232 matches
-
în condiții relativ normale, în comunitate, considerându-se ca fiind un membru activ al acesteia. Învățarea inteligentă este învățarea conștientă, prin înțelegere și conceptualizare, prin anticipare și rezolvare de probleme, prin creație și decizie inventivă. Ea este sau poate fi algoritmică, operațională, modelată, programată, euristică, întrunind deci toate atributele gândirii, imaginației și memoriei umane. ÎNVĂȚARE MOTRICĂ (eng. motrical learning) - Învățarea din domeniul activităților corporale cuprinde, pe lângă învățarea gestuală, motrică, realizată la nivel de priceperi, deprinderi sau obișnuințe motrice, forme de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
reală (autentică) - metoda exercițiului, metoda modelării structurilor de comportament, metoda proiectelor, metoda lucrărilor practice; - metode de simulare (bazate pe acțiunea fictivă) - metoda jocurilor, metoda dramatizării, metoda instruirii pe simulatoare - metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/învățare: - metode algoritmice de instruire; - instruirea programată; - instruirea bazată pe calculator; - instruirea asistată de calculator; - învățarea electronică (e-learning). C. Cucoș (1996) avansează următoarea clasificare a metodelor de învățământ: a. din punct de vedere istoric: - metode tradiționale, clasice: expunerea, conversația, exercițiul; - metode moderne: algoritmizarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
e. după funcția didactică principală: - cu funcția principală de predare și comunicare; - cu funcția principală de fixare și consolidare; - cu funcția principală de verificare și aprecierea rezultatelor; f. după modul de administrare a experienței ce urmează a fi însușite: - metode algoritmice, bazate pe secvențe operaționale, stabile, construite dinainte; - metode euristice, bazate pe descoperire proprie și rezolvare de probleme; g. după forma de organizare a muncii: - metode individuale, pentru fiecare elev în parte; - metode de predare-învățare în grupuri (de nivel sau omogene
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
asociație, de bază, de exprimare concretă (desen, lucrări manuale etc.) și de exprimare abstractă (lecturi, scris, limbaj vorbit etc.), repetitive, de consolidare, de dezvoltare, de creație; - după numărul de participanți: individuale, colective, mixte, de echipă; PREDARE - după gradul de dirijare: algoritmice, semi-algoritmice, libere, ș.a.; - după obiectele de învățământ: gramaticale, matematice, sportive etc. b. Metodele moderne b.1. Algoritmizarea - definiții: - algoritmizarea este o modalitate de învățare care se sprijină pe utilizarea algoritmilor; - presupune identificarea de către profesor a înlănțuirii necesare a operațiilor fiecărei
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
care operează algoritmii (date, variabile, operații, expresii) Tabla,creta Planșe Fișe de lucru Formativă Sumativă Probe practice Probe scrise Tema pt.acasă -descompunerea datelor în date de intrare și de ieșire -descrierea etapelor rezolvării unei probleme din punct de vedere algoritmic Tema de lucru în cl. Unitatea de învățare: Principiile programării structurate Nr. ore: 10 Conținuturi (detalieri) Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare 1.Structuri de bază -Descrierea cu ajutorul schemelor logice -Descrierea cu ajutorul limbaj pseudocod 2.Structurile de control
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Aplicații - realizarea unor figuri geometrice 6.. Valori și aptitudini: * Exprimarea unui mod de gândire creativ în structurarea și rezolvarea problemelor. * Conștientizarea impactului social, economic și moral al informaticii. * Formarea obișnuințelor de a recurge la concepte și metode informatice de tip algoritmic specifice în abordarea unei varietăți de probleme. * Manifestarea unor atitudini favorabile față de știință (matematică, informatică) și de cunoaștere în general. * Manifestarea disponibilității de a evalua/autoevalua activități practice. * Manifestarea inițiativei și a disponibilității de a aborda sarcini variate. 7. Sugestii
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
fi: sistemul de predare P, sistemul de învățare E, conținutul C, obiectivele O, metodele și mijloacele M, sociostructura și programul PG; programul reprezintă un mod de structurare a activității de învățare a elevilor, iar ca paradigmă de elaborare poate fi algoritmic sau euristic. g) Modelul situațiilor de instruire exploatează contextul învățării și plasează elevul într-o anumită rețea de relații cu materia de studiat (pornind de la premisa că învățarea este întotdeauna contextuală, petrecându-se într-un cadru situațional determinat); situațiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
predare propriu-zisă, departajate în metode de transmitere și asimilare a cunoștințelor, metode de formare a priceperilor și deprinderilor, metode de fixare și (consolidare), metode de aplicare și metode de evaluare a rezultatelor învățării; - după caracterul activității mintale - se utilizează metode algoritmice, nealgoritmice, euristice, creatoare etc. - după tipul de experiență de învățare - se întâlnesc metode bazate pe învățarea receptivă, pe învățarea prin descoperire, pe învățarea prin acțiune practică, pe învățarea prin invenție, pe învățarea prin creație. Cea mai răspândită modalitate de clasificare
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pe simulatoare etc. D. La toate aceste categorii principale se adaugă o a patra categorie de metode de raționalizare a activităților de predare/învățare, ce cuprinde numeroase elemente ce aparțin metodelor mai sus amintite. Între acestea se pot enumera metodele algoritmice, instruirea programată, instruirea asistată de calculator și alte metode bazate pe principiul programării. În vederea familiarizării cu cele mai importante metode utilizate în predarea științelor juridice și administrative vom prezenta, într-un mod selectiv, câteva exemple (a se vedea și Romiță
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
se cere rezolvată prin identificarea direcției în care trebuie orientată cecetarea. Realizând corecția cu modelul gândirii convergente și divergente a lui J.P.Guiford, Olga Oprea a remarcat existența a două categorii de probleme: * Care solicită gândirea convergentă - pot fi rezolvate algoritmic prin aplicarea regulilor prestabilite; * Care angajează gândirea divegentă - se fundamentează pe dezacord implicit sau expicit și se rezolvă euristic, indirect, prin soluții căutate. E.P. Torrance și W. Okon desemnează cea de-a doua categorie de probleme cu sintagma situații problematice
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
pot cădea sub incidența sa. Spațiu de participare comunitară (community participation space) - mulțimi de condiții și reguli de promovare a participării comunitare. Strategie de viață - structură de acțiune rațională, relativ durabilă la nivelul agentului care o adoptă, caracterizată prin ordonare algoritmică, efort pentru acumulare și distribuire de resurse în vederea realizării scopului în situații de conflict sau cooperare care impun alegeri majore ca mod de rezolvare. Toleranță - „mod de interacțiune socială bazat pe valorizarea egalității drepturilor de afirmare umană și a relativității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
țin de celălalt. Prin ce se deosebește simplul profesor de un adevărat maestru? Profesorul este cel care-ți dă cunoașterea; maestrul este cel care te-ajută s-o cauți și s-o folosești. Profesorul lucrează cu rețete recurente și structuri algoritmice ale cunoașterii; maestrul caută alte drumuri și defrișează euristic noi probleme. Pedagogul comun are tendința de a desfigura realul și a-l turna În tipare, ducând explicația până la cele mai mici amănunte și „până la capăt”; maestrul reconfigurează realul În concordanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de a privi lucrurile creează o impresie de identitate, cât se poate de falsă între un sens lexical al semnului și un sens hermeneutic care se fixează la nivelul conștiințelor. Dar litera scrisă nu poate garanta o descifrare în cheie algoritmică a sensurilor, chiar dacă oferă o relativă limitare a lor. Acest lucru nu este lipsit de efecte imediate în planul mai larg al renegocierii raporturilor de putere. Umberto Eco încearcă o analiză comparativă a semnului lingvistic și a celui vizual refuzând
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asigurarea capacităților operatorii a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, crearea posibilităților de transfer a acestora, dezvoltarea operațiunilor mintale, formarea de structuri operaționale, stimularea și dezvoltarea capacității creative, a originalității, a spiritului de independență și inițiativă. Exercițiul face parte din categoria metodelor algoritmice, deoarece presupune respectarea unor prescripții și conduce la o finalitate prestabilită. În funcție de conținutul lor, exercițiile pot fi : motrice și operaționale. Exercițiile motrice conduc la formarea priceperilor și deprinderilor de muncă, mânuirea instrumentelor, aparatelor, uneltelor de muncă. Profesorul Îndrumă și supraveghează
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
la 15 rezultat, chiar dacă nu posedă cunoștințe speciale În problema respectivă. Algoritmul ghidează, determină În acest fel strict activitatea subiectului În rezolvarea unei sarcini, acesta având numai obligația de a efectua fără nici o abatere operațiile și de a respecta prescripțiile algoritmice. Permite rezolvarea rapidă, cu consum redus de energie a unor sarcini, de același fel, fiind comportamente relativ automatizate. Există mai multe tipuri de algoritmi: o algoritmi de rezolvare, de lucru: reguli de rezolvare a unor tipuri de probleme, scheme operaționale
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
să nu se facă direct prin simpla memorizare, elevii trebuind să fie antrenați În descoperirea algoritmului și prin repetarea lui să se automatizeze, să se fixeze, pentru ca ulterior să poată fi folosit În rezolvarea unor sarcini mai complexe. Utilitatea metodei algoritmice ridică unele probleme cu privire la posibilitatea ca prin această metodă să se diminueze caracterul euristic al Învățării și să se reducă participarea creativă a elevilor În procesul de Învățământ. Trebuie evidențiat Însă că Între algoritmică și euristică se stabilesc relații complementare
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
unor sarcini mai complexe. Utilitatea metodei algoritmice ridică unele probleme cu privire la posibilitatea ca prin această metodă să se diminueze caracterul euristic al Învățării și să se reducă participarea creativă a elevilor În procesul de Învățământ. Trebuie evidențiat Însă că Între algoritmică și euristică se stabilesc relații complementare, de disociere și conjugare funcțională. Activitatea creatoare presupune și beneficiează de utilizarea unor procedee de lucru algoritmice. În același timp, există posibilitatea ca, odată verificate și 17 completate, procedeele euristice să se transforme În
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
și să se reducă participarea creativă a elevilor În procesul de Învățământ. Trebuie evidențiat Însă că Între algoritmică și euristică se stabilesc relații complementare, de disociere și conjugare funcțională. Activitatea creatoare presupune și beneficiează de utilizarea unor procedee de lucru algoritmice. În același timp, există posibilitatea ca, odată verificate și 17 completate, procedeele euristice să se transforme În algoritmi, iar la nivelul ei elementar euristica rezidă În alegerea algoritmului potrivit pentru efectuarea unei sarcini noi pentru subiect. În plus, trebuie avut
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
euristice să se transforme În algoritmi, iar la nivelul ei elementar euristica rezidă În alegerea algoritmului potrivit pentru efectuarea unei sarcini noi pentru subiect. În plus, trebuie avut În vedere că nu toate sarcinile Învățării pot fi rezolvate prin strategii algoritmice, ci există numeroase aspecte ale instruirii care solicită punerea de noi probleme, investigații În care sunt prezente Încercarea și eroarea, formularea de ipoteze, Îndoiala și contrazicerile, soluții care nu sunt reciproc exclusive, ci complementare. Pentru a spori eficiența metodei se
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
ce încheie fiecare modul. Dozarea exercițiilor specifice într-un modul de zece lecții presupune: În continuare se vor concretiza exercițiile (succesiunea, dozarea, indicații tehnice și metodico-organizatorice) care intră în componența modulelor pe clase, exercițiile ce alcătuiesc fiecare în parte, operatorii algoritmici. Constituiți în operatori algoritmici, exercițiile respective trebuie înțelese și folosite ca mijloace multifuncționale ce abordează simultan mai multe componente ale jocului: tehnicotactice - regulament - organizare - practicare autonomă, etc., fiecare operator având sarcina sa fragmentară, pe care trebuie să o realizeze, să
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
Dozarea exercițiilor specifice într-un modul de zece lecții presupune: În continuare se vor concretiza exercițiile (succesiunea, dozarea, indicații tehnice și metodico-organizatorice) care intră în componența modulelor pe clase, exercițiile ce alcătuiesc fiecare în parte, operatorii algoritmici. Constituiți în operatori algoritmici, exercițiile respective trebuie înțelese și folosite ca mijloace multifuncționale ce abordează simultan mai multe componente ale jocului: tehnicotactice - regulament - organizare - practicare autonomă, etc., fiecare operator având sarcina sa fragmentară, pe care trebuie să o realizeze, să asigure exersarea - funcționarea următorului
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
în ceea ce privește feedbackul corectiv; • hipervigilență - cel care decide intră în panică și caută cu disperare o soluție, oscilând cu ușurință între alternative; nivelul real al consecințelor este neglijat în virtutea tensiunii emoționale, gândirii repetitive și ideilor simple rezultate dintr-o structură cognitivă algoritmică ce nu favorizează procesul creativ; • vigilență - cel care decide caută cu prudență informația relevantă, o asimilează și apoi evaluează alternativele, reflectând înainte de a face alegerea. O orientare relativ nouă în domeniul managementului serviciilor educaționale se referă la procesul creativ în
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
practicant în vederea utilității acestuia în cariera didactică ca un instrument de lucru. Practica pedagogică observativă (semestrul I) sau stagiul de învățare a profesiei didactice implică mai multe forme ale învățării: învățarea prin identificare; învățarea latentă; învățarea socială; învățarea participativă; învățarea algoritmică; învățarea euristică; învățarea prin modelare și analogie; învățarea prin creație (Dulamă, 2005). 3.3. SCHEMĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII STUDENTULUI PRACTICANT Verificarea activității didactice se face prin colocviu, unde studenții își vor prezenta portofoliul de practică pedagogic în fața metodicienilor desemnați
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
-se la un nivel de complexitate considerabil al formelor de afișare și al regulilor de analiză a răspunsurilor celui ce învață, cea mai mare parte a sistemelor IAO curente este bazată pe clișee, pe reacții programate în prealabil ca specificație algoritmică: se prezintă un text sau o imagine, se dă o probă, se așteaptă un răspuns, se face analiza acestuia și în urma rezultatului este selectată o nouă imagine; • A treia etapă prefigureză o influență mai substanțială a Noilor tehnologii informaționale și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Monica Trupină, Ada Burescu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_884]
-
a fi creativ. În acest sens, se face disocierea între învățarea de menținere și învățarea inovatoare. Cunoașterea și dezvoltarea potențialului creativ devine ideal educațional pentru formarea personalității creative, educația propunându-și depășirea structurilor închise, care au la bază o gândire algoritmică și care operează în contexte determinate. Progresul societății presupune nu doar respectarea tradițiilor, ci și înnoiri, „rupturi”, „șocuri existențiale” și reclamă o învățare inovatoare bazată pe gândirea holistică, pe „exploatarea” holistic - integratoare a creierului uman, a emisferei cerebrale drepte, capabilă
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]