiunea nu are rost și nu este folosită în lucrările academice. În general
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
a pistonului, parametru care prezintă interes pentru motoarele de curse, creșterea performanței privind puterea fiind „plătită” de scăderea drastică a durabilității și fiabilității motorului. Tot în limbajul atelierelor, prin transformarea motorului ca „pătrat” (sau „superpătrat”) se înțelege de fapt majorarea alezajului (la motoarele unde acest lucru este posibil), ceea ce duce la sporirea puterii prin creșterea cilindreei. Folosirea unor pistoane majorate (conform noului alezaj) mărește forțele din bielă și din toate celelalte organe ale motorului, reducând și în acest caz durabilitatea și
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
fiabilității motorului. Tot în limbajul atelierelor, prin transformarea motorului ca „pătrat” (sau „superpătrat”) se înțelege de fapt majorarea alezajului (la motoarele unde acest lucru este posibil), ceea ce duce la sporirea puterii prin creșterea cilindreei. Folosirea unor pistoane majorate (conform noului alezaj) mărește forțele din bielă și din toate celelalte organe ale motorului, reducând și în acest caz durabilitatea și fiabilitatea lui. La motorul cu pistoane duble (motoare Puch — nefabricându-se niciun motor de acest fel în România, limba română n-a
Cilindree () [Corola-website/Science/316699_a_318028]
-
aceeași dimensiune nominală, care urmează să se asambleze, în legătură cu valoarea jocului sau a strângerii ce apare când piesele sunt asamblate. Se deosebesc: In aceste definiții,termenul "arbore" este utilizat"," convențional, pentru desemnarea elementelor exterioare ("cuprinse", la asamblare) ale pieselor. Termenul "alezaj" este utilizat pentru desemnarea elementelor interioare ("cuprinzătoare", la asamblare) ale pieselor. Termenii """arbore" și "alezaj" sunt utilizați ,în acest context, nu numai pentru piese cilindrice cu secțiune rotundă ci și pentru elemente ale pieselor de alte forme (de exemplu, limitate
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
apare când piesele sunt asamblate. Se deosebesc: In aceste definiții,termenul "arbore" este utilizat"," convențional, pentru desemnarea elementelor exterioare ("cuprinse", la asamblare) ale pieselor. Termenul "alezaj" este utilizat pentru desemnarea elementelor interioare ("cuprinzătoare", la asamblare) ale pieselor. Termenii """arbore" și "alezaj" sunt utilizați ,în acest context, nu numai pentru piese cilindrice cu secțiune rotundă ci și pentru elemente ale pieselor de alte forme (de exemplu, limitate de două suprafețe plane paralele). "Câmpul de toleranță" este câmpul limitat de abaterile limită (maximă
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
cilindrice cu secțiune rotundă ci și pentru elemente ale pieselor de alte forme (de exemplu, limitate de două suprafețe plane paralele). "Câmpul de toleranță" este câmpul limitat de abaterile limită (maximă și minimă) față de dimensiunea nominală. În cazul asamblării unui alezaj cu un arbore, dimensiunea nominală este aceeași, atât pentru alezaj cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri: "Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
de alte forme (de exemplu, limitate de două suprafețe plane paralele). "Câmpul de toleranță" este câmpul limitat de abaterile limită (maximă și minimă) față de dimensiunea nominală. În cazul asamblării unui alezaj cu un arbore, dimensiunea nominală este aceeași, atât pentru alezaj cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri: "Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
câmpul limitat de abaterile limită (maximă și minimă) față de dimensiunea nominală. În cazul asamblării unui alezaj cu un arbore, dimensiunea nominală este aceeași, atât pentru alezaj cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri: "Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
nominală este aceeași, atât pentru alezaj cât și pentru arbore. Diferitele tipuri de ajustaje se realizează în două moduri: "Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
Sistemul alezaj unitar" în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea arborilor din diferite clase de toleranță cu alezaje unitare dintr-o clasă de toleranțe unică; acesta este un sistem de ajustaje în care dimensiunea minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
minimă a alezajului este egală cu dimensiunea nominală, adică abaterea inferioară este egală cu zero. Este considerat sistem de ajustaje preferențial. "Sistemul arbore unitar" este un sistem de ajustaje în care diferitele jocuri sau strângeri cerute sunt obținute prin asocierea alezajelor din diferite clase de toleranțe cu arbori unitari dintr-o clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu dimensiunea nominală, adică abaterea superioară a arborelui este egală cu zero. Acest
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
clasă de toleranțe unică. Este un sistem de ajustaje în care diametrul maxim al arborelui este egal cu dimensiunea nominală, adică abaterea superioară a arborelui este egală cu zero. Acest sistem se aplică numai în cazurile în care folosirea sistemului alezaj unitar este nerațională funcțional sau tehnologic (de exemplu, la utilizarea fără prelucrare a unor piese din bare trase.). Terminologie folosită în cele două definiții de mai înainte: "o clasă de toleranțe" este un termen folosit pentru o combinație dintre abaterea
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
ajustajului" cu joc T, respectiv cu strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
strângere T este diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
diferența dintre jocurile respectiv strângerile maxime și minime: Toleranța ajustajului este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
este suma toleranțelor celor două elemente ale ajustajului Există anumite avantaje ale unuia sau altuia dintre sistemele de ajustaje. - pentru sistemul alezaj unitar: un alezor pentru realizarea alezajului unic (toleranța alezajului unic JE3, JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
JE4 etc;) un calibru-dorn pentru controlul diametrului alezajului; câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
câte un calibru-furcă pentru controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]
-
controlul diferiților arbori corespunzători fiecărui ajustaj unic; -pentru sistemul arbore unitar: un calibru-furcă , pentru controlul diametrului arborelui unic; câte un alezor pentru finisarea la cota finală a fiecărui alezaj; câte un calibru-dorn pentru controlul diametrului fiecărui alezaj. Așadar, în sistemul alezaj unitar sunt necesare atâtea calibre-furcă, câte ajustaje sunt, iar în sistemul arbore unitar sunt necesare atâtea alezoare diferite (cu toleranțe de execuție diferite), câte ajustaje trebuie obținute. În general, alezoarele cu toleranțe de execuție diferite pentru același diametru nominal sunt
Ajustaj () [Corola-website/Science/318612_a_319941]