151 matches
-
tipuri de exerciții; de asemenea, algoritmizarea este valorificată prin excelență ca metodă didactică în cadrul activităților de memorizare (realizate pe strofe/secvențe logice, prin repetarea primei structuri, a primei structuri cumulată cu cea de-a doua etc., până la întregirea textului). ( Particularizând, algoritmizarea poate fi valorificată în etapa preșcolarității în: fixarea coordonatelor comunicării, a rolurilor de emițător receptor în condițiile salutului (în contexte similare de exemplu, pe stradă, însă cu interlocutori de vârste diferite, aflați în relații diferite cu locutorii-copii de rudenie, de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
întărirea acțiunii printr-un alt exemplu-model. ( În vederea valorificării metodei demonstrației în grădiniță, pot fi valorificate obiecte, jucării (la grupele mică și mijlocie), precum și ,,material didactic structurat"177 (la grupele mare și pregătitoare). ( Demonstrația este asociată, în practica didactică, explicației, conversației, algoritmizării, exercițiului, devenind, de asemenea, procedeu în cadrul unor metode ca: jocul didactic, povestirea, lectura explicativă, metoda fonetică, analitico-sintetică etc., necesitatea ei atât ca metodă, cât și ca procedeu fiind motivată de caracterul intuitiv al gândirii preșcolarilor (vezi capitolul 2). În cadrul activităților
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
al nuanțelor acestora etc. particularităților de vârstă și individuale ale copiilor preșcolari. ( Descrierea implică verbalizarea observației (vezi și metoda observației). ( Preșcolarul descrie persoane, animale, plante, locuri, obiecte reale sau desenate, reprezentate pe jetoane, planșe etc. ( Se poate valorifica o anumită ,,algoritmizare" a descrierii unui element (de exemplu, portretul fizic și moral al unei ființe, forma, dimensiunea și culoarea unui obiect etc.). ( Descrierea devine procedeu în cadrul povestirii, a jocului didactic, a lecturii după imagini etc. ( În comunicarea scrisă, descrierea unui simbol poate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
fixare a informațiilor primite de copiii preșcolari prin intermediul explicației. ( Explicația devine procedeu în cadrul unor metode didactice ca: jocul didactic, lectura după imagini, memorizarea etc., având, de asemenea, rol esențial în verbalizarea anumitor secvențe/etape (,,pași") ale exercițiului, ale demontrației, ale algoritmizării etc. 6.3.12. Expunerea Expunerea este metoda didactică ce constă în transmiterea directă, de către cadrul didactic, a unor informații de diferite tipuri, într-o manieră organizată, sintetică. Caracteristici și repere aplicative ( Valorificarea acestei metode permite transmiterea unui volum mai
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
realizată prin succesiunea criteriul 1 caracteristici observate, criteriul 2 caracteristici observate etc. sintetizare a informațiilor rezultate în urma observării. Valorificarea acestei metode didactice dezvoltă capacitatea copiilor de a ,,investiga" un anumit element (obiect, fenomen etc.) prin raportare la un anumit plan (algoritmizarea poate deveni, din acest punct de vedere, procedeu în cadrul metodei observației). ( Implicând asocierea cu procesele de analiză, sinteză etc., utilizarea acestei metode dezvoltă, în același timp, spiritul de observație al copiilor, stimulează curiozitatea acestora, îi familiarizează cu demersul observare adunare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
asupra metodelor și procedeelor distincții conceptuale / 81 6.2. Metodele didactice abordare tipologică / 84 6.3. Sistemul metodelor și procedeelor valorificabile în activitățile de educare a limbajului preșcolarilor / 87 6.3.1. Activitatea/lucrul cu cartea / 87 6.3.2. Algoritmizarea / 90 6.3.3. Brainstorming-ul / 92 6.3.4. Conversația / 94 6.3.5. Definiția / 97 6.3.6. Demonstrația / 98 6.3.7. Descrierea / 101 6.3.8. Desenul / 103 6.3.9. Exercițiul / 104 6.3.10
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
precizări, prof. Gh. Carstea consideră în ,,Teoria și metodica educației fizice și sportului” că trebuie deosebite ,,metodele” de ,,orientările metodologice” . Unele dintre aceste orientări metodologice sunt moderne, actuale și în perspectiva imediată. Este vorba aici de tratarea diferențiată, problematizarea, modelarea, algoritmizarea, instruirea programată. Ele se manifestă pe fondul unor metode clare de instruire propriu-zisă. Cât privește cea de-a doua precizare, unanim acceptată, se referă la a înțelege deosebirea dintre ,,metodă” și ,,procedeu metodic”. Orice metodă nu există, ca atare, decât
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
sute, zeci și unități fără trecere peste ordin; O3. să rezolve Înmulțiri/Împărțiri prin adunare/ scădere repetată; O4. să rezolve probleme care presupun o singură operație de adunare sau scădere. Strategia didactică: Metode și procedee: conversația, exercițiul, munca independentă, explicația, algoritmizarea, problematizarea. Materiale didactice: fișe de lucru, rebus. Forme de evaluare: frontal, individual, pe grupe, echipe. Resurse informaționale: Neacșu I. (coord.) Metodica predării matematicii clasele II-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 Neagu M., Petrovici C. Elemente de didactica matematicii În
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
de procesare a informației primită din exterior. Calitatea procesării va fi dată și de dimensiunile euristice ale poziționării față de informație, ce este limitată de cadrajul tehnic activat la un moment dat. Tehnologismul, în educație, ca și în viață, induce șablonizarea, algoritmizarea, uniformizarea. Tehnologia este și un facilitator, dar și un obstacol în fața cunoașterii și aflării adevărului. Se pot inventaria mai multe ocazii de manifestare a e-learning-ului: poșta electronică, grupul de discuții, conferința telematică, chat-ul, telefonia, videofonia, lista de difuzare, cutia
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
conversația, exercițiul, demonstrația, lectura (studiul cu cartea). Au apărut altele noi: dialogul, demonstrația cu ajutorul mijloacelor audiovizuale, experimentul; b) metode de dată mai recentă sau moderne - descoperirea, problematizarea, expunerea însoțită de mijloace tehnice, modelarea, simularea, asaltul de idei, studiul de caz, algoritmizarea, instruirea programată; * în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: a) metode de comunicare orală bazate pe cuvântul scris sau rostit; * metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; * metode interogative - conversația euristică; * metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstormingul; b
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
memoria reproductivă și ascultarea pasivă; b)metode activ participative - favorizează activitatea de explorare personală și interacțiunea cu ceilalți colegi; După același criteriu, unele lucrări de specialitate disting trei tipuri de metode: o centrate de pe elev (problematizarea, modelarea, învățarea prin descoperire, algoritmizarea, brainstormingul), corespunzătoare tipului activ; o centrate pe profesor ( expunerea cu toate variantele ei, uneori demonstrația) care ar corespunde, în funcție de implicare a elevilor, metodelor pasive; o centrate pe ambii termeni ai binomului didactic (conversația, dialogul, discuția colectivă); * după forma de organizare
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
dificultăților să se facă treptat. În învățare, orice situație problematizată trebuie să aibă la bază o strategie conștientă. * Antrenarea elevilor în dezbaterea variantelor controversate, a conflictelor intelectuale, pentru ca fiecare dintre ei să-și poată manifesta independent punctul de vedere. Specificul algoritmizării constă în utilizarea și valorificarea unor prescripții denumite algoritm. În mod cu totul general, algoritmizarea este definită ca metodă de predare-învățare constând din utilizarea și valorificarea algoritmilor. Acesta reprezintă o suită de reguli (operații) efectuate într-o ordine aproximativ constantă
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
o strategie conștientă. * Antrenarea elevilor în dezbaterea variantelor controversate, a conflictelor intelectuale, pentru ca fiecare dintre ei să-și poată manifesta independent punctul de vedere. Specificul algoritmizării constă în utilizarea și valorificarea unor prescripții denumite algoritm. În mod cu totul general, algoritmizarea este definită ca metodă de predare-învățare constând din utilizarea și valorificarea algoritmilor. Acesta reprezintă o suită de reguli (operații) efectuate într-o ordine aproximativ constantă și prin utilizarea cărora se ajunge la rezolvarea unor serii întregi de probleme de același
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
unor serii întregi de probleme de același tip. Ei sunt într-un anumit fel, modele operaționale, care ajută la rezolvarea unor probleme, micșorând eforturile și timpul de efectuare a acțiunilor, mărind în același timp productivitatea muncii intelectuale. Pe plan didactic, algoritmizarea ar însemna găsirea de către profesor a înlănțuirii necesare a operațiilor fiecărei activități de învățat, ce se pretează unei astfel de ordonări. Algoritmul presupune îndeplinirea a 2 condiții : formă sau succesiunea aproximativ fixă a operațiilor și prestabilirea acestora de către profesor
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
pe care elevii să le aplice în practică, de care să se servească în situații cât mai diverse. Împlinirea acestei sarcini are la bază dezvoltarea gândirii raționale, creatoare prin operații logice ca analiză, sinteză, abstractizare și generalizare. Alături de conversație, modelare, algoritmizare, problematizare, învățarea prin descoperire dirijată contribuie cu precădere la dezvoltarea gândirii logice la elevi, deprinderea de a propune soluții de a argumenta, de a găsi puncte de sprijin în cunoștințele acumulate anterior. În desfășurarea lecțiilor în problematizare - descoperire dirijată, care
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
multe cazuri activității ulterioare de învățare. De asemenea, cu ajutorul acestor strategii se realizează o conexiune inversă optimă atât în ceea ce privește conținutul informațiilor, cât și operativitatea ce se formează, dând astfel posibilitatea învățătorului să intervină la momentul optim, atunci când este cazul. 1) ALGORITMIZAREA Utilizarea algoritmilor la lecțiile de gramatică are drept scop formarea unor deprinderi de muncă intelectuală, pe baza unor reguli conștient învățate și de a forma modalități de rezolvare a problemelor mai dificile întâlnite în analizele gramaticale. Condiția pedagogica ce se
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
dezvoltat: metoda Învățării dirijate pe bază de fișe (colecții de fișe), metodaalgoritmizării și semialgoritmizării Învățării, diferite variante ale instruirii programate, instruirea asistată de calculator, instruirea prin obiective operaționalizate (mai puțin structurată decât precedentele) ș.a. Introducerea unor astfel de sisteme de algoritmizare/programare În predarea diferitelor materii echivalează cu un efort de raționalizare a activităților respective și de maximă eficientizare a lor (vezi capitolul VI). g) Deschideri la impactul noilor tehnologii informaționale și de comunicaretc "g) Deschideri la impactul noilor tehnologii informaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a oricărei probleme din clasa respectivă; - rezolubilitate - chiar fără cunoștințe speciale În problema respectivă, toate persoanele care aplică corect același algoritm trebuie să ajungă În mod corect la rezolvare, la aceeași soluție (finalitate certă). Algoritmul - arată L.N. Landa (1973), părintele algoritmizării - are proprietatea determinării, „...adică proprietatea de a direcționa univoc acțiunile individului În rezolvarea problemelor. Îndeplinind o prescripție algoritmică, subiectul știe cu exactitate ce trebuie să facă pentru a realiza sarcina respectivă, pentru a rezolva problema și nu are nici un dubiu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de rezolvare a unei ecuații de gradul al II-lea ș.a.) Folosită inițial În matematică, noțiunea de algoritm a dobândit În ultimavreme o circulație largă, odată cu apariția și dezvoltarea ciberneticii și cu folosirea calculatoarelor, a căror funcționare se bazează pe algoritmizarea operațiilor intelectuale. În această privință se pornește de la ideea că algoritmii intelectuali, motori, de conduită moral-civică etc. reprezintă comportamente relativ automatizate care asigură desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort intelectual sau motric, și de timp, făcând posibilă, datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
motric, și de timp, făcând posibilă, datorită eliberării relative a controlului central, efectuarea concomitent a mai multor operații sau activități. Structurarea riguroasă a operațiilor și instrucțiunilor nu lasă loc la ambiguități, la apariția greșelilor de Învățare. După I.K. Babanski (1979), algoritmizarea Învățării se justifică În abordarea situațiilor didactice complexe; În situațiile care cer subiecților o gândire convergentă și Își propune să dezvolte această formă de gândire. Este un tip de Învățare „...orientat În primul rând spre formarea operațiilor mintale care duc
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
propune să dezvolte această formă de gândire. Este un tip de Învățare „...orientat În primul rând spre formarea operațiilor mintale care duc pe calea cea mai scurtă la rezolvarea sarcinilor didactice” (1979, p. 75). Este normal, prin urmare, ca extensiunea algoritmizării să fie favorizată de interpretarea cibernetică a procesului de Învățare, de considerarea acestuia din unghiul de vedere al unei „pedagogii exacte” (L.N. Landa), În sensul că toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unghiul de vedere al unei „pedagogii exacte” (L.N. Landa), În sensul că toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline de Învățământ. b) Tipuri de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua forma elaborării mai multor tipuri de algoritmi, ca de exemplu: • algoritmi pentru descrierea obiectivelor (comportamentelor intermediare și finale la care vrem să ajungă elevii); • algoritmi de conținut (ca descriere sau structurare formalizată a unor unități
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se solicită tuturor elevilor să scrie elementele și relațiile. e) Observații critice și limitetc "e) Observații critice și limite" Utilizarea procedurilor algoritmice este Însoțită, totuși de un anume scepticism. Un scepticism care se naște În jurul Întrebării: „Există oare compatibilitate Între algoritmizare și creativitate?” sau: „Între determinarea impusă (dinainte și din afara Învățării și spontaneitatea care ar trebui să se manifeste la elevi)?”. De obicei, În răspunsurile date, se face distincție Între comportamentele algoritmizate/algoritmizabile și cele creatoare. Se consideră că, de Îndată ce o
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
consideră că, de Îndată ce o activitate este algoritmizată, Încetează de a mai fi creatoare; că organizarea riguros algoritmică pe cât este de utilă În vederea creșterii eficienței Învățării, pe atât de ușor ar putea să ducă la blocarea creativității, a gândirii divergente. Adică, algoritmizarea s-ar opune euristicii, deoarece ea impune elevilor trasee de urmat dinainte stabilite (tipare fixate), ferindu-i de efortul căutării, al rătăcirii, al comiterii greșelii și de cel al descoperirii proprii, al inițiativei și invenției. Algoritmizarea ar risca să ducă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a gândirii divergente. Adică, algoritmizarea s-ar opune euristicii, deoarece ea impune elevilor trasee de urmat dinainte stabilite (tipare fixate), ferindu-i de efortul căutării, al rătăcirii, al comiterii greșelii și de cel al descoperirii proprii, al inițiativei și invenției. Algoritmizarea ar risca să ducă, astfel, la o stereotipizare (standardizare) a schemelor internalizate. Dar nu este mai puțin adevărat că activitatea creatoare poate, totuși, să beneficieze de pe urma prezenței unor comportamente (momente) algoritmizate, În sensul că asemenea elemente automatizate („subrutine”) sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]